Poem cu happy end
cât de mult aș vrea să mai joc o sârbă
să uit că bătrânețea e povară grea
să uit că lumea rea mă umple de scârbă
și alungă în pustiuri dragostea.
îmi petrec timpul din dor în dor
dar s-a strecurat un înger în inima mea
mă învață intens lumea s-o ador
să-i dau măreție cu lumini de stea.
viața este un dar de la Dumnezeu
și o cinstesc așa cum știu mai bine
pe o scară de versuri o ridic mereu
să cuprind cu ea doar zările senine.
cred că doar îngerii mai pot salva
nefericiți adăpostiți sub mucava.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.