Ca o pasăre ce nu-şi poate mişca aripile, ca un copac uscat, ca un lac fără apă şi ca un şarpe căruia i s-au smuls dinţii; astfel e cel sărac pe lumea aceasta.

citat clasic din Bohtlingk
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa mării nu se poate bea, cel învăţat e sărac, minte multă are (abia) cel bătrân: fără minte e creatorul!

citat clasic din Bohtlingk
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţine cu dinţii de visele tale, căci, dacă visele mor, viaţa se transformă într-o pasăre cu aripile frânte ce nu poate zbura.

citat clasic din Langston Hughes
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi sunt fericită fără motiv!

Azi sunt fericită, fără motiv!
Un motiv ar fi totuşi,
aripile de fluture în zbor.

Ştiţi câţi fluturi am văzut azi?
Dar, câte culori s-au strâns,
să le împodobească aripile?

Privirea mi-a zburat odată cu ei
şi mirosul fiecărei flori m-a ameţit.
Poate, de aceea sunt fericită, fără motiv!

Poate sunt deja un fluture
şi nu mi-am văzut aripile până acum!
Poate că parfumul e de vină sau vântul.

Azi sunt fericită! Toţi fluturii, toate florile
mi-au cântat, au dansat, s-au jucat.
Iată un motiv să fiu fericită!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din În lumea iubirii
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

sărac

Sărac e cel ce se simte sărac, căruia îi trebuie neapărat mai mult decât are.

definiţie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea unei naşteri/morţi

Cu un ultim suspin
aripile s-au smuls
din trupul zdrobit
şi s-au ridicat
spre cer.
De astăzi
un înger
va învăţa să zboare,
iar un om
să se târască.
Numai cicatricile îi vor aminti
că,
cândva,
şi el,
OMUL
a făcut parte din tagma îngerilor.

poezie de Eugenia C. Creţu
Adăugat de Eugenia C. Creţu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În acest copac

Coboară şi dormi în acest copac, în acest copac.
Împinge pământul înapoi în acest copac, în acest copac.
Scoate pământul în acest copac, în acest copac.
Schimbă întunericul în acest copac, în acest copac.
Reconstruieşte picioarele în acest copac, în acest copac.
Elimină reziduurile în acest copac, în acest copac.
Taie lumina în acest copac, în acest copac.
Umple orbitele în acest copac, în acest copac.
Scrie, scrie tu fiinţă vie în acest copac.

poezie de Jacques Roubaud, traducere de Doina-Maria Tudor
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comoara aceasta în vase de lut

milioane de flori
se duc în fiecare an
pe lumea cealaltă a florilor
şi nimeni nu-şi face timp
să le plângă
poate nici măcar gândul
nu le încolţeşte în adâncul-înalt
timpul a fost arvunit
pentru dureri şi plăceri
pentru mici nefericiri de fel şi chip
celelalte sunt ale lumii, ale altora
iar "alţii-altele" sunt doar cuvinte
fără căldură fără durere
fără miros fără frică şi moarte –
simplu.

poezie de Alexandru Mărchidan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îşi pregăteşte terenul

Colegul nostru te-nfioară
Ce poate face din orgoliu:
Cu dinţii săi a smuls aseară
Alţi dinţi din marele fotoliu.

epigramă de Vasile Moşneanu din Între coasă şi floretă - Epigrame (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un chip boem...

acest bărbat seducător, plin de contraste
se simţea străin în inima femeii misterioase
deprinsă cu învolburări de ape şi tuşuri tari
în ochiul stâng ţinea un păianen ce nu-şi ţesese pânza încă
iar în ochiul drept un pui auriu de năpârcă
un copac ce rotea universuri crescuse prin ţeasta sa
visa odinioară la boemă, acum devenise un om înaintea
vremii sale
se plimba pe străzile New York-lui goale
cu un clopoţel, în mână, privind la chipurile dragostei,
frustrat că timpul se scurge împotriva voinţei umane
sub presiunea gravitaţiei, poate doar dragostea femeii
îl mai putea salva de nebunia aceasta păgână, poate doar ea,
care nu cunoscuse cascada urlătoare a sângelui....
ştia că frica de moarte niciodată nu îl părăsise
şi că viaţa sa era o înlănţuire de vise, pictate,
timpul se dovedise duşmanul lui de moarte,
impotriva căruia folosea drept armă opera sa
pe care- simţea- că lumea nu o va face uitată.
avea pesemne conştiinţa propiei genialităţi...

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţine un copac verde în inima ta şi poate va sosi o pasăre cântătoare.

proverbe chinezeşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între cer şi pământ

Poţi
să
trăieşti
fără
poezie

Mi-a
spus

Arătându-mi
o
pasăre

Ea

nu
are
nevoie

Decât
de
aripi

Şi
de
pământ

I-am
răspuns

Când
oboseşte

Nici
o
pasăre

Nu-şi
face
cuib

În
cer

poezie de Costel Zăgan din Interludiu (iunie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiţi voi oare că omenirea mai poate trăi fără ştiinţă, fără pâine, numai fără frumuseţe nu poate, pentru că atunci n-ar avea ce face omul pe lumea aceasta! Însăşi ştiinţa nu va putea dăinui un singur minut fără frumuseţe!

Stepan Trofimovici în Demonii
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există niciun comitet care să stabilească: "Aceasta este persoana care poate schimba lumea şi aceasta nu are har!"; realizarea faptului că oricine poate schimba lumea reprezintă primul pas. Al doilea pas ţine de cum vei schimba lumea.

citat din Adora Svitak
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiţi voi oare că omenirea mai poate trăi fără ştiinţă, fără pâine numai fără frumuseţe nu poate, pentru că atunci nici n-ar mai avea ce face omul pe lumea aceasta! Însăşi ştiinţa nu va putea dăinui un singur minut fără frumuseţe!

Stepan Trofimovici în Demonii
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credinţă în scânduri

Copac înflorit peste copac uscat
Oho! Ce rug în rugăciune
păcat de el că-i condamnat
în jarul unui alt cărbune...

Dacă fiecare palmă are un cui în care să-ţi agăţi credinţa
când ţi-e prea haină de febra ei
sau
prea tremur de desgheţul ei
când eşti în încurcătură
fiindcă ai două mâini două palme două cuie
ce faci?
pe care să-ţi agăţi credinţa asta
o viaţă într-una
o moarte într-alta
sau sfâşii credinţa în două
şi o lepezi pe jos!?

Copac înflorit peste copac uscat
ai ales să te scuturi
cui peste cui groparii îţi bat
credinţa în scânduri...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se spune că neştiinţa e leagănul goliciunii sufleteşti, iar aceasta este limanul odihnei; poate fi astfel, dar numai pentru cei ce s-au născut şi trăiesc cu sufletul împietrit.

Khalil Gibran în Aripile frânte
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pacientul

Pacientul a stat treaz toată noaptea,
circa o sută de ani, vorbind incoerent,
având halucinaţii, avea două căi, prima,
zborul păsării, viaţă scurtă şi fără urme pe cerul imens,
a doua, târâşul şarpelui, viaţă în umbră şi lungă, urme de neşters,
a ales mersul nesigur al profesorului. Când de copil,
când de om beat, când fericit, când întortocheat,
urma o lasă apoi singur o spulberă, învaţă de la şarpe
taina tăcerii s-o cumpere, învaţă de la pasăre
siguranţa în golul deschis, a ales viaţa de profesor,
când pasăre fericită, când şarpe trist.

poezie de Boriis Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasăre moartă

Acest ghem
de pene colorate
a fost cândva un cântec.

Zborul ei s-a frânt
la fereastra mea.

A lovit din plin geamul,
derutată de zidul străveziu
de sticlă.

Nu ştia nici ea
că transparenţa
poate să ucidă.

Am ridicat-o,
încercând să o ajut.

Am încălzit-o
la pieptul meu.

Un tremur tot mai slab
i-a cuprins trupul plăpând.

Sub un cer parcă mai sărac
şi-a strâns aripile
pentru ultima oară.

Neplânsă şi neştiută
a încremenit
pe albul imaculat
al zăpezii.

poezie de Valeriu Butulescu din Versuri noi (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şarpele

Noi, astăzi n-am fi existat,
-Să ne-amăgim cu chiu cu vai-,
De nu ar fi intrat în rai,
Vestitul şarpe, blestemat
Iar Eva, s-a destrăbălat,
Că şi Adam în acel plai,
Avea un şarpe fără bai,
De ce, parşiva l-a schimbat?
Se pare că, deşi plăpândă,
Era cum zis-a, cam flămândă:
- "De cele ce s-au întâmplat,
Adame-mi pare foarte rău
Că ai şi tu, e-adevărat,
Dar este vai de capul său!"

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2010)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea cântă la fel de frumos şi din copacul uscat, ştiind că se poate încrede în aripile sale.

citat celebru din Jose Santos Chocano
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!