Marea roşie când se desparte

hai murgule stoarce sub copite tihna acestei lungi nămieze
du-mă la penumbra părului dragei mele drage
ce-adună pripasul clipelor cu genele-i frumos mirositoare
şi le coboară apoi în zâmbetul întâmpinării

ea învârte pe deget un glob de cristal

hai murgule nu mă lăsa în faptul serii
poartă-mă lin şi mereu iar de-ar fi
să se sfârşească iarba
cu pământul de sub ea să nu-ţi pese

ea învârte pe deget un glob de cristal

hei murgule părăsiţi suntem de salcâmi
ne mai umblă doar umbra lor prin artere
nu te opri chiar de-om ajunge la mal
zâmbetul ei este marea roşie când se desparte

ea învârte pe deget un glob de cristal

poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire, glob de cristal

Iubire, globul de vis din cristal
Cu clipe, petale de ireal..
Te rostogoleşti şi micşorezi
de la an la an până mimezi..

Un monoton cu funebru de banal
In nevoile cu carusel de hamal..
Lăsând deja-vuuri reci de marmure
In cavoul cu plase de amăgire.

Asteptând sfârşitul cu florile
moarte, ce au fost ale iubirii

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cadoul e asemenea unui glob de cristal ce-ţi dezvăluie prin miraj emoţii şi stări sufleteşti.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

amintirile
clepsidrele curg ochii
glob spart de cristal

haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La fereastra spre livadă

La fereastra spre livadă
Din copită murgul bate,
Frâu de-argint să-i scot din ladă,
Scumpă şa să-i pun în spate,
Să pornim iar împreună
Peste văi şi peste plai,
Că s-a-ntors iar vremea bună
Stai, murgule, stai!
Murguleţ, coamă rotată,
Stai pân' iese luna nouă,
La mândruţa sprâncenată
Să trimit o slovă-două,
Ori pe soare, ori pe lună,
Ori pe nor, ori pe senin...
Ori să mergem împreună?
Lin, murgule, lin!
Murguleţ, fii bun şi-adastă
Să-mplinesc frumoasă slova,
C-a veni şi vremea noastră
Să ne ducem la Moldova.
La Moldova cea bătrână,
Unde ne-a-ngriji ca-n rai
Mândra mea şi-a ta stăpână...
Hai, murgule, hai!

poezie celebră de Şt.O. Iosif
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deget cu inel

femeia învârte lumea
pe degetul
cu inel

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Straniu, Andrada părea protejată de un glob de cristal. Era intangibilă fizic, dar şi mental. Doar Marck era prin preajma ei permanent, fără să-i stea în cale, era o prezenţă nevăzută, discretă, o umbră. Când îl întreba dacă e bine, dacă are nevoie de ceva, Marck răspundea mereu "Nu am nevoie de nimic, sunt fericit alături de dumneavoastră".

Viorica Hagianu în Vocea fetei de piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşit de carte

Tot mai vânăt, murgule, e ceasul
la întorsul ultimului drum.
De când batem vămile cu pasul
ţi-ai tocit potcoavele de fum.

Alelei; de cât amar de vreme
am pornit cu tinereţea-n şa
să culegem stele şi poeme
din văzduhul albăstrind abia.

Iată, gârbovi ne-am întors în lume,
neguri am adus în amintiri,
pe rugina laurilor brume,
în caiete mari neîmpliniri.

Murgule, să-ncepem a ne strânge,
fruntea-i umbră, mâna a-ngheţat.
Azi vor înflori trei stropi de sânge
pe năframa cui ne-a aşteptat.

poezie clasică de Andrei Ciurunga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degete?

Lasă-mă să-ţi spun acum
despre femeia fără degete:
A venit într-o seară,
pe când lipeam cearşaful de ferestre,
ca să fac baia de seară.
Eram gol până-n deget
şi ea era femeia oarbă şi fără niciun deget
în deget.
Când m-a pipăit gol, s-a speriat
şi mi-a spus să-i pun mâna pe sân să-mi confirme;
când mi-am agăţat degetul de sfârcul ei alb
mi l-a furat în ventricul
şi a dispărut cum a venit.
Şi la prietenul meu din camera vecină,
şi la vecinul prietenului meu din camera vecină,
tot câte un deget.
Clădirea fără deget este porecla clădirii noastre.

Aceasta-i povestea femeii care n-avea niciun deget.

poezie de Gherasim Luca din revista "Alge", nr. 13
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa nu e un clasor

deşi aşez zilnic câte ceva
parcă la presat
cu o speranţa albă
precum într-un ierbar
sau ca într-un album
pentru cine ar mai vrea să privească
ca într-un ciudat glob de cristal
istorii de o clipă

îmi cântă flori prin suflet
ca într-o retrospectivă
a niciodată mai frumos
culeg apoi petalele căzute
le adun ca pe visele uitate
într-o singură inimă
şi le dau altă viaţă
ca atunci când
dintr-un bob de strugure strivit
rămâne un strop de vin
pentru o ultimă
împărtăşanie

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem neruşinat

Cuvântul ce-l aştept de mi l-ai spune,
ţi-aş alerga la piept fără să preget...
Aş trece-înot Oceanul Nord-Atlantic
doar să îţi mângâi buzele c-un deget...

Buze ce-mi muşcă visele de sfârcuri!
Buze de drac! Buze de Făt Frumos...
O, bietu-mi deget beat de frumuseţe
cum ar aluneca pierdut în jos!...

Ar trece toropit peste bărbie...
ar săruta despicătura sfântă...
Şi iar ar coborî în chinu-i dulce
spre pieptul gol ce sângele-mi frământă...

Ce junglă ai găsit, deget obraznic!
Cu sfârcuri dulci... şi peri înmiresmaţi...
Din toate-ar vrea flămând să se-nfrupte
şi şi-ar chema şi ceilalţi patru fraţi!

Apoi mi-ar luneca mâna pe pântec...
şi ar roşi cumplit (că e fecioară!)...
Ce bine că s-a terminat poemul
cât mâna mea coboară... şi coboară...

poezie de Crista Bilciu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrima de cristal

Departe în umbra visului tău oval
Fluture pe o petală
Eram o lacrimă de cristal
Dulce amară
Adânc adânc în inima ta
Cu viaţa care muşcă din moarte
Erai vaporul ce mă naviga
Departe departe

Târziu eram un râu de lacrimi
Sparte în cioburi de cristal
Corăbiile tale biruiau furtuna
Ispitelor mele deşarte
Noaptea adorm fără păreri de rău
De dimineaţă o să răsar din pieptul tău
Departe de moarte

poezie de Gabriela Ana Balan din Labirintul de cristal, Fluturele de cristal (2014)
Adăugat de Gabriela Ana Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Globul pământesc

Astăzi, eu am să primesc,
În dar, un glob pământesc.
De pe el voi învăţa
Unde este ţara mea.
O să văd pe îndelete
Cele şase continente.
Cel mai mare, Asia,
Unde este India, China şi Japonia
Şi marele zid chinezesc,
Sigur eu o să-l găsesc.
Apoi urmează - America
Cu frumoasa-i Canada.
Tot aici vom întâlni, Marea Caraibelor
Tot pe glob eu voi găsi, frumuseţea zonelor.
Africa e următoarea,
Aici, noi putem vedea,
Ţări pustii şi mai sărace
Cum ar fi Somalia.
Dar şi-o insulă frumoasă,
Chiar Madagascar, să ştiţi.
Şi-n Sahara secetoasă
Nu suntem bineveniţi.
Şi acum mezina noastră,
Europa-i ca o astră
Franţa cu Turnul Eiffel,
Cine-i mai frumos ca el?
Grecia aduce-n schemă,
Marea Egee superbă.
Dar să nu uităm de ea
Ţara noastră, România.
Sunt mândru că sunt român,
Cu mult drag eu vreau să spun,
Chiar de-i mică e frumoasă
Ţara noastră-i glorioasă!!!

poezie de Vlad Burdoiu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nicicând

Cānd viaţa mă îndemna să urăsc
mă zăvoram într-un cristal de gânduri curate,
le povesteam îndemul lui Dumnezeu
că viaţa ar trebui trăită fără de păcate.
Când răutăţile loveau
transformam negrul lor în raze cristaline
iar gāndurile mele sperau
la o viaţa curată plină de bine.
Din relele multe am strâns o salbă-n cristale
e talismanul ce-l port mereu în inimă şi gând
rugând cristal după cristal
să nu ajung să cunosc ce-nseamnă ura
nici azi, nici mâine, nicicând!

poezie de Georgeta Şuta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O vreme

mă-nnorez în toamnă
dimineaţa mă-nsingurez
duc cerul pe marginea apei
adăpându-l odihnă
apoi plec tehui
de găsesc sau de mă găseşte un cal
ne potrivim la potcoavă şi mai urcăm o amiază
lină cernere de umbre de lumini prin frunzele încărunţite
cărare molcomă prin mirosul uitat al florilor
pietrele nezdruncinate ale aerului clipind a fior şi a dor
ploaia a stat aici îi văd urma corpului aburind în iarbă şi hăţiş
hai murgule mai du o amiază la toamnă
mai limpezeşte
o vreme
un cer pentru înstelare
nu-mi cere fân sau zăbavă curgi ca un râu somnoros înspre seară
lasă-mă să îţi gust
o vreme
copita amară

poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când un deget indică luna, idiotul se uită la deget.

proverbe chinezeşti
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai linişte

Daţi-mi numai linişte şi un creion
Hârtie şi, eventual un glob
Şi gloabă să plătesc de nu-l fac zob
Pe cel ce nu mă lasă să lucru la bruion!

Înfig ţăruşi pe-ntinderea de ape
Şi marea de catarge o umplu la un semn
Cuvintele acestea pe care le însemn
Nu vor putea din umbra mea să scape!

Vise şi corăbii: să-ntindeţi doar o mână
Şi nopţi de ciocârlii în oricare deşert
O lume de prieteni că pe duşmani îi iert
Şi aliată am numai o zână

Doar linişte-mi doresc şi un creion
Hârtie şi eventual un glob
Întreaga viaţă-am fost numai un rob
Iar lumea m-a crezut bufon

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asemenea felinarului cu două globuri de sticlă, mintea are trupul drept glob de sticlă, iar sufletul are mintea drept glob de sticlă. Felinarul arde mereu. Dar dacă globurile de sticlă sunt murdare de fum, ele nu vor străluci.

Yoga Swami în Cuvintele maestrului nostru – aforismele pline de înţelepciune ale lui Satguru Shiva Yoga Swami
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erau doar cuvinte de cristal

Pentru mine-ai ţesut cuvinte de cristal...
strălucitoare, orbitoare, amăgitoare
şi sufletul iubea a se oglindi absidial
în micile curcubeie de lumină prigitoare,
contemplând sărutarea soarelui pe pielea fină,
pe ochii pierduţi în visare de-albastră lumină
şi buzele arse de dorinţa felină.
Erau însă doar cuvinte ce cristal...
fragile şi efemere se-ndepărtau în astral.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Odysseas Elytis inima de cristal a Greciei

Libertatea transpiraţie celestă
izbucneşte
prin toţi porii sufletului tău
zbuciumat ca Marea Egee

Pe vremea aceea
dorul îţi flutura
precum
părul iubitei

Şi numai amintirea
îţi strânge
de gât

acum

versurile de cristal

PS
În
urma
ta
crucile
răsar
ca
nişte
flori

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (2 noiembrie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poartă-mă

Poartă-mă în mersul tău, alene sau agale,
Lasă-mă să-ţi fiu suport, când drumurile se întretaie.
Poartă-mă, chiar şi fără o destinaţie anume
Scoate-mă în lume.
Poartă-mă, nu mă lasa deoparte,
Chiar şi când mă transform în gânduri deşarte,
Iar când alunec din zi în noapte,
Poartă-mă pe braţe,
Poartă-mă în deşertăciune,
Du-mă acolo, unde
Timpul e prăfuit de dune,
Unde nu am busolă, dar
Mă las ghidată de urme.
Poartă-mă în locuri necunoscute,
Doar de inimă ştiute,
Lasă-mă să las o urmă, unde au fost doar paşi,
Să continue drumul, cei rămaşi.
Poartă-mă în timp,
Proiectează-mă în viitor,
Întoarce-mă la timp,
În prezent, vreau să cobor.

poezie de Diana Niţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!