Nebuloasa furtună
vântul îngenunchiază arborii îi frânge
furtunos și nebun nu poate fi oprit
natura e în doliu suferă și plânge
timpul o ia razna s-a înăsprit.
s-a pornit furtuna e periculoasă
norii de praf acoperă lumina
florile-s biciute pe față, se lasă
în voia morții neștiindu-și vina.
natura stresată nu are alinare
pericolul e-n aer în apă în pământ
clima globală vindecare n-are
oameni arbori vietăți bagă în mormânt.
păcatul omenirii este magistral
gunoaie, dejecții urcă și-n astral.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Episod dramatic
nori negri se înghesuie unul într-altul
acoperă lumina prevestesc furtună
descărcări electrice fulgeră înaltul
în deșertăciunea cu păcate tună.
grindina strivește splendori în grădină
florile iubirii le culcă la pământ
pe alocuri ploaia cânta în surdină
îi ascult mesajul sculptat pe cuvânt.
când suferă natura plânge și Dumnezeu
arborii de cristal sunt frânți de tornade
prin marea speranței trece un alizeu
cu moartea pe aripi pretinde ofrande.
ne-am bătut joc de planetă e în agonie
omenirea se preschimbă într-o mare demonie.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet în vânt
nu contează de unde bate vântul
am rădăcini puternice ramuri nemuritoare
ca bradul care-și ia spre cer avântul
înălțat pe creste și zâmbind la soare.
când vântul mă pleznește peste față
și mă apleacă iarăși la pământ
mă agăț și mai puternic de viață
nimic nu mă oprește să strâng raze-n cuvânt.
când nebunul păgân mă îngenunchiază
și se înverșunează să fie furtună
înalț o rugăciune pură la amiază.
invoc lumina care nu vreau să apună
sufletul meu și pe vânt se mulează
fericit că norii de ploaie mireană adună.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Natură suferindă
furtuna nebună dezmembrează copaci
acoperișuri de case le decopertează
timpul turbat lasă-n urmă săraci
privesc oftând cum cerul lăcrimează.
sunt tot mai dese uragane, tornade
climele suferă asaltate de noxe
neputința-i gravă când natura decade
o muzică metalică urlă în negre boxe.
dacă ar putea cuvântul să fie vindecare
dacă ar putea iubirea să facă o minune
pământul ar simți alean în fiecare
și n-ar mai fi -ncolțită de genune.
de-ar putea Dumnezeu să ne facă îngeri
nu s-ar mai sui la cer milioane de plângeri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stare de alarmă, cod portocaliu
în pădurea de vise moartea pune capcane
iepurași și căprioare sunt victime ușoare
mistreți rânesc pământul să caute castane
s-a umplut planeta de făpturi prădătoare.
Doamne să nu m-abandonezi în sălbăticiune
în furtuna nebună arbori îngenunchiază
răpusă de mâhnire rostesc o rugăciune
invoc îngeri și sfinți să stea iarăși de pază.
mă alarmez e cod potocaliu în toată țara
ploi înverșunate cresc debitul la râuri
grindina frânge flori plânge și vioara
copaci bătrâni se rup de la fragile brâuri.
moartea e pretutindeni, tremură inimioara
au murit și stele căzute-n negre găuri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbarea la față
Natura se schimbă la față,
Își pierde din verdele crud,
Plutește o urmă de ceață
Urnită de vântul zălud.
Struguri grei pe-araci se cocoață,
Cocorii privesc înspre sud,
Natura se schimbă la față,
Își pierde din verdele crud.
Pământul e reavăn și ud,
Scârțâieli de greieri se-aud,
O floare de câmp se răsfață
În iz de uscată fâneață,
Natura se schimbă la față.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreme vitregă
vântul bate arborii până trosnesc
tristețea lor s-a transferat în mine
și eu ca ei de frenezie mă dezgolesc
melancolia toamnei circulă prin vine.
cerul fulgeră cu foc într-una tună
vrăbii fără cuiburi au încremenit
pe sărmanii străzii nimeni nu-i adună
furtuna nebună iarăși s-a pornit.
pruni, cireși, caiși tremură-n livadă
timpul friguros pătrunde sub scoarță
lapovița și ninsoarea stau să cadă
la mierle îngheață lacrimile pe față.
nu mai cântă nu mai fac o serenadă
prea vitregă e vremea asta nu e viață.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Furtuna
se sparg talazuri în zid de peluză
vântul destramă perdele de ploaie
un zâmbet timid tremură pe buză
aerul furtunos pătrunde în odaie.
îmi murmură în suflet lumina difuză
pe ferestre ploaia se scurge șiroaie
se sparg talazuri în zid de peluză
vântul destramă perdele de ploaie.
sufletul mi-e răvășit de vremea ursuză
furtuna spulberă căpițe de paie
grindina lovește câmpia lehuză
fulgerul aprinde doruri cu văpaie.
se sparg talazuri în zid de peluză
noroiul murdărește perdele de ploaie.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșit de vară
vara se sfârșește în cântec de harpe
arborii au obosit de-atâta freamăt
toamna se ivește în terne horoscoape
în codru de vise se stinge un geamăt.
rapsodia timpului ține cugetul treaz
în vii struguri mustesc cu dulce licoare
lumina nostalgică se-așează pe obraz
adânc în suflet vrea să se strecoare.
vântul îngenunchiază lângă crizanteme
să nu mai vuiască nebun ca o furtună
vestește ploaia blândă cu picături boeme
aprodul toamnei mele slove dragi adună.
mă umplu de emoții indiferent de vreme
iubiri freamătă la nunți cu raze în cunună.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secvențe de toamnă
vântul pleznește frunze - descreierat
apleacă arborii până la pământ
ploaia peste case s-a împrăștiat
florile freneziei de vară s-au frânt.
privighetorile au încetat să cânte
poienele sunt triste fără fluturi
iar s-au întors zăpezile pe munte
moartea cere de la viață tributuri.
înțeleg că natura vrea să se odihnească
după ce vara întreagă din greu a trudit
lumea de pretutindeni să o hrănească
totuși soarele zâmbește de la răsărit.
toamna-i pentru natură vacanță cerească
toți arborii gliei au un nimb aurit.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbor înspre astral
spectacolul iernii-i pe scenă fermecată
arborii îmbracă fracul înstelat
atârn de raza stelei despicată
colindând cerul dragostei minunat.
întreagă natură e gătită de gală
vine noul an cu magii în piept
Hristos s-a născut în zodia regală
să conducă lumea cu spirit înțelept.
ne învață că frații mereu să ne iubim
să-mpărțim bucurii și celor sărmani
am dobândit cu crezul aripi de heruvim
azi trăiesc în rai departe de dușmani.
în sania cu reni zbor înspre astral
un curcubeu de stele zâmbește magistral.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ilustrații emoționante
admir valsul vântului cu trandafirii
miresme de parfum mă învăluie lin
stropi calzi de ploaie cad în legea firii
arborii se fericesc sub cerul calin.
splendori răcoroase freamătă pe alei
vara împrăștie ritmuri molipsitoare
s-a umplut orașul cu miresme de tei
fantezii în floare urcă spre soare.
poveștile verii sunt cu happy end
natura ne invită la roade savuroase
ieftine fericiri găsesc la second hand
viața se desfășoară cu emoții frumoase.
romantismul verde este mereu în trend
transformă în slove clipele prețioase.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În pragul iernii
timpul e vitreg cu burniță și ceață
soarele când iese își arată dinții
florile-n grădină tremură, îngheață
argintiul zăpezii acoperă munții.
s-a făcut frig, iarna bate la ușe
toamna se grăbește să-și facă bagajul
focul din sobe se transformă-n cenușe
natura-i mohorâtă i-a dispărut mirajul.
arborii dezbrăcați parcă sunt umbre
vântul asprit le săgetează trupul
se-apleacă la pământ cu gemete lugubre
zâmbete îngheață în grimase chipul.
glasul răgușit al păsărilor abia se aude
timpul acesta descarcă sentimente zălude.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre gânduri hoinare
mă pierd în gânduri frenetice, hoinare
curioasă bat la poarta universului magic
mă scald în lumina din raze de soare
ridic în slavă timpul când nu este tragic.
zburd cu fluturii printre suave flori
natura îmi este aproape de suflet
îmbrățișez cu drag prietenii arbori
un curcubeu de vrajă vibrează în sunet.
recunosc pretutindeni iubirea sublimă
în picuri de rouă se scaldă visul meu
îngerii bucuriei clipele îmi animă
primesc compasiune de la Dumnezeu.
o muzică divină pulsează în inimă
mă-nclin în fața vieții iubind-o mereu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pagina filozofală
amintiri mă însoțesc freamătă în lumină
stelele tremură sus pe bolta cerească
când natura geme, suferă, suspină
extinsă în adâncuri de genă omenească.
urc falnica Golgotă am ajuns la răscruce
acolo e mântuitorul... lacrima de lumină
păcatul metafizic l-a răstignit pe cruce
căci nu e om pe lume să nu aibă vină.
spaime dilată timpul cuibărit în suflet
mi-e greu să fiu atentă la neantul meu
toate oasele mă dor de-atâta umblet
am căutat apropierea de bunul Dumnezeu.
mă pierd în paradox mă regăsesc în sunet
în filozofia vremii mă adâncesc mereu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simfonia culorilor
mă trezesc în zori când cântă cocoșii
cerul violet este plin de vrajă
îmi mângâie chipul luminile roșii
acoperă munții care stau de strajă.
arborii îmbracă încă salopeta verde
trudesc să fie aer proaspăt pe pământ
ceața cicălitoare peste văi se pierde
norii albi se împrăștie-n vânt.
trandafirii roz mai zâmbesc în grădină
parcă îmi fac semne că le este sete
crizanteme albe cântă în surdină
romanța toamnei scrisă în versete.
savurez cafeaua în armonia florilor
și trec în agendă simfonia culorilor.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Natura are nici un respect față de viață. Natura tratează viața ca și cum ar fi lucrul cel mai lipsit de valoare din lume. Natura nu acționează prin scopuri.
citat din Erwin Schrodinger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și stelele plâng câteodată
furtuna culcă la pământ suave gladiole
cântecul toamnei e acoperit de brumă
pe marea-nvolburată se scufundă iole
țărmuri de poveste sufocate-s de spumă
paradisul este des asaltat de tornadă
natura e fragilă ca pruncul nou născut
ce face Dumnezeu de nu poate să vadă
dezastrele din lume, ce e de făcut?
proxeneți și pedofili agresează copile
plâng părinții cu copii de boli decimați
haosul se extinde peste-abătute zile
în țara mea condusă de zei blestemați
pe tărâmuri ruinate se văd urme de șenile
stelele suspină cu ochi înlăcrimați
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În armonii plenare
trăiesc pe o frecvență cu lumina astrală
în zona de cunoaștere găsesc numai iubire
un lac plin cu nuferi, o grădină florală
cu ochi de copil mirări port în privire.
mereu mă las cuprinsă de miracolul vieții
de peisaje cu codrii care îmbracă munți
vântul se joacă-n arborii cu zorii dimineții
secunde plenare suav mângâie frunți.
natura îmi crează în suflet un tezaur
de splendori pe care le port cu mândrie
sunt copilul vieții am crescut un faur
din ample admirații compun o simfonie.
gust din seva infinitului cu arome de laur
mă-nclin în fața gliei - leagăn de armonie.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Incursiune în suflu poetic
e poezie atunci când doi îndrăgostiți
umplu universul cu săruturi tandre
e poezie atunci când fluturi fericiți
dansează cu florile în sublime cadre.
e poezie când marea îmbrățișează țărmul
când arborii se fericesc sub ploaia deasă
când copii învață să păstreze ritmul
armoniilor vieții ce-n suflete se lasă.
e poezie între munți și susur de izvoare
care se strecoară vesel prin propria matcă
e poezie când roua scaldă petale de floare
și ademenește vântul timpul să-l petreacă.
e poezie curată de la lumini stelare
când luna veghetoare peste pământ se-apleacă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cugetări senine
mă trezesc în zori cu chef nebun de viață
cafeaua cu miere dă startul zilei
lumina se așează cu zâmbet pe față
apoi se oprește pe albul pur al filei
sute de gânduri se avântă spre cer
ca un stol de păsări ordonat și cuminte
îmi trasează drumul prin azur și eter
mă-ndrept spre steaua mea cu fervoare fierbinte
cu intensitate simt pulsațiile vieții
îi port recunoștință bunului Dumnezeu
îl slăvesc în versuri cu zorii dimineții
care s-au oprit duios pe zâmbetul meu
chemările stelare alungă norii ceții
se-nseninează chipul și-așa va fi mereu
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!