* * *

eu sunt hoinara cea repudiată de toţi copacii
nicio frunză nu mă doreşte şi niciun
cuc nu-şi abandonează ouăle în palmele mele

Doamne la picioarele Tale ard
două candele între ele două vrăbii fac dragoste

poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

dragoste (vezi şi iubire)

Dragostea e o luptă între două suflete şi între două trupuri în care uneori nu e niciun învingător, alteori nu e niciun învins.

definiţie celebră de Octavian Paler în Viaţa pe un peron
Adăugat de Mirela Petrea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şarpele din floare

şi nu mai am destui arginţi şi ploi
să-mi scot credinţa de la amanet
mi-am întors buzunarele pe dos
dar n-am găsit decât vreo trei patru pistrui şi nişte vechi dureri
de şale rămase înnodate de la furtuna de acum două veacuri.

(stau în întuneric la poalele crucii şi-mi număr păcatele
de la stânga la dreapta
sperând să câştig la loz în plic borcanul cu miere)

Doamne
de când nu mai am credinţă în vrăbii şi-n pietre
îmi strig viitorul pe nume şi îmi răspunde trecutul (ca un semn
de întrebare ca o naştere abandonată într-o respirare ca o
umbră care umblă continuu şi rece şi vie pe marea cea mare)

poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

şarpele din floare

şi nu mai am destui arginţi şi ploi
să-mi scot credinţa de la amanet
mi-am întors buzunarele pe dos
dar n-am găsit decât vreo trei patru pistrui şi nişte vechi dureri
de şale rămase înnodate de la furtuna de acum două veacuri

(stau în întuneric la poalele crucii şi-mi număr păcatele
de la stânga la dreapta
sperând să câstig la loz în plic borcanul cu miere)

Doamne
de când nu mai am credinţă în vrăbii şi-n pietre
îmi strig viitorul pe nume şi îmi răspunde trecutul (ca un semn
de întrebare ca o naştere abandonată într-o respirare ca o
umbră care umblă continuu şi rece şi vie pe marea cea mare

poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de albastru

prima ta muşcătură mi-a ucis pudoarea m-am întins ca o lebădă
pe canapeaua din sufragerie
(visam că mă aflu printre nuferi şi ţin între aripi întreg universul)

cu ochii sprijinind tavanul
mi-am cusut palmele sfâşiate de prejudecăţi
ca să nu le mai vad să nu le mai aud strigătul
în timp ce-ţi întindeam cheia de la intrarea în ape

şi de pe buze ţi-am cules urzici
cu care mi-am biciuit inima până la sânge
şi apoi până la rădăcinile copacului
ce-mi surâdea prin fereastră ca printr-o Biblie întredeschisă

pentru că mă ustură mângâierile tale am atâta nevoie să plouă
că invoc norul din glastră să-şi reverse nemărginirea
pe care n-o mai ştiu de acum două mii de ani de
când te-am cunoscut atât de albastru şi atât de sălbatic în mine

poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Icoana

voi privi
deasupra doar
n-am niciun motiv
să aprind
această lumânare

în mine toţi copacii
sunt goi şi înalţi
tăcerea n-are nevoie
de lumini
nici de ceară
albul său
e atât de cald
în palmele mele
iar întunericul
o infinită icoană

poezie de Mahmoud Djamal
Adăugat de Mahmoud Djamal
Comentează! | Votează! | Copiază!

Captiv între două respiraţii

iartă-mă pentru ceea ce am fost

am palmele ude şi mă agăţ de viaţă
ca iedera de cer

nici nu ştiu dacă mai am nevoie de dragoste
momentul este o taină prin care
mă plimb zi de zi şi e
firesc să fie aşa

nu mă simt niciodată singur

iubirea se ascunde în oameni şi
fiecare are povestea sa
şi-n fiecare poveste
sunt eu
captiv
între două respiraţii
privesc iubirea
durerea şi oamenii
dar cine mai are nevoie de cuvinte
prin acest labirint
se ajunge la Dumnezeu

poezie de Teodor Dume (2015)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aerodromul îngerilor

Copii Bau-Bau a fost mutat disciplinar
în cer aşa că între două poveşti pământul
vă stă la dispoziţie visaţi şi păşiţi apăsat
cu ambele aripi să nu rămână niciun spaţiu
gol între două vise oricât de depărtate ar fi
copilăria trebuie trăită fără rest n-o lăsaţi
pe umerii părinţilor le-ajunge povara zilei
de mâine şi vidul din contul bancar
şi
zâmbiţi
odată
nicio copilărie nu se repetă

poezie de Costel Zăgan din Poezii de trezit copilăria (12 septembrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nicio relaţie între oameni nu oferă posesia asupra celuilalt - două suflete sunt complet diferite între ele. În prietenie sau în dragoste, cei doi, alături, întind mâinile ca să găsească ceea ce niciunul dintre ei nu ar putea afla de unul singur.

Khalil Gibran în scrisoare către Mary Haskell (iunie 1924)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciun tip nu-şi doreşte o femeie fără viaţă, cu privire inexpresivă şi fără nicio scânteie de inteligenţă. Cunoşti genul — cele care te fac să te întrebi dacă nu cumva în arborele lor genealogic s-au produs prea multe încrucişări între veri.

Sherry Argov în De ce bărbaţii se însoară cu scorpii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

de obicei nu păşesc printre psalmi dezgolită
dar noaptea e caldă
iar trupul meu strigă
pe mine m-a ucis ultimul val
în care n-am apucat
să fac dragoste

poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie cu adresa precisa

între noi sunt kilometri fără sfârşit de autostradă
reparată din banii dumneavoastră
o pădure sau două şi o tăcere
sau două

azi nu te sun de la gorjului să-ţi spun că ajung
şi nici tu nu cobori în autogara murdară de sud
azi e un fel de bătaie de joc a orologiilor stricate
şi-a echinocţiilor trecute de-o lună

e o zi ca toate nopţile lui noiembrie
în care n-am să mă las obscen şi cuminte
cuprinsă asfixic de buzele tale
tremurând dintr-o oră în alta

ci-mi voi ascunde aroma de rodie coaptă
păstrând un colţ ca o jimblă-aburind
pentru ziua în care am să sun
de la gorjului sau chiar la carrefour

"iubitule, vin, deschide palmele tălpii mele aprinse"

poezie de Cristiana Popp
Adăugat de Alexandra Dolhescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrajă de dragoste

Sfinte soare,
Sfinte domn mare,
Eu nu ridic vânt
De la pământ,
Ci cerul tău
În capul meu,
Şi razele tale
În genele mele.
Sfinte soare,
Sfinte domn mare,
Şi patruzeci şi patru de răzişoare,
Patru ţine-le ţie,
Patru dă-mi-le mie,
Două să mi le pun la sprâncene
Şi două la umerii obrajilor,
La toţi feciorii să par,
Cireş de munte înflorit,
Cu mărgăritare îngrădit.

folclor românesc
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori cuvintele mele fac dragoste două câte două...

citat din Andre Breton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între două explicaţii, alege-o pe cea mai clară; între două forme, pe cea mai elementară; între două expresii, pe cea mai scurtă.

citat din Eugeni d'Ors Rovira
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oda frumoasei mele

Cu inimă pură, cu privire
limpede
te slăvesc frumuseţe,
stăvilind sângele meu,
pentru ca unduind, să ţâşnescă
linia, conturul,
pentru ca
tu să-mi pogori în cântec
ca-ntr-un tărâm de păduri sau de spume:
în miresma pământului
sau în muzica mării.

Frumoasa mea nudă,
la fel
sunt picioarele tale-arcuite
de-o pală străveche
de vânt sau de zvonuri,
precum
sunt urechile tale
scoici mititele
ale splendidei mări americane.
La fel sânii tăi
de împliniţi, doldora
de lumina vieţii,
sunt ca şi
pleoapele tale fremătătoare,
ca de grâu, ce acoperă sau dezvelesc
tărâmurile-adânci ale ochilor tăi.

Linia ce desparte
spatele tău
în pale tărâmuri,
se pierde şi reapare
în două jumătăţi,
ca de măr,
şi şerpuieşte despărţindu-ţi
frumuseţea
în două coloane
de aur aprins, de albastru gingaş,
pierzându-se la picioarele tale,
ca-n două boabe de strugure,
de unde iarăşi se-aprinde şi se înalţă
dublul copac al simetriei tale,
foc înflorit, policandru deschis,
rod plin, ridicat
deasupra legământului mării
şi al pământului.

Din ce substanţă,
cuarţ, agată sau grâu,
a fost trupul tău plăsmuit şi s-a-nălţat
ca pâinea dospind
în dogoare,
şi-a-nvederat
coline de-argint
văi de catifea,
până ce-a rămas întipărită
forma ta de femeie puternică, gingaşă?

poezie clasică de Pablo Neruda
Adăugat de rebe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Una din două

Să-ţi publici versurile n-ai găsit cu cale,
În schimb despre-ale mele zici că-s rele;
Ori publică-le Lelius, pe-ale tale,
Ori lasă-le în pace pe-ale mele.

epigramă de Marţial din Epigrame (1961), traducere de Tudor Măinescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciun căpitan nu-şi abandonează vasul care nu se scufundă.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu poţi strivi un om între două degete fără să fii strivit între palmele lui...

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Susan (despre împrumutul maşinii): Nu e mare lucru. E vorba doar de două ore. Eu ţi-am împrumutat ouăle mele un an întreg!

replică din filmul serial Neveste disperate
Adăugat de Andra Stroe
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Poezia este fratele tău
şi sora ta
şi tatăl tău şi mama ta
şi toţi cei ce te conduc pe ultimul drum
să te boteze
cu gura ta
cu urechile tale
cu palmele tale de palmele tale
în care
te-ai strâns într-un pumn...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!