Tristețe neagră
în România mea oamenii se schimbă
poartă în suflet dușmanii și ranchiună
și timpul beat are blesteme pe limbă
guvernul ne azvârle câte o minciună.
e țara dorurilor peste praf de stele
frământări și chinuri au ajuns la Lună
fantomele trecutului bântuie castele
Dracula e simbol în patria străbună.
munți de gunoaie lumini alterează
drumul spre fericire în râpe se prăvale
în turle mohorâte clopote lăcrimează
lumea se-nghesuie pe-a mântuirii cale.
Dumnezeul gliei mereu se întristează
își vede îngerii pe a plângerii vale.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Sacrificiul pădurilor
vuiește în mine izvorul, pădurea
în freamăt de brazi temeri întrevăd
pe drumul blestemelor triumfă securea
arborii neiubiți sunt sortiți la prăpăd.
miraje defrișate au sărăcit munții
Doamne ce păcate au pădurile gliei?
curg întrebările prin sudorile frunții
și mult mă întristează plânsul ciocârliei.
arborii suprimați au ajuns sicrie
corpuri de mobilă prin voință nebună
din țară se înalță la cer o furie
plângeri și supine au ajuns la lună.
moartea arborilor grea istorie scrie
răscolește-n mormite liniștea străbună.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre cercuri rebele de foc
calc pe urme de fachiri printre cercuri de foc
mă rog la Dumnezeu să plouă cu noroc
să stingă flăcări de dor și de jale
parcă tot cerul în mine se prăvale.
vreau să cred că cineva acolo sus
mă iubește cu ardoare, nespus
cunună de stele să-mi așeze pe frunte
peste prăpăstii să zidească o punte.
între Carpați disperarea răsună
crește sărăcia până sus la lună
oamenii suferă și glia e bolnavă
munți de gunoaie împrăștie otravă.
zeii la putere toți sunt incompetenți
în neam se dezvoltă grupuri de delincvenți.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bat clopote
E ceasul două din noapte
Stelele pâlpâie, mor
Cad lângă fructele coapte
Raze de lună ușor.
Plânge prin somn tremurată
Ruga-ntr-o poartă de vis -
Mâna spre cer ridicată
Ceru-i de-acuma deschis.
Bat clopote
Bat înnoptări
Cuie și spini
În depărtări
Bat clopote
Cerul e sus
Stai să te-nchini
Vine Isus.
Pace, e liniște, pace
Doarme și vântu-ntre crini
Noaptea pe boltă-și desface
Pânza de foc și lumini.
Apele picură, multă
Caldă tăcere de vis
Îngerii tac și ascultă
Ceru-i de-acuma deschis.
Bat clopote
Bat liniștit
Bat legănat
Spre răsărit
Bat clopote
Cerul e sus
Clopote bat
Vine Isus.
E ceasul două din noapte
Ruga mi-e plină de dor
Cad lângă fructele coapte
Raze de lună și mor.
Valul se-aruncă din mare
Somnul din stele s-a dus
Fulgeră noaptea în zare
Vine-ntre îngeri Isus.
Bat clopote
Bat apăsat
Vântul din flori
A tremurat
Bat clopote
Cerul e sus
Fulger în zori
Vine Isus....
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe valea plângerii
zeii la putere parcă-s surzi și orbi
nu văd că țara se duce de râpă
stârvuri de bucurie devorate-s de corbi
umbre de fericire abia se văd sub lupă.
zei întruchipați în demoni nemiloși
aruncă poporul în cruntă sărăcie
lumina se zbate în vulcani noroioși
viața are gust de apă sălcie.
promisiuni murdare curg de la guvern
visuri spulberate dorințe despicate
patria resimte necazul intern
izvoarele făgăduinței sunt secate.
pe valea plângerii rugi înflăcărate
invocă mântuirea de la divinitate.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Precipitații
ninge din stele cu lumini pentru noi
ninge din suflet cu doruri ardente
ies la suprafață straturi de noroi
aleanul răzbate printre sentimente.
când iarna sosește o privesc pe fereastră
dar frigul străpunge arborii golași
au pălit de mult florile din glastră
pe străzi se joacă doar pruncii poznași.
viscolul îngheață murmurul de izvoare
păsări zgribulite nu mai ciripesc
iarna nu are nici un fel de candoare
plâng arborii gliei din rărunchi trosnesc.
sunt tot mai mohorâte razele de soare
dar învăț că și iarna trebuie s-o iubesc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
România - picur de rouă
România
e piatră luată din stele
un picur de rouă
din Univers
bucuria
primului vers
România
e umbra chipului tău
întins peste ape și munți
e floarea iubirii
de vrei s-o asculți
țâșnind peste hău
România
e mâna fecioarei
ce-n gingășie
cu atâta sete fața își spală
ca luna să fie
și haine de gală
cântul
ciocârliei ce urcă spre soare
înveșmântând pășunea-n melodie
cu flori de aer pe-aripioare
mai altfel veșnic ea să fie
e România
pe nori de stele și de astre
croind lumina uneori
ne soarbe-n căile albastre
cu flori de zi
la subsiori
România
patria mea
poezie de Ioan Daniel Bălan (28 februarie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul lunii
lună dragă lună
cât de frumoasă ești
veghea ta străbună
e semn că ne iubești.
cu alaiul tău de stele
universul îl colinzi
separi binele de rele
când lumini aprinzi.
cerni pe versurile mele
strălucirea de azur
joci hora cu literele
poemul prinde contur.
ești o muză mă inspiri
mi-aduci cerul în priviri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul răutății
Răutate și ranchiună
Întâlnești mereu în lume!
Sunt reale, nu sunt glume,
Convertite-s în minciună.
Poate cineva să spună
Fără riscuri să-și asume?
Răutate și ranchiună
Întâlnești mereu în lume!
Se va naște un anume
Curajos ce se răzbună,
Își va făuri renume,
Alunga-va de sub lună
Răutate și ranchiună.
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă doare Moldova
Mă doare Moldova în suflet și oase,
Mă dor ale neamului triste ponoase,
Mă doare hotarul ciuntit de stihia,
Ce bântuie slobodă prin România...
Noi n-am oropsit niciodată vecinii,
Din trandafiri am cules numai spinii,
Căci soarta a vrut să ne-așeze în locul,
De unde-a fugi, de când lumea, norocul...
Am stat pitulați între nații hapsâne,
Ce-au vrut să ne ia jumătate din pâine,
Și ape și munți și câmpii și fecioare,
Tânjind să ne calce mereu în picioare...
Mereu am clădit doar jumate de casă,
Și-n cuget mereu am rostit vorba "lasă",
De-aceea de-o vreme ciuntit ni-i hotarul,
E timpul dreptatea s-o facem cu parul...
Mă doare Moldova în suflet și oase,
Mă dor ale neamului triste ponoase,
Mă doare hotarul ciuntit de stihia,
Ce bântuie slobodă prin România...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confesiune
timpul se strecoară prin descântec de ghioc
vreau să destram netrebnice blesteme
mult m-au îngenunchiat dureri și anateme
gândurilor uscate am să le dau foc
vor arde pesemne ca vreascurile-n sobă
jocul de lumini să se-mprăștie-n casă
inima să simtă viața tumultuoasă
nebună să danseze în cântec de tobă.
mă confesez smerită bunului Dumnezeu
vreau să primesc iertarea păcatelor mele
nu suport gândul că am supărat stele
că am trăit luetic capricii de zeu
valuri la țărmul visului dărâmă castele
de nisip impregnat cu iubiri de tezeu
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul spre succes
ce am strâns în suflet e sublim tezaur
amintiri și vise fără de sfârșit
dragostea intensă sculptată în aur
zborul printre astre lin și reușit.
împart cu lumea gânduri montate -n poeme
dar știu că drumul spre succes e greu
înțelepciunea vieții plină de teoreme
trece de obstacole și învinge mereu.
romantismul meu desprins din paradox
imită naturile în patru anotimpuri
luptă cu moartea ca-ntr-un ring de box
nu lasă tristețea să reziste-n tertipuri.
cu versurile mele spre stele mă îndrept
lumina veșniciei îmi freamătă în piept.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colind pentru suflet
colinde pentru suflet cu Ștefan Hrușcă
spiritul Crăciunului îl trăiesc din plin
speranța flămândă din soare mușcă
să curgă prin artere anotimpul lin.
milioane de lumini strălucesc pe stradă
oameni fericiți pornesc la colindat
simte și asfaltul dorul de zăpadă
norul cu ninsoarea este suspendat.
îngerii colindă au în palme stele
au flori în obraji și sub gene rouă
lumini strălucesc pe dalbe mărgele
brazii mult iubiți au beteală nouă.
cerul își deschide porțile de aur
peste toți să ningă aripi de centaur.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe valea suspinelor
nule sunt gândurile ce nu cresc pe suflet
sunt precum scaieții în câmp pustiit
emoții ce s-au stins la baza unui sunet
care se vor un cântec sub cald asfințit.
soarele e singur într-un deșert arid
cu oaze de iubire rare și mititele
clepsidră răsturnată în grotescul vid
veacul care geme sub ruine de castele.
amintiri care bântuie ca fantomele noaptea
fug, se-ascund de lumina suavă stelară
în jocurile vieții e prezentă și moartea
fulgerând fericirea imaginea-i clară.
pe valea suspinelor speranțe trec puntea
spre visul ce se-armonizează cu steaua polară.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericire de sfârșit de an
vine noul an, trece de Polul Nord
are în valiză miliarde de vise
onoarea cuvenită am să i-o acord
să-mi lase în suflet împliniri promise.
plugușorul veseliei vreau să îl aud
jocul de artificii propulsat spre cer
lumini incandescente de la Nord la Sud
să lase peste case ninsori de mister.
cântecul și dansul să țină-ntreaga noapte
chiuitul să alunge spiritele rele
lumea să transpună minunile în fapte
să li se ducă vestea până sus la stele.
vreau anul care vine să fie minunat
într-un climat de pace cu rodul bogat.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scenarii nocturne
am împrumutat din virtuțile nopții
stau cu Luna de veghe și povestim
despre cele mai frumoase concepții
despre iubirea sentiment sublim.
este regina nopții minunata Lună
are în trenă miliarde de stele
e fericită când ne vede împreună
făuritori de minuni și castele.
pe dantela nopții alunecă lumini
sufletul înfrigurat l-am învelit cu ele
m-am apropiat de luceferi divini
să dea strălucire gândurilor mele.
Univers fără păcate și fără vini
Dumnezeu te ține departe de rele.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem cu happy end
cât de mult aș vrea să mai joc o sârbă
să uit că bătrânețea e povară grea
să uit că lumea rea mă umple de scârbă
și alungă în pustiuri dragostea.
îmi petrec timpul din dor în dor
dar s-a strecurat un înger în inima mea
mă învață intens lumea s-o ador
să-i dau măreție cu lumini de stea.
viața este un dar de la Dumnezeu
și o cinstesc așa cum știu mai bine
pe o scară de versuri o ridic mereu
să cuprind cu ea doar zările senine.
cred că doar îngerii mai pot salva
nefericiți adăpostiți sub mucava.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nuntă de vis
îngeri stau de veghe pe turle de biserici
lumina lor blândă se cerne pe tâmple
raze de iubire străbat câmpii eterici
în lumea de miraj minuni să se întâmple.
bat clopote de nuntă, nuntașii se adună
la slujba de unire de suflete pereche.
pe creștete și soarele pune câte-o cunună
căci și cerul respectă tradiția străveche.
ziua se prelungește în muzică și dans
toată lumea petrece cu frenezie mare
în magic univers iubirea ia avans
lumini de luceferi par blitzuri de filmare.
luna și ea-i prezentă cu sorți de afirmare
daruri de casă nouă strânge la o chemare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba noastră
Limba noastră cea română -
Rai mergând cu noi de mână,
Munți și ape, și pământuri,
Calde zări din patru vânturi.
Și pustiu, și oază vie,
Suflet de român ce-nvie
Patria ce-n veci nu moare -
Cânt de paseri călătoare.
Iarbă grasă ce foșnește
Limba ce ne îngerește,
Crucea moșului străbun -
Ritmul inimii de-alun.
Voci de pene și condeie
Înmuiate-n curcubeie -
Foc ce scânteie ades
Glasul lumii cel ales.
Glasul dulce-al mamei mele
Îngânând povești cu Iele
Și cu zmei înaripați -
Basmul cu trei împărați.
Doina cea duios născută
Peste suflete crescută
Și-așternută gaj pieirii -
Haină albă mântuirii.
Limba cea cu turle multe
Clopote de vânt s-asculte,
Peste ceru-n rugăciune -
Lumină și-nchinăciune.
Voievozi în catedrale -
Domnului cu osanale -
Ridicând pe-acest pământ
Nemurirea din cuvânt.
Limba noastră cea română -
Rai mergând cu noi de mână,
Limba noastră cea română -
Maică nouă, maică bună!
poezie de Gheorghe A. Stroia (26 august 2013)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Referințe de iarnă
se apropie alaiul sărbătorilor de iarnă
înaintează frenetic pe creste de munți
lumina argintie a-nceput să se-aștearnă
pe chipuri zâmbitoare pe tâmple pe frunți.
aud frunze arămii foșnind pe alei
șoapte de arbori ce se-ndreaptă spre lut
fac loc tradiției cu sfântul Andrei
aduce-nțelepciuni pentru nou început.
el alungă strigoii dezleagă blesteme
cu clarități creștine înzestrează timpul
îmbunează moartea scoate din anateme
păcătoși, cu iubire însămânțează câmpul.
vin și ninsorile, imaculate diademe
decorează arbori, glia își schimbă chipul.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Raiul făgăduinței
Luna se mândrește cu trena de stele
mereu îndrăgostită se-nvârte după soare
sub influența magică dansează iele
în mijlocul pădurii, clipe de încântare.
sub clarul de lună mă-ndrăgostesc și eu
de lumea poeților plină de fantezie
universul lor e sfânt și-așa va fi mereu
cu aură albastră imortalizată-n poezie.
contemplu în noapte timpul fermecat
care cerne vise peste cântec de valuri
se leagănă în sălcii gândul aplecat
pe țărmul cunoașterii atins de idealuri.
universului iubirii mereu m-am dedicat
raiul făgăduinței e-mpodobit cu lauri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!