Și stelele plâng câteodată
furtuna culcă la pământ suave gladiole
cântecul toamnei e acoperit de brumă
pe marea-nvolburată se scufundă iole
țărmuri de poveste sufocate-s de spumă
paradisul este des asaltat de tornadă
natura e fragilă ca pruncul nou născut
ce face Dumnezeu de nu poate să vadă
dezastrele din lume, ce e de făcut?
proxeneți și pedofili agresează copile
plâng părinții cu copii de boli decimați
haosul se extinde peste-abătute zile
în țara mea condusă de zei blestemați
pe tărâmuri ruinate se văd urme de șenile
stelele suspină cu ochi înlăcrimați
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre copilărie
- poezii despre țări
- poezii despre zile
- poezii despre tornade
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre religie
- poezii despre rai
Citate similare
Strigăt de jale
vai vouă zei, sunteți cei vinovați!
pentru sărăcia din Þara românească
sunteți proscriși sunteți blestemați!
frica de Dumnezeu să vă lovească.
țara este plină de viruși de boli
spitalele se sfarmă peste pacienți
frigul dă buzna prin case și școli
copii sărmani renunță sau rămân repetenți.
vai vouă zei, căci ați furat destul
munții plâng despăduriți de slugi
fiecare român de amar e sătul
spre ceruri se înalță triste rugi.
vai vouă zei, sunteți cei vinovați!
sunteți proscriși, sunteți blestemați!
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre medicină, poezii despre România, poezii despre școală, poezii despre vinovăție, poezii despre tristețe, poezii despre sărăcie sau poezii despre plâns
Și Carpații plâng câteodată
(lui Mihai Constantinescu)
chitarele suspină cântecul e în doliu
s-a mai stins o voce în univers
peste țărână s-a asternt lințoliu
moartea își arată rânjetul pervers.
un suflet romantic a plecat la stele
să le cânte îngerilor cu entuziasm
spiritul muzicii îndură vremuri grele
cântecul de-odinioară astăzi este basm.
s-a mai stins o stea pe cerul veșnic
ziua nostalgică scurge lacrimi amare
glia românească a pierdut un sfeșnic
care a ars mereu ca o rază de soare.
moartea face victime printre artiști
lăcrimează Carpații și brazii lor triști.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre muzică
- poezii despre îngeri
- poezii despre voce
- poezii despre suflet
- poezii despre romantism
- poezii despre prezent
- poezii despre moarte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cred că cel mai mare păcat din lume este să aduci pe lume copii care au boli de la părinții lor, care nu au practic șanse să fie ființe umane, delicvenți, pușcăriași, tot felul de lucruri, însemnați astfel de când s-au născut. Pentru mine, acesta este cel mai mare păcat pe care oamenii îl comit.
Margaret Sanger în interviu (septembrie 1957)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre naștere, citate de Margaret Sanger despre naștere, citate despre medicină sau citate despre boală
Nebuloasa furtună
vântul îngenunchiază arborii îi frânge
furtunos și nebun nu poate fi oprit
natura e în doliu suferă și plânge
timpul o ia razna s-a înăsprit.
s-a pornit furtuna e periculoasă
norii de praf acoperă lumina
florile-s biciute pe față, se lasă
în voia morții neștiindu-și vina.
natura stresată nu are alinare
pericolul e-n aer în apă în pământ
clima globală vindecare n-are
oameni arbori vietăți bagă în mormânt.
păcatul omenirii este magistral
gunoaie, dejecții urcă și-n astral.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pericole, poezii despre lumină, poezii despre copaci, poezii despre vânt, poezii despre stres sau poezii despre nori
Înțelepciunea toamnei
în palmele nopții suspină un flaut
crinii s-au ofilit în poala grădinii
a plecat mirajul, dar unde să-l caut?
toamna a venit sub pleoapa luminii
fluturi au pierit în grindina rece
nu se mai aude cântec de ciocârlie
berze și cocori s-au pregătit să plece
urme de mândrie au lăsat pe glie.
dar e vremea nunților rost de veselie
mesele-s bogate cu bucate alese
toamna meșterește iubiri cu măiestrie
timpul ca episcop cunună mirese.
înec melancolia într-un pahar cu vin
înțelepciunea toamnei este dar divin.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuntă, poezii despre înțelepciune, poezii despre noapte, poezii despre mândrie, poezii despre mâncare sau poezii despre meșteri
Pagina filozofală
amintiri mă însoțesc freamătă în lumină
stelele tremură sus pe bolta cerească
când natura geme, suferă, suspină
extinsă în adâncuri de genă omenească.
urc falnica Golgotă am ajuns la răscruce
acolo e mântuitorul... lacrima de lumină
păcatul metafizic l-a răstignit pe cruce
căci nu e om pe lume să nu aibă vină.
spaime dilată timpul cuibărit în suflet
mi-e greu să fiu atentă la neantul meu
toate oasele mă dor de-atâta umblet
am căutat apropierea de bunul Dumnezeu.
mă pierd în paradox mă regăsesc în sunet
în filozofia vremii mă adâncesc mereu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre spaimă, poezii despre paradox sau poezii despre natură
Elogiu iubirii
iubirea triumfă învinge-n orice luptă
crează tunele în muntele stâncos
urcă temerară pe creasta abruptă
transmite curajul și celui fricos.
uneori iubirea miracole face
vindecă depresii operează subtil
se extinde în lume în zile de pace
înnoadă mângâieri, în toate are stil.
iubire-ai pretutindeni nestemată
face diamantul să strălucească
inima cu dragoste este animată
vise și speranțe știe să dăruiască.
vreau să cuprind iubirea sublimată
de lumina sfinților din slava cerească.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre visare, poezii despre sfinți, poezii despre pace, poezii despre munți sau poezii despre inimă
În toamna vieții
nu le știu pe toate dar învăț constant
trăiesc printre semne aer pământ apă și foc
paradisul este vesel, magic palpitant
și-n brațele lui Dumnezeu am și eu un loc.
descopăr zilnic lumea cu iubiri enorme
chemările izvoarelor ce mă transfigurează
ascensiuni în lumină se îmbracă în forme
un contur de miracol mă încadrează.
pe-un romantism eclectic sunt stăpână
da da iubesc viața fără pic de rezervă
izvorul poetic mă umple ca pe o fântână
cu ambiții mari sunt plină de vervă.
sunt în toamna vieții condusă de rutină
dependență de poeme lumea mă observă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre poezie sau poezii despre învățătură
Romantism verde
în suflet este primăvară și-un blând soare
muguri de gânduri stau să pocnească
slovele din beznă au căpătat culoare
mintea mea-i o carte lumea s-o citească.
ating cu tâmplele luminile suave
îngeri mă mângâie, neprețuit alean
un cântec se naște din acorduri grave
visul plutește pe clape de pian.
trecutul meu e-o amintire de poveste
i-am sădit sămânța pe un colț de rai
ploile o vor uda să răsară o veste
cu mesaj de iubire să dăinuie în plai.
viitorul se pogoare din tărâmuri celeste
romantismul verde vreau să aibă trăi.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre verde, poezii despre trecut sau poezii despre primăvară
În inima naturii
natura cunoaște mereu cel mai bine
calea spre frumusețe și spre miraj
ea produce minuni sub zări senine
și ne dă lecții de mare curaj.
în Paradisul meu izvorul e un brâu
care-nconjoară câmpul cu murmure line
precum doina duioasă din lanul cu grâu
cântată de mirle cântată de mine.
m-am unit cu natura de când m-am născut
ea simte cel mai bine ce mă doare
este protecția cu cel mai nobil scut
împotriva stihiilor din lumea mare.
în univers natura-i miracol absolut
pun urechea la inimă s-ascult a ei chemare.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre protejare, poezii despre protecție, poezii despre naștere, poezii despre lecții sau lecții de engleză
Poveste de Crăciun
ninsori blânde se aștern pe brazde
magia iernii se transferă-n povești
vestiți colindători bucură gazde
colinde răsună sub bolte cerești.
pruncul luminii se naște în iesle
să aducă mântuirea pe pământ
armoniile să dăinuie în bresle
lumea să respecte decalogul sfânt.
mesele abundă de bucate alese
vinul bucuriei se scurge în pahar
lucesc în colier clipele culese
din sărbătoarea care ne umple de har.
e vremea binelui și a faptelor bune
se împlinesc în lume dorințe străbune.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Crăciun, poezii despre colinde, poezii despre bucurie, poezii despre vin, poezii despre sărbători, poezii despre sfințenie sau poezii despre ninsoare
Printre viruși și bacterii
zeii huzuresc cu roșii portofolii
sărmanii se luptă cu pesta porcină
țara e condusă de negre orgolii
aș vrea să evadez în țara vecină.
simt gustul nedorit al amărăciunii
libertatea atârnă de timpul surd
lacrimi în tăcere mai sting tăciunii
imensului regret bizar și absurd.
în pământ se răsucește Þepeș Voievodul
glia e vândută bucată cu bucată
românii pribegesc căci s-a extins exodul
viața în Romănia e tot mai complicată.
speranței de prosperitate i se cântă prohodul
printre viruși și bacterii viața este sufocată.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vecini, poezii despre tăcere, poezii despre roșu, poezii despre porci sau poezii despre negru
E greu
E greu să fii singur pe lume,
Să nai o vorbă cui îi spune,
E greu printre străini să fii,
Dar nu acasă la copii,
Și este greu pentru un tată
Să lase acasă o mândră fată,
Și este greu pentru mămici,
Să-și lase puișorii mici,
E greu departe ca să fii,
Să înghiți amarul ce te apasă,
Știind că copilașii tăi,
Plâng prin unghiere în altă casă,
Cu ce am greșit în astă lume,
De tot ne bate Dumnezeu,
Lăsăm copiii și părinții,
Plecăm că este tot mai greu,
Într-un final când ne întoarcem,
Este distrus tot ce am avut,
Părinții nu mai sunt în viață,
Chiar și copiii au crescut
poezie de Silvia Tulbur (22 martie 2021)
Adăugat de Silvia Tulbur

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre sfârșit, poezii despre mamă sau poezii despre greșeli
Trilogie
prin lumea asta mare sunt doar un pasager
să adun splendori, lumini râd în retine
cu gânduri de iubire construiesc în cer
un loc al veșniciei pe tărâmuri senine.
fluturi de iubire și-au făcut culcuș
în inima mea blândă și evlavioasă
gândurile-s versuri, freamăt de arcuș
sufletul meu să cânte romanța duioasă.
cu fiecare vers mi-asigur nemurirea
voi fi precum o stea fără de moarte
plâng de fericire sensibilă-i gândirea
lumini dumnezeiești mă poartă departe.
credința-n Dumnezeu innobilează firea
sublimu-i univers înțelepciuni împarte.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri sau poezii despre gânduri

Atins de duhul sfânt
A fost luceafăr pe pământ,
Copil de țară, la-nceput,
A fost atins de duhul sfânt,
În țara mea când s-a născut.
A fost frumos, în versuri blând,
Le-a scris cu suflet, ca pe-un cânt,
Iubind, sau pe mișei călcând,
A fost luceafăr pe pământ.
Trăind în lumea de povești
A codrilor de netrecut,
A fost, acolo-n Ipotești,
Copil de țară, la-nceput.
Și, poate, în copilăria sa,
Voios și liber alergând
Cu alți copii de seama sa,
A fost atins de duhul sfânt.
Iar versul lui mai e cântat,
Chiar dacă vremea a trecut,
Căci a fost binecuvântat
În țara mea când s-a născut.
În țara mea când s-a născut,
A fost atins de duhul sfânt,
Copil de țară, la-nceput,
A fost luceafăr pe pământ.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri sau poezii despre patrie

Atins de duhul sfânt
- glossă madrigal -
A fost luceafăr pe pământ,
Copil de țară, la-nceput,
A fost atins de duhul sfânt,
În țara mea când s-a născut.
A fost frumos, în versuri blând,
Le-a scris cu suflet, ca pe-un cânt,
Iubind, sau pe mișei călcând,
A fost luceafăr pe pământ.
Trăind în lumea de povești
A codrilor de netrecut,
A fost, acolo-n Ipotești,
Copil de țară, la-nceput.
Și, poate, în copilăria sa,
Voios și liber alergând
Cu alți copii de seama sa,
A fost atins de duhul sfânt.
Iar versul lui mai e cântat,
Chiar dacă vremea a trecut,
Căci a fost binecuvântat
În țara mea când s-a născut.
În țara mea când s-a născut,
A fost atins de duhul sfânt,
Copil de țară, la-nceput,
A fost luceafăr pe pământ.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Oh, tristă mamă!
Azi nu mai sunt nici Zâna Bună și nici Crăiasa din Povești...
Copile, te-am crescut cu suflet, dar astăzi nu mă mai iubești.
Sau poate-s Zmeul din poveste, ori Baba-Oarba hâdă, rea,
Sunt mai bonavă, mai urâtă, nu mă poți lua în grija ta.
Azi Dumnezeu îmi este casă și martor lacrimilor, deci,
Nu-ți cer să mă iubești copile... Nepăsător dac-ai să treci,
Nu mă voi supăra. Știu bine că nu-ți mai sunt de ajutor.
Așa-s părinții - o povară. Nici pentru ei nu e ușor.
Poate că-i timpul de răsplată... Spre ceruri mă voi îndrepta...
Să uiți această zi, copile! În urmă nu te mai uita!
De-ar sparge pieptul de durere... O lacrimă a împietrit
În pieptul mamei fără viață. Ea n-a uitat că te-a iubit.
P. S.
Te iert, dar văd bine, de-acum e târziu,
Căci duh de lumină dmereu am să fiu...
Duh în Dumnezeu, lumină, cânt,
Altă mamă, pentru alt pământ.
Tristă mamă, oh, când ai plecat,
Pruncii nici măcar n-au lăcrimat.
E târziu, doar clopotul răzbate
Dincolo de viață și de moarte...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre supărare sau poezii despre răsplată

* * *
Copile, unde sunteți voi? Veniți încoace,
Apropiați-vă de aceste mâini... frățești,
Care-au orbit, așa cum îl vedeți acum,
Scânteietorii ochi de-alt' dată-ai tatălui.
Pe-atunci, copile, făr'să văd și făr'să știu
V-am zămislit pe voi în ceea ce m-am născut.
Vă plâng cu lacrimi, căci nu vă mai pot vedea,
Gândindu-mă la ce viață de amaruri
Va trebui de-acum să duceți printre oameni
...................
Pe voi, copile, dac-ați pricepe de pe-acuma
Eu mult v-aș sfătui: rugați-vă acum
Că orișiunde veți trăi s-aveți un trai
Mai bun decât al tatălui ce v-a dat naștere...
poezie clasică de Sofocle din Oedip Rege (429 î.Hr.)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Sofocle despre viață, poezii despre mâini sau citate de Sofocle despre copilărie
Medalion sentimental
în adâncul inimii se naște fericirea
este un fel de mare cu perle plină
o însoțește cântecul pur și iubirea
e binecuvântată de lumina lină.
e averea conștiinței este Paradisul
împodobește viața ca pe-un brad
cuprind viziuni ce întregesc visul
sângele se înfierbântă cu încă un grad.
ochi cerești mă veghează cu grije
corul de îngeri reverberează-n piept
nu am sângerat rănită de schije
urmez împăcată numai drumul drept.
sunt povești de magie trăite cu patimi
îndreaptă sufletul spre mari înălțimi.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre viziune sau poezii despre sânge

Oh, tristă mamă!
(scrisoare din lacrimi de înmormântare)
Azi nu mai sunt nici Zâna Bună și nici Crăiasa din Povești...
Copile, te-am crescut cu suflet, dar astăzi nu mă mai iubești.
Sau poate-s Zmeul din poveste, ori Baba-Oarba hâdă, rea,
Sunt mai bonavă, mai urâtă, nu mă poți lua în grija ta.
Azi Dumnezeu îmi este casă și martor lacrimilor, deci,
Nu-ți cer să mă iubești copile... Nepăsător dac-ai să treci,
Nu mă voi supăra. Știu bine că nu-ți mai sunt de ajutor.
Așa-s părinții o povară. Nici pentru ei nu e ușor.
Poate că-i timpul de răsplată... Spre ceruri mă voi îndrepta...
Să uiți această zi, copile! În urmă nu te mai uita!
De-ar sparge pieptul de durere... O lacrimă a împietrit
În pieptul mamei fără viață. Ea n-a uitat că te-a iubit.
P. S.
Te iert, dar văd bine, de-acum e târziu,
Căci duh de lumină dmereu am să fiu...
Duh în Dumnezeu, lumină, cânt,
Altă mamă, pentru alt pământ.
Tristă mamă, oh, când ai plecat,
Pruncii nici măcar n-au lăcrimat.
E târziu, doar clopotul răzbate
Dincolo de viață și de moarte...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre scrisori sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?