Nostalgie verde

(poeţilor Traian T Coşovei, Mariana Marin şi Ioan Flora)

trupul mi-e o boltă cu fiori de nufăr
în adâncul meu dialoghează stele
mă învaţă să sper ca să nu sufăr
când rătăcesc prin lume gândurile mele.

sclipiri de smarald cresc în ochii plânşi
am pierdut prieteni moartea i-a luat
poeţi ai speranţei la cenacluri strânşi
cu sufletul de doină şi versul minunat.

am lăsat în urmă toţi anii mei
câţi au mai rămas o să vină pe rând
cu parfum de trandafiri cu arome de tei
îi aştept să treacă prin mine cântând.

melosul arborilor răsună pe alei
nostalgia verde îmi transferă în gând.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pelegrin prin raiul poeziei

descătuşez cu versul potenţialul meu
poezia mă poartă prin lumea întreagă
îmi transferă fericire şi când îmi e greu
să pot striga tare - viaţa îmi e dragă.

las urme pe zăpadă pe diverse alei
avântul mă poartă spre Univers semantic
pe strada speranţei plină cu polei
mă reazem de Cuvânt când cad să mă ridic,

mai sus de nori ca şoimii temerari.
stele din Ursa Mare îmi dau un mesaj
să strâng strălucire în globii oculari
să iubesc să n-am teamă să am curaj.

imortalizez în versuri timpii mei solari
pelegrin prin lumea plină de miraj.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lirism verde

vreau precum un brad să cunosc nemurirea
să bucur muntele cu freamătul meu
prin rădăcini şi trunchi să curgă iubirea
izvorul să-mi cânte o doină mereu.

ninsori să mă îmbrace în straie de gală
privighetori să poposească pe ramurile mele
să transmit prin lume poveşti cu migală
despre traiul meu sub boltă de stele.

să ating cu vârful norii plini de ploaie
că să mă scald când soarele mă moleşeşte
mereu îndrăgostit de lumina bălaie
să cunosc fericirea să trăiesc regeşte.

să nu ştiu ce e grija şi spaima de topor
pacea, armonia verde să trimit în popor.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţă târzie

(lui Ninel şi Mihaelei)

mi-e dragă viaţa plină de iubire
şi-i mulţumesc mereu lui Dumnezeu
pentru lumina cernută-n simţire
pentru înţelepciunea de tezeu.

nu m-a lăsat răpusă de tristeţea acerbă
de şarpele durerii încolăcit pe oase
am înălţat spre cer o romanţă superbă
să bucur stele cu acorduri duioase.

mi-e drag romantismul de suflet candriu
de zile cu prieteni pline de magie
am câştigat cu moartea un pariu
că voi capta în suflet aripi de veşnicie.

mă îmbracă lumini cu sclipiri de safir
rătăcind prin lume ca un boem zefir.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lumea celor drepţi

(lui Mihai Eminescu
lui Nichita Stănescu
lui Traian T. Coşovei)

mă entuziasmez în lumea bravilor poeţi
sunt creatori de litere unite în cuvânt
vorbele lor răsună trec şi prin pereţi
ca să se întâlnească pe aripi de vânt.

idei şi principii fac viaţa superbă
poeţii cutezanţei vânează fantezii
mulţi au murit, florile plâng în jerbă
dar au lăsat în urmă rafturi de poezii.

vibrante personaje nu se tem de moarte
i-au compus şi imnuri cântate de rapsozi
faima şi strălucirea îi poartă departe
în zări aristocrate sunt ultimii lorzi.

în lumea cealaltă ne-om întâlni pe Marte
dar într-o fericire scăpată dintre corzi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În emisfera slovelor

steaua mea veghează cerne vise peste mine
e noapte târziu dar nu pot să adorm
gândul ce suspină în poem îl transform
cu ochii plânşi nutresc armonii divine

pe marea iubirii vâslesc zi şi noapte
lacrimi şi regrete le arunc în valuri
lumini pătrund în mine calde voaluri
sfătuindu-mi inima şi sufletul cu şoapte

îmbrăţişez cu gândul stele căzătoare
lacrimile lor se pierd în emisferă
nostalgii universale în mine se transferă
timpul meu se întregeşte cu versuri mişcătoare

nemurirea slovelor sufletul preferă
chiar dacă în lume toate sun pieritoare

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beţie cu miresme

trandafirii umplu pahare cu nectar
strâng roua nopţii în petalele fine
aduc fericiri şi iubirea în dar
în parfumul lor mă gândesc la tine.

florile speranţei freamătă în zori
îmi povestesc despre o lume calmă
visele născute printre suave flori
zboară spre stele lansate din palmă.

să fie cântece şi trandafiri în lume
boboci de lumină înfloresc în gând
am primit în dar o dragoste anume
vă salută pe toţi rând pe rând.

din cupa unui trandafir beau rouă
mă îmbăt cu miresme nutrind viaţă nouă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Freamăt boem

mi-e dor să mai ascult al izvorului şipot
să-mi răcoresc obrajii ridaţi şi plânşi
regret că am îmbătrâit şi nu mai pot
să strâng în suflet toţi anii necuprinşi.

mi-e dor să revăd prietenii vechi
mi-e dor de anii tinereţii mele
când descopeream în zodii amintiri străvechi
despre lună despre soare despre stele.

sunt doar o frunză în arborele vieţii
mă loveşte vântul mă striveşte furtuna
adesea moralul mi-l ridică poeţii
imaginând iubirea pentru totdeauna.

sunt floarea umezită de roua dimineţii
cu sute de petale şi nu mi-e totuna.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt

Sunt zâmbet de mare
şi mângâi hotare.
Sunt ochi de pământ
şi învăţ tăcând.
Sunt suflare de vânt
şi-mprăştii cuvânt.
Sunt piruetă de foc
şi ard când invoc.
Sunt pădure de taină
şi ca veşnică haină
a măicuţei pământ,
verde crud îmi e sfânt.
Sunt rază de soare
pe drumul de vale.
Sunt dor de lumină
din marea grădină.
Sunt arc de culoare
curcubeu de floare.
Sunt dansul de fluturi,
zâmbetul când te bucuri.
Sunt pană de vultur
şi-ncerc să mă scutur
de somnul din mine,
de norul ce vine.
Sunt floare de colţ
şi visez să m-agăţ
de stânca din gând
spre care m-avânt.
Sunt cuget adânc
ce-ncerc să cuvânt
aşa cum e legea,
aşa cum e sfânt.
Sunt basm de iubire
născut din trăire.
Sunt cuvânt rostit
din suflet rodit.
Sunt pace pe nor
şi zbor de cocor.
Sunt cupă de zori
minune din flori.
Sunt rouă pe nufăr
şi-aleg să nu sufăr.
Sunt cetate de dac
şi lupt să fac pact
cu lumea din mine
prin taine divine.
Sunt susur de ape,
comori îngropate
cu zâmbet pe buze
şi cântec de muze.
Sunt munte etern,
o doină ce chem
mioare din lume
ce vor să-şi cunune
zăpada din ele
cu lumina din stele.
Sunt clinchet de-argint
şi pornesc să colind
în sufletul meu
sclipiri să aprind.
Sunt izvor de speranţă
şi-mplinire în viaţă,
căci găsit-am în Mine
Divinul din Tine.

poezie de Octavian Sărbătoare (25 decembrie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de tinereţe

bogată sunt în amintirii cu anii tinereţii
când alergam spre viaţă plină de speranţe
când la cenacluri dese întâlneam poeţii
frumoşii visători completaţi de creanţe.

ani de miraj şi graţii nu ştiu când au trecut
dar au lăsat în urmă amprente de iubire
astăzi am înţelepciune nu mă simt pierdut
căci şi la bătrâneţe sunt sorţi de împlinire.

a mai trecut o vară, şi-a făcut bagajul
a luat cu ea lebede, rândunele, cocori
toamna e mohorâtă s-a pierdut mirajul
grădinilor de vis, complexităţi cu flori.

invoc lumina sfinţilor să-mi redea curajul
să lupt cu demonii ce fură a vieţii comori.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minuni de Mai

sublim mai cântă mierla în zăvoi
poiana cu narcise este un loc vrăjit
zburd precum fluturii cu gândul la voi
prieteni ai speranţei cu chipul spăşit.

salcâmii sunt împodobiţi cu salbe
să îmi bucure privirile pierdute
grădina îmi transferă emoţii albe
liliacul îmi şopteşte trăiri absolute.

poeţi încătuşaţi în poezie
în miezul zilei magie compun
extazul fermecat nu întârzie
tristeţea hapsână să o răpun.

am strâns în suflet minuni de Mai
splendide acorduri răsună în nai.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpuri de poveste

din freamătul verii au rămas amintiri
frunze au început să se îngălbenească
trăiesc şi arborii drame şi urgisiri
bătuţi de vânt au început să obosească.

trandafiri au scuturat petale de poveste
au trecut prin arşiţă şi prin furtuni
vara nu e de ajuns pentru sieste
cu arome de vacanţă cu emoţii şi minuni.

timpul crizantemelor se-ntoarce în forţă
iubirile toamnei se împlinesc în nunţi
şcoala vieţii luminează ca o torţă
e plină de surprize încununează frunţi.

anotimpuri de poveste vin rând pe rând
orele pătrund în mine solfegii fredonând.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem în pârg

câmpia de gânduri se-apropie de seceriş
lanuri de grâne se pârguiesc în soare
ploi de lumină se scurg prin pietriş
până în adâncuri şi se-ntorc izvoare.

câmpia mi-e dragă şi muntele mi-e drag
ador profund marea cu valuri de smarald
primesc de la toate învăţături de mag
au lăsat în urmă înscrisuri de herald.

cântecul luminii născut din ciocârlie
se transferă-n mine să-l imortalizez
din litera zilei verde -portocalie
creşte poezia ca s-o analizez...

trăiesc deplinătatea de mare veselie
poeme dau în pârg eu mă extaziez.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă de la toate

Învaţă de la apă să ai statornic drum,
Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum.
Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi,
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi.
Învaţă de la pietre cât trebuie să spui,
Învaţă de la soare cum trebuie s-apui.
Învaţă de la vântul ce-adie pe poteci,
Cum trebuie prin lume de liniştit să treci,
Învaţă de la toate, că toate-ţi sânt surori,
Să treci frumos prin viaţă, cum poţi frumos să mori.
Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat,
Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.
Învaţă de la flăcări ce-avem de ars în noi,
Învaţă de la apă să nu dai înapoi.
Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea,
Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea.
Învaţă de la soare ca vremea s-o cunoşti,
Învaţă de la stele că ceru-i numai oşti.
Învaţă de la greieri – când umerii ţi-s grei
Şi du-te la furnică să vezi povara ei.
Învaţă de la floare să fii gingaş cu ea,
Învaţă de la oaie să ai blândeţea sa.
Învaţă de la păsări să fii mai mult în zbor,
Învaţă de la toate, că totu-i trecător.
Ia seamă, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci,
Să-nveţi din tot ce piere, cum să trăieşti în veci!

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de Liviu Ceclan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lirism de toamnă

poeme arămii toamna mi le recită
transferă în mine miresme de gutui
nu las haosul să mă ducă-n ispită
valuri spală şoapte clepsidra timpului.

dâre de iubire am lăsat în urmă
iluzii fantezii cu sclipiri de smarald
romanţa toamnei regretele curmă
inima-mi freamătă sub a razelor fald.

m-am întors din vacanţă de vară
la poeţii iubiţi la prietenii dragi
versuri boeme cu metaforă rară
trec gloria luminii vestită de magi.

pe-o gură de plai în colţ de Paradis
sădesc poeme cu mesaj precis.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflecţii boeme

lărgesc universul cu gândurile mele
desele zboruri extind constelaţii
stelare lumini mi-au intrat sub piele
inima tresaltă prin mii de admiraţii

gândurile mele sunt frunze pe ramuri
s-au îngălbenit cu freamătul intens
emoţiile-s vrăbii ciripesc la geamuri
mă străbate toamna cu-nţelepciuni de sens

aud cum viitorul vine în paşi de dans
am să îl întâmpin cu emoţii placide
nostalgia clipei mă ţine în suspans
dar aştept vise magice de la efemeride.

reflecţii boeme sufletul le divide
în flux de sentimente cromatice lucide.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grădinile copilăriei

Grădinile copilăriei mele,
rămase-n amintire printre astre,
cu rădăcinile se prind în stele
şi cern fiori din zările albastre.

Pe aripile unui dor cuminte
revin acum în fiecare seară
învăluindu-mă pe dinafară
cu ritmurile unei muzici sfinte.

Şi îngerii din cer mă înconjoară
să mă ridice-n slava lor divină,
să mă îmbăt cu florile de vară
pe care-n suflet le aştept să vină.

Revăd în gând copilăria sfântă,
pridvorul de la casa părintească,
şi în adâncul meu încep să crească
copaci vrăjiţi, cu frunze care cântă.

În legănarea lor defragmentată,
ce se revarsă-n valuri printre stele,
mă văd plutind prin univers deodată,
copil rămas, în visurile mele.

poezie de Corneliu Neagu din revista Logos & Agape, ediţia din 04.03.2020. ISSN 2601-1719, ISSN-L 2601-1719 (3 martie 2020)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prudenţă de toamnă

iedera credinţei se caţără pe ziduri
în frunzişul verde vrăbii au cuib sigur
până târziu în noapte răsună lieduri
cu aripile îmi fac semne de bun augur.

cu multă evlavie viaţa o contemplu
chiar dacă am trecut al toamnei prag
din gândurile pure azi ridic un templu
şi împletesc speranţe în sublim şirag.

Dumnezeul iubirii l-am invocat ardentă
prin rugăciuni aprinse ca nişte lumânări
de dragostea Lui sacră sunt dependentă
sufletul vreau să treacă rpin iluminări.

îngerul mă învaţă să fiu mereu prudentă
să cumulez în cuget doar înseninări.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţă pentru mai târziu

lăsaţi-mi poezia ruptă din iubire
să şoptească la izvoarele speranţei
flăcări de emoţii şi de fericire
doruri argintate din oglindă creanţei.

nu cer nimănui poeziei trofee
lăsaţi-mi versul să atingă stele
să cerşească lumină din Calea Lactee
iertarea pentru toate păcatele mele.

cu poezia am trecut mai uşor
prin viaţa plină de asperităţi
cu versul în sânge pot să şi mor
căci mi-am lăsat amprente în cetăţi.

lăsăţi-mi poezia torent neânvins
am strîns în ea lumină din necuprins.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grădinile copilăriei

Grădinile copilăriei mele,
rămase-n amintire printre astre,
cu rădăcinile înfipte-n stele
mi-aduc fiori din zările albastre.
Pe aripile unui dor fierbinte
revin acum în fiecare seară
învăluindu-mă pe dinafară
cu ritmurile unei muzici sfinte.

Iar îngerii îndată mă-nconjoară
şi mă ridică-n slava lor divină,
să mă îmbăt cu florile de vară
pe care le aştept smerit să vină.
Revăd în gând copilăria sfântă,
pridvorul de la casa părintească,
şi în adâncul meu încep să crească
copaci vrăjiţi, cu frunze care cântă.

În legănarea lor defragmentată,
ce se revarsă-n valuri printre stele,
mă văd plutind prin univers deodată,
copil rămas, în visurile mele.

poezie de Corneliu Neagu din Cunoaşterea de sine (2017)
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proteza de vise

M-am rezemat de semeţul stejar,
Purta şi purtam cerul în spate,
M-am lăsat în genunchi, ca un dar,
Am adormit în a frunzelor şoapte.

Când m-am trezit, înaltul de stele
Număra stejărişul crescut mătăsos
Prin trupul, prin gândurile mele,
Cerul era verde şi soarele frumos.

Urma viselor trecuse prin iarbă,
O ciocârlie a spălat-o cu rouă,
A pus-o în ibricul poeziei să fiarbă,
În zbor se înălţa o melodie nouă.

Partitura era proteza de vise
Şi cerul purtat cu dibăcie în spate,
M-am lăsat în genunchi, mă cuprinse
Dorul de stejar cu stele-ncătuşate!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!