Erau doar cuvinte de cristal
Pentru mine-ai țesut cuvinte de cristal...
strălucitoare, orbitoare, amăgitoare
și sufletul iubea a se oglindi absidial
în micile curcubeie de lumină prigitoare,
contemplând sărutarea soarelui pe pielea fină,
pe ochii pierduți în visare de-albastră lumină
și buzele arse de dorința felină.
Erau însă doar cuvinte ce cristal...
fragile și efemere se-ndepărtau în astral.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.