Intenționat primăvara
Intenționat primăvara
imprimă
miracolul ființei
vis fluid
în fața urletului
și-a disperării
dispare
frâu imaginativ
baricadează senzații
te surmenează
plăcerea
trecerii:
-Așa
condamnă-mă
nu am fost bun
cu cei răi
așa
ucide-mă
mi-am asumat
imponderabilitatea
cad rătăcind
deasupra
morții:
-Ia-mă
ia-mă cu tine...
și ațipesc
în nebuloasa
urmelor ei...
poezie de Lilia Manole
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Între întuneric și pământ
Lumina, ca un argint viu,
imprimă în dimensiunea
necunoscutului
diferența între întuneric
și pământ
dintr- o fântână
a peșterilor
ce izvorăsc milenar.
Se reîntorc umbrele
singurătății.
În surdina
spectaculară
peștera e un templu
stoic,
cerandu- și
fulminant
țipătul tainic
al găurii cerești.
Lilia Manole
poezie de Lilia Manole
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorință nescrisă
M-am lăsat dorită în brațele tale
de când mi-ai zis că primăvara a inventat
așternutul fânului cosit,
atunci m-am încredințat că exiști;
ia-mă cu tine în lumea increată
să-ți dăruiesc un gând nerisipit
rătăcind de mână
într-un loc curat
simplu și albastru
acolo unde răul nu ajunge,
voi fi doar a ta
în anotimpuri toate care trec prin mine,
tu doar pune-ți sufletul aproape
si ascultă-mi clipa...
M-am lăsat în dorința ta nescrisă
la margine de lume
spre miracolul din suflet
unde "te iubesc" are gust de veșnicie...
poezie de Lusiana Drăgușin (23 februarie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ia-mă, vântule
Ia-mă, vântule, cu tine,
Unde dorul n-a apus,
Pe orbita de la Lună,
Unde ochii ți-ai ascuns.
Ia-mă, vântule cu tine,
Unde praful de nisip
Știu că, de aleargă bine,
Tot te oprește un pic.
Ia-mă, vântule, cu tine,
Unde sărutul pictează
La inimă câte o cărare,
Apoi se resemnează.
Ia-mă, vântule, cu tine,
Unde roțile de tren
Râd când le convine
Și, apoi, lacrimi își cer.
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
În fața trecerii nemiloase a timpului îmi vine și mie să exclam precum Meșterul Manole: "Dă, Doamne, un vânt!"...
aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi aforisme despre Meșterul Manole
Ochi de Cupidon
Săgeți cucernice de Cupidon,
Scrutându-mi pașii,
Evadează din ochii tăi.
Ce adevăr e să simt prin constelații
Eposul lor, al ochilor,
Preschimbat în sublimă vecie.
Mă ademenesc himerele, furișate
În gheața spiritului, inocent,
Și prea departe de spațiul-pereche,
În care îmi vei dărui Miracolul zeiesc al definirii...
poezie de Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptări târzii
Eu te aștept să uit în toamnă
Toate așteptările târzii,
să-mi înflorești cu dor ce se declamă,
precum o carte -n vers și frenezii.
Eu te aștept să mă dezlegi de vise,
și de negarea bolților senine,
să ne călătorim pe ceruri stinse,
când toamna ne încearcă prin lumini păgâne.
Eu te aștept să-mi dai dumnezeire,
și flacără să-mi dai și adevăr,
de-a pururi stinsă, arză-ne iubirea,
cum se deschid petalele de crini în cer.
Eu te aștept, ca să-mi creezi unirea,
unirea dintre mine și ceva pierdut-
nu poate fi târzie amintirea
nici când s-a spus, că toate- au fost demult...
Lilia Manole
poezie de Lilia Manole din Confluențe literare (8 septembrie 2018)
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ia-mă
Ia-mă cu tine pe ulița goală,
ia-ma cu tine, salcii ne cheamă
Apa cea rece piciorul îngheață,
ia-ma cu tine și mă răsfață
Vorba cea caldă, șoaptă să fie,
vântul s-o ducă pe-ntinsa câmpie
Timpul s-oprească ceasornicu-n loc,
ia-mă cu tine și poarta-mi noroc..
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împrejurul lunii rotunde
mi-am pus hainele de duminică și
de dragoste, trupul să nu pățească nimic.
iubirea
în rezumatul ei biologic - splendidă încremenire a unui
zâmbet incert,
înlăuntrul ființei.
îi căutam casă, dintre cele mai trainice,
singura cu acoperișul
întreg, după ce minciunile s-au retras,
mi-am închis pumnul, să nu existe regrete
când cineva drag dispare, iar cei rămași aleg să uite,
galbenul agresiv și bolnăvicios din jurul lunii opuse,
infestate cu larve.
ne-am iubit cât alții în ani,
mă simțeam dintr-odată schimbat
după săgețile arzătoare din creier,
noaptea căpătase forma sărutului tău, fierbințeala trecerii sale.
până am adormit cu fruntea pe masă,
te-ai lungit lângă mine,
ferind mâinile să nu încurce
trezirea ființei.
în ceea ce te privește,
iubirea mă va urî pentru lipsa acestei victorii.
poezie de Dan Petruț Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În fața morții
Când tare-ai fost în fața sorții,
Fii tare și în fața morții!
distih de George Budoi din Viața și Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (1 septembrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Plăcerea este un dar al dumnezeirii, fiindcă omul nu-și poate da nici senzații, nici idei, el primește tot ce are;mâhnirea și plăcerea îi vin din altă parte, ca toată ființa lui.
citat celebru din Voltaire
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Cartea "Candide" de Voltaire este disponibilă pentru comandă online la 25.99 lei.Imponderabilitatea (definiție)
E o subtilă calitate
De a ieși din atmosferă;
Cel ce-i "în aer" totuși speră
Că e un "om cu greutate"!
epigramă de Mihai Cosma din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te rog,ia-mă!
Strig iarăși in vis...
Te rog ia-mă!
M-am săturat să tot mor
Du-te de îți cheamă
Slujitorii din negrul paradis.
Nu-mi mai zâmbi...
Te rog ia-mă!
Bea-mi sângele cu ai tăi
Hai omoara-mă
Sa nu mai văd când te strâmbi.
Încingi cuțitul...
Te rog ia-mă!
Trebuie să scap
Nu-mi este teamă
Oferă-mi în dar sfârșitul.
Esti fericit...
Te rog ia-mă!
Ca slujitor al tău
Te rog ia seamă
La trupu-mi putrezit.
poezie de Alin Ojog (7 noiembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Catharzis
Aș respira senin, cadențat, atâta timp cât ochii tăi
îmi vor aprinde fericitul gol cosmic, luminiscent,
Pentru care am țesut veșmântul catharzisului naufragiat.
Aș ferici pasiunea metaforică și din suspinul ei
Aș veni la tine pe aripi de vultur,
Să ne înecăm în iubire și dor poetic, arhaic și de necuprins.
poezie de Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre Absolut
Letargica goană după valsul morții
Se sfârșește într-un amar de nesomn,
Străpuns de paradisul de cuvinte
Și de taine poetice,
Inexplicabil de concave și indisolubile.
Gratitudinea ochiului, setos de adevăr,
Cerne sofisticata mea viață,
Căzută în naufragiul marilor iluzii.
Astfel re-naște pauza dulcelui sens
Dinspre mirificul cutremur de adevăr spre Absolut.
poezie de Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Risc asumat
Cred c-a fost o zi nefastă
Când luatu-mi-am nevastă
Ca să nu fiu singur cuc.
Încă una și... mă duc!
epigramă de Gheorghe Culicovschi din Cenaclul Juriștilor Buzoieni (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La sfat cu liniștea
Tresare luna, de pe canapea,
Fulgii zimțuroși îmi taie timbrul,
Citesc liniștea, pe căt s-ar mai putea,
Dar nu o închid în al ei templu.
Ea e mult mai slabă: se ascunde,
O stropesc, și - i cer mereu iertare,
Geamătul ei haric, cu mai multe unde,
Scade, geme, scade, și geamătul dispare.
Iar tresare luna, stele sting curentul
Liniștii, ce zumzăie, ca o albină,
Cineva la cer și- a regăsit versetul
Biblic, precum biblică e liniștea divină...
poezie de Lilia Manole (29 aprilie 2017)
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
George: S-a terminat cu mine. De fapt... hai să-i punem capăt chiar acum. Jerry, ucide-mă, ucide-mă în momentul ăsta. Te implor. Să terminăm odată. Fii prieten. Pune perna aia pe fața mea și gata!
Jerry: Păi, uh... ce? Cam așa? (Îl sufocă pe George cu perna, în glumă. George se sperie, nu a crezut că Jerry chiar o va face.)
George (printre dinți): Ce faci?! Ai înnebunit?!
Elaine (tocmai ce a intrat): Jerry!
Jerry: Elaine! Tu ce cauți aici? (Dă perna deoparte.)
replici, scenariu de Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și viața e o plăcere: plăcerea de a plânge, plăcerea de a râde, plăcerea de a-mi aminti de tine...
Paul Butnariu
Adăugat de Paul Butnariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poruncă, din înalt...
Îngenunchează în fața sorții!
Prințesă a viului și-a morții...
Prea des nu te împăuna,
Căci lumea nu-i a ta.
Fii umană, scorpioana mea!
Ești doar o piesă pe șahul vieții,
La care joacă altcineva...
Cândva, vei fi o stea,
Pe cerul aglomerat al sorții,
Dar asta vei uita!
Prințesă a viului și-a morții,
Fericirea e patria ta!
poezie de Valeria Mahok (3 iunie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Forma sub care ni se arată nebuloasa din Andromeda nu e decât un efect de perspectivă, căci e un cluster imens, sub formă de spirală, așezat așa încât noi îl vedem aproape în muchie. Dacă acest cluster a fi fost așezat cu fața spre noi, priveliștea ar fi fost și mai admirabilă.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!