Ploaia

Morminte plouă,-n slavă-s ţintirime
şi preoţi mici de apă-n trist, pe nară
tot zic un cântec de tăcere rară
stricat în pietre-n prăvăliri sub rime.

Seninului poeme însetară,
albastru-i stins şi ud şi sfânt, lăţime
şi-adânc în a enigmelor mulţime,
stelare-s stihuri fără călimară.

Pe gând metalică fantomă cade
luând în zboruri formă de eres,
da-i doar sămânţa fără rost de roade...

Iubiri erau, tot fără înţeles
cu fir lichid, subţire, să înnoade
lipsită-n vremuri fericire-n ghes...

sonet de Ştefan Petrea
Adăugat de Hercules
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără

Fără Dumnezeu şi soare nu ai exista.

Fără apă nu ai exista.

Fără păduri nu ai exista.

Fără albine nu ai exista.

Fără hrană nu ai exista.

Fără animale nu ai exista.

Fără flori nu ai exista.

Fără culori nu ai exista.

Fără muzică nu ai exista.

Fără sunet nu ai exista.

Fără lumină nu ai exista.

Fără propriul corp nu ai exista.

Fără spiritualitate nu ai exista.

Fără forme de relief nu ai exista.

Fără plâns şi râs nu ai exista.

Fără natură nu ai exista.

Fără sentiment nu ai exista.

Fără foc nu ai exista.

Fără aer nu ai exista.

Fără univers nu ai exista.

Fără armonie nu ai exista.

Fără întelepciune nu ai exista.

Fără simţuri nu ai exista.

Fără smerenie nu ai exista.

Fără geometrie nu ai exista.

Fără suflet nu ai exista.

Fără pământ nu ai exista.

Fără gând nu ai exista.

Fără iarbă nu ai exista.

poezie de Cînepă Ştefan din Dumnezeu este lumina conştiinţei noastre, Fără...
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul sfintei fără sfânt

Era o sfântă fără sfânt,
Fără credinţă, fără casă,
Avea doar inimă şi gând
Şi-o fustă verde, de mătasă,

Cu astragal şi iacint
Venea la fiece mireasă,
Ea, mica sfântă fără sfânt,
Fără credinţă, fără casă.

Şi ne-am adus aminte când
În toamnă negură se lasă,
Cum lângă noi, de noi visând
Că nu ne vede şi nu-i pasă,
Era o sfântă fără sfânt.

rondel clasic de Leonid Dimov din Semne cereşti (1970)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu fără tine...

O carte fără file,
Călimară fără toc,
O gură fără vorbe,
O torţă fără foc;

O noapte fără stele,
Dimineaţă fără soare,
O luntre fără vâsle,
Tablou fără culoare;

Moară fără apă,
Corabie fără vânt,
Arcuş fără vioară,
Mierlă fără cânt;

Un tren fără şine,
Copac fără ramuri
Un câmp fără coline
Şi mare fără valuri.

Un cuib fără păsări
Drumeţ fără cale
Un vultur fără zări
Un crin fără petale.

poezie de Sergiu Mănuş (iulie 2002)
Adăugat de Sergiu Mănuş
Comentează! | Votează! | Copiază!

O singură clipă între două gânduri, între două respiraţii. Nu e nevoie de meditaţie sau de practică. Nimic de învăţat, nimic de făcut. Nimic de atins, de obţinut sau înţeles. Doar tăcere. Nu avem de făcut nimic doar să fim - fără nici un gând, fără nici o dorinţă, fără nici un ataşament, fără nici o aşteptare.

citat din Shanti Devi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind

Doamne, Tu eşti blând şi bun,
Fă să ningă de Crăciun:
Un Crăciun fără zăpadă
E ca vulpea fără coadă,
E ca puşca fără glonţ
Şi ca barza fără clonţ,
E ca ţuica fără grade,
Ca mândruţa fără bade,
Ca un bal fără toasturi,
Ca Fuego fără nasturi,
Ca stejarul fără ghinde,
Hruşcă fără de colinde,
Ca nisipul fără dune
Şi ca prunul fără prune,
Cum e cerul fără stele,
Guţă fără de manele,
Ca maşina fără roţi
Şi ca banca fără hoţi,
Ca pisica fără mâţ,
Ca Johannis fără câţ,
Cum e, fără roade, sacu,
PSD fără Ciolacu,
Cum e porcul fără troacă,
RTV fără Şoşoacă,
E ca strada fără stop
Şi ca Leşe fără clop,
Ca turistul fără ghid,
Orban fără de partid,
Calul fără de căruţă,
Badea fără de măsuţă,
E ca starul fără fani
Şi ca omul fără bani...

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tiptil

având în vedere tăcerile
nimic nu ne opreşte să şoptim cu palma
în pielea celuilalt,
femeie, la vânătoare de-a iubi zburând
în călcâiul gol pe asfalt
şi pe eresul unui gând

locuind în vorbă de alint
gura ta îmi mângâie văzduhul
către auz cu aripă,
cuvintele mele ronţăite de-Amor
(alea care stau în Măr unora)
suie pe braţe de ploaie
în sacrul adânc (recunosc) de zadar

eu nu zic niciodată nimic
fără tine şi drag,
nu recunosc drumuri fără tristă iubire,
că plouă, Doamne, plouă,
tiptil,
cu varză-n Poezie

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Anonimus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fleacuri autumnale

e toamnă, taină-argint lichid de ploaie...
străbat de prin seninuri mici şi rare
lumini cu aurul în destrămare...
cuţitul trist în carnea clipei taie

din ţel venind amorul tău îmi pare
să-mi locuiască-a sângelui odaie
şi zboruri cresc şi-n duh, sub vâlvătaie,
de Dumnezeu se naşte decupare

recad în vinul fiert şi nu te cuget,
femeie, vis pe-altar îndepărtat
pe mine azi acolo m-am iertat
în vremea asta cu al serii muget

te vând pe obeţie-n noaptea minţii
când demoni sunt şi oamenii şi sfinţii

sonet de Ştefan Petrea
Adăugat de Atlantida
Comentează! | Votează! | Copiază!

(Lă) Muriri

Cu umbre se-nvelesc mistere-n lege
Deasupra nopţii care-n oameni cade
Cu flăcări de-ntuneric să înnoade
Auz ce floare de tăceri culege.
Când moartea fredonează serenade
Pe sub fereastra vieţilor betege
Eternitatea-n clipe-o să se-nchege
Trăind secunda-n fără de tăgade.

Iubirile aşteaptă-n piepturi zile
Cu răcnet mut de sânge sub lumini,
Renaşteri din decese puerile.
Iar dragostea de-i gâde-n ochii plini
De-o întristare-n preţuri inutile
Să râzi în alb ce creşte prin grădini...

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua unirii...

Fără viaţă în cultură,
Fără omenie pură,
Fără înţelepciune în fapte,
Unirea rămâne în spate...
Doar amprente, fără roade.

poezie de Valeria Mahok (19 ianuarie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sticla goală

O, libertate, te asemeni pe deplin
Cu o sticlă aruncată în cărare,
Care ieri-a ajuns-aici din magazin
Plină ochi cu bere englezească tare!

O-atingere de ger – o mână – un torent –
O explozie în mine şi-n afară;
Emoţie profundă –un lichid potent –
Şi-am dat pe gât toată berea dulce-amară.

Şi ce rămâne? – o formă fără viaţă!
Un recipient gol, trist şi lipsit de rost –
Templu părăsit de zeu, doar o sticloanţă –
Biata amintire a berii care-a fost!

poezie de William Aytoun, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credincioşilor

"Voi sunteţi copii" (Romani 8:14)

Credincioşii chiar şi vii
Sunt ai Domnului copii
Au primit prin Sfânta vrere
Un Duh nou de înfiere.

"Voi sunteţi sfinţi" (Romani 1:7)

Cei chemaţi poate nu ştiţi
Voi Îi sunteţi preaiubiţi
Chemaţi, voi ca sfinţi să fiţi
Har şi pace să primiţi.

"Voi sunteţi mlădiţe" (Ioan 15:1)

Eu sunt Viţa, vi s-a spus
Chiar de Domnul nost' Isus
Voi mlădiţe-n roade pline
N-aveţi roade? Nu e bine
O mlădiţă curăţită
Pentru roadă-I pregătită
Fără de roadă şi-având pată
O mlădiţă e tăiată
Tatăl Sfânt la a Lui vrere
Face mlădiţei tăiere.

"Voi sunteţi lumină" (Filipeni 2:14)

Curăţiţi fiţi, fără vină
Fiţi pe lume o lumină
Puşi în lumea rea voi ştiţi
Printre ea să străluciţi
Cetate pe munte fiţi (Matei 5:14)
De unde să străluciţi.

"Voi sunteţi sare" (Matei 5:13)

Sarea bună şi curată
E atunci când e sărată
Făr' puterea de-a săra
Sarea se va lepăda
Când nimic bun nu mai are
E vreun rost pentru păstrare?
Va fi sigur lepădată
În picioare a fi călcată.

"Voi sunteţi epistole" (2 Corinteni 3:2)

Epistole ce nu înşeală
Nu scrise doar cu cerneală
Nu scrise-n table de piatră
Ci cu Duh-Arvună dată.

"Voi sunteţi preoţi" (Apocalipsa 1:6)

Sunteţi preoţi pe lume fraţi
Ca şi preoţii să lucraţi
Cuvântul de nu răspândiţi
Puteţi voi preoţi să fiţi?!...

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia

Îmi lipesc fruntea
De geamul rece,
Afară plouă
Şi s-a lăsat amurgul
Mă simt atât de singur...
Cu mine,
Nu mai e decât Bacovia,
Cu plumbul
Aripilor reci,
Sunt singur
În această lume...
Mă tot întreb,
Cine mai sunt
Şi ce rost
Am avut în lume,
Afară plouă
Şi sunt singur...
Un ultim pescăruş,
Pierdut pe cer,
Ce caută
Cu disperare
Un ţărm,
El zboară
Prin furtună...
Un simplu scriitor,
Fără talent
Ce scrie poezii
Fără înţeles,
Doar ploaie
Şi singurătate...

poezie de Crina Cosoabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet cu rime facile

pe alb de insomnie-s taine scrise
misterului de diamant lucire
în perne bând poem de fericire
pe rană umbra cântec făurise.

ne ticluiam pe cer în adâncire,
la zarvă clipa vorbei ne oprise
vopsiţi pe guri şoaptă, sus zărise
a noastră stea divina rătăcire.

erau averi de vise, slovă-n lapte
a tălmăci văpaia fiartă-n frig
şi-n înţeles cu miezurile coapte.

din ochii tăi o depărtare strig
privindu-ţi văzul, mut în multa noapte
şi-n calea apei timpurilor dig.

sonet de Ştefan Petrea
Adăugat de Pikky
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte poeme?

Câte poeme ţi-oi fi scris?
Nici eu nu ştiu câte au fost
Şi poate nici nu are rost,
Din vis rămâne numai vis.

Câte poeme am să-ţi scriu?
Nici asta nimeni nu va şti,
Tu, dragul meu din poezii,
Este târziu, foarte târziu.

Câte poeme vor pluti
Fără să fie în colecţii?
La începutul unor lecţii,
Fără sfârşit te voi iubi.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În tăcere

Cuvinte nespuse
rătăcite priviri
şi tăceri...

Pierdute iubiri
vorbe fără rost,
în acorduri
de tăceri...

copilul,
un scâncet
şi zâmbetul lui
şi tăceri...

Un poet plângând în tăcere

poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

La sugestia lui Petru Ioan Gârda, un colind cu "fără"

Doamne, iarna, fără nea,
E ca stema fără stea,
Ca un fotbal fără goluri,
Ca actorul fără roluri,
Ca un fotbal fără pase,
Ca Yohannis fără case,
Ca românul fără crize,
Ca benzina făr-accize,
E ca mortul fără lacră,
Ca o casă fără soacră,
Meciul fără-njurături,
Beciul fără murături,
E ca drumul fără gropi,
Parastasul fără popi,
E ca broasca fără oac
Şi ca raţa fără mac,
Tot asemenea, cam ce mi-i
Un Bunduri fără premii,
E ca grâul fără spic,
Gârda fără alambic
Şi muştarul fără mic,
Ca o glumă fără râs,
Ca fasolea fără fâs,
Ca o roată fără spiţe,
Ca bogatul fără fiţe,
Ca o ţară-n plină jale
Fără pensii speciale,
Ca, în vremuri democrate,
Proştii fără doctorate,
Ca-Nvierea fără Paşte,
Pupăcioşii fără moaşte
Ca guvernul, din rebuturi,
Fără dese împrumuturi,
Ca protestele de bine
Fără spargeri de vitrine,
Ca o vârstă fără ani,
Ca salariul fără bani,
Ca balonul fără aer,
Ca deşteptul fără fraier!
Mânaţi, măi! Hăi! Hăi!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Morminte

să nu jeleşti morminte-n despărţire
că dorm sub lespezi căi necunoscute
când nefiinţa tainele-şi ascute
sub existenţa flacără subţire...
de sub poveri de timp lumiri născute
te mai ademenesc în grea peţire,
în racle-i Dumnezeu şi-n asfinţire
tu cerni nisipul vremii pe tăcute...
femeie, uiţi, dar eşti din mine coastă
şi fără tine nu-s în rugă-ntreg
iar iadul des pe gânduri îmi adastă...
de minţile cu nebunie-mi leg
pe zarea de sicrie-n vamă castă
mai vino-n tristul clipei sacrileg...

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia

Plouă rar... Pe trotuar,
Din asfaltul de cleştar
Aburi ies ( fără sens...),
Doar se vor întoarce iar...
Doi ţigani, veterani,
Se ascund... Grăbiţi?... Tiptil!...
Răcoriţi?... Ameţiţi
De rachiu, sub coviltir.
Un bătrân chel şi spân
Mânios se uită-n sus,
(- Plouă des, fără sens,
Am făcut aseară duş...).
Tac... Privesc... Mă crucesc!...
Doua ţaţe şed în drum,
Nu e rost de adăpost,
Când e clinci de bârfă, acum.
Râd... Mă mir.... Ce delir!....
Ies şi eu... ( Plouă mereu...)
V-am minţit!... Păcălit!....
Ceru-ntreg e-un curcubeu.

poezie de Mugurel Puşcaş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul ţăranului

Au trecut vremuri încinse
Ce-au curs fără a lui vrere,
Palme de sudori aprinse
Ard, veghează în tăcere.

Peste ţarine întinse
Se trag brazde în durere,
Au trecut vremuri încinse
Ce-au curs fără a lui vrere.

I-au stors ultima avere,
Speranţe-n ţărână-s stinse,
Gârbovit, fără putere,
Peste tâmplele lui ninse
Au trecut vremuri încinse.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rezemând lumina

grădini de gând au flori de înţelesuri
parfumul de cunoaşteri ce emană
şi clipa-i vis de trecere umană
şi ruga-i zămislire de eresuri.

sub joc de stele-i soarta ta sărmană
în cântec mic, jelanie de presuri
la vreme de-a enigmelor culesuri
rodind tăceri în noaptea cea din rană.

pe căi spre culmi de adevăruri ninse
în raţiuni ai mai încărunţit,
în tine timpul verdele îşi stinse.

aşa că te întreb amănunţit
de zboru-n care Dumnezeu te-atinse
de-ai rezemat lumina de-asfinţit.

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Tornada
Comentează! | Votează! | Copiază!