
Puf de păpădie
Într-un puf de papadie,
Mi-am pus speranțe o mie,
Doar că, vântul mi le-a suflat,
În cele 4 zări, le-a împrăștiat.
Dintr-o pălărie de un galben pui,
S-au tranformat în umbrele călătoare,
Unele se-așează pe umăr, altele plutesc în zare,
Și totuși, rămân dorințe agățate-n cui.
Altele se plantează în suflet,
Vindecă ce a rămas descoperit,
Puf de păpădie, suflu peste tine,
Sunt gânduri ce zboară cu "I wish".
Păpădie, ce râzi în soare,
Te simt fragilă.
La o simplă atingere, te scuturi de stele,
Devii precum luna, cu argintii perdele.
Puf de păpădie, ca să nu fii efemer,
Te prind in medalion. Te păstrez,
Vei fi o dorință încapsulată-n timp,
Delicată și învaluită în mister.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Oare păpădiile iubesc?
Delicată păpădie
Crești la mine în livadă,
Vin îngerii să te vadă,
Sfioasa mea păpădie.
Stai în iarbă ca un vis
Și îmi dai, sfioasă floare,
Din parfumul tău din care
Beau doar zeii-n paradis.
Aș sorbi cu lăcomie
Din pocalul tău de floare,
Dar îl strângi între picioare,
Fată mare, păpădie...
poezie de Ioan Lila
Adăugat de Melania Stoicanescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Păpădie
ger de crapă piatra-n patru
la Joseni și la sihastru
sus în deal la mânăstire
n-are cui să dea de știre
Dumnezeu cred... a uitat
că sunt și eu într-un sat
cu mănuși si fes în cap
în zăpadă îngropat
dacă ies în primăvară
galben ca turta de ceară
voi culege pe câmpie
numai flori de păpădie
floarea-i galbenă în soare
iarba verde la picioare
cer albastru luminat
și eu pus pe mângâiat
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Puf de argint
Puf de-argint de păpădie,
Ce-a căzut din Luna Nouă,
Melopee-n poezie,
Luna-a scuturat prin rouă!
Picătură de magie,
Râde lacrima când plouă,
Puf de-argint de păpădie,
Ce-a căzut din Luna Nouă!
Cântă vântul, legănându-l
Argintat sub clar de Lună,
Puf de vată clătinându-l...
O să-ți spună, "Noapte bună"!
Puf de-argint de păpădie,
Ce-a căzut din Luna Nouă!
poezie de Elena Moisei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătăi de păpădie
Fericirea de a te vedea fericită
Mi-e o lumânare de păpădie
Ce ți-o aprind în inimă ție
Cu iubire de demon curată
Căci mă întreabă îngeri
Cui aprinzi atâta năvălnicie
De trezești în cer euforie
Printre moarte paradisuri
Biet demon de lut nebun...
Ce arzi în puf de păpădie
Pentru crezul tău surghiun
Ce infinit foc o să-ți fie..
De parcă ai avea o datorie
Să aprinzi lumânări de păpădie
Ce sunt întrebate de oricine
Cui sunt aprinse nebune
Când tu umbli prin iaduri diurne
Cu pleata în vânt și inima plină
De dor, cu furibunde supline
Ce te ard in această tină
Aprinzând puful de păpădie
Pentru ce,.. tot cerul știe
O singură ființă..
Ce are putință
Să nască in tine, demone
Lumânări de păpădie..
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ie poezie
Ți-am împletit ie din vers
Cu borangic de stele cathars..
Și în roșu din al meu sânge
Pe fila ce făr' tine plânge.
Și cu fluierul condeiului
Doinesc cântec de metafore,
Purtând-o ascunsă timpului
Când te-oi zări printre sare...
A muntelui unde hoinăresc
Din inimă am să o dăruiesc
Lumea în ea să mi-o-nfloresc
Ascunzându-mă-n puf de păpădie,
Sa mă încălzesc de iernile
Din verile cu ninsorile...
Versurilor de păpădie
Hoinare făr' a ta ie
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca un puf de păpădie
Nici n-aș fi crezut vreodată
Că în anii mei târzii
Voi începe dintr-o dată
Să scriu zeci de poezii.
Mai urâte, mai frumoase,
Lungi sau scurte, după caz,
Uneori, cam prea serioase,
Alteori, pline de haz.
Dacă nimeni nu citește
Zău că n-are însemnătate
Floarea aroma-și răspândește
Chiar și în pustietate.
Căci când scriu cu bucurie
Simt că sunt purtat de vânt
Ca un puf de păpădie
Peste acest frumos pământ.
poezie de Octavian Cocoș (22 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
O iubire spulberată
O floare de păpădie
s-a deschis de dimineață
când voios soarele-adie
și o mângâie pe viață.
Și pe câmpul înverzit,
multă vreme-a strălucit,
dorindu-și mereu să stea
numai în lumina sa!
Dar, pe cer s-au adunat
norii care-au speriat
bănuțul ei aurit.
Chiar și vântul a venit
din senin, fără de veste
și-a făcut-o de poveste,
spulberând-o-n patru zări,
peste alte șapte mări.
Pufuleț de păpădie,
tu, ce zbori din loc în loc,
cine soarta să ți-o știe
și cine-i al tău noroc?
Cine te va prinde oare
să te-ascundă-n al lui sân?
O fi un om bun sau poate,
unul rău, chiar și hapsân?
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru (14 februarie 2011)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Noaptea
peștele cu pălărie
lângă pescarul cu solzi
plutesc pe o păpădie
într-o barcă ciuruită
de licurici...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
O păpădie calea păpădiilor
(evadarea din timp)
eu partea aceasta din viață nu o cunosc
ea vine dintr-un timp în care omul nu știa salutul
vestirea se făcea tacit de la suflet la suflet
fără flașnetă ori bici
nebunule mă auzi
să mi te-alături în delir
auzeam în galop și-n beznă cum crește cercul
pata de vin cum să mi se încrusteze cu numele tău în palmă
ca orbul alergam da ca un biet orb
căutam să văd
în care zid să te zidesc
sub care păpădie să-ți dau drumul
poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Păpădie
Iubirea ei de păpădie
Mi-a răscolit ființa toată.
Când i-am vorbit de veșnicie,
Era deja împrăștiată.
epigramă de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri
Roiuri de gânduri
îmi zumzăie în minte.
Gânduri de bine,
gânduri despre mine,
despre tine,
despre lume.
Unele îmi dau aripi,
altele mă inspiră.
Unele mă încântă,
altele dezamăgiri îmi înșiră.
Într-un moment de elan suprem
îmi stabilesc prioritățile
și fac să roiască
toate gândurile
care ar putea
să-mi stăvilească entuziasmul
de a trăi,
de a iubi,
de a fi EU.
poezie de Carmen Munteniță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Zeci de umbreluțe mici s-au unit să fac-o floare, dar trecu vântul pe-aici și le risipi în zare. Despre ce e vorba?
Despre păpădie.
întrebări și răspunsuri
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Puiul de păpădie
A-nflorit întâia oară,
Azi, un pui de păpădie,
Și-a deschis corol-afară
Din tichia-i fumurie.
Dar parcă nu este floare,
M-am mirat în gândul meu;
Seamănă mai mult c-un soare
Alintat de-un curcubeu.
Și se-nalță în lumină,
Hrănit de un bob de rouă,
Să vestească prin grădină
Că natura-i-n haină nouă.
Mai târziu, cam înspre seară,
Puiul meu a-mbătrânit
Și copiii se mirară -
Cum de a încărunțit!
Un vânt cald venit din sat,
A suflat, așa deodată,
Că pe sus a și luat
Umbreluțele-i de vată.
Acum tristă, în grădină,
Doarme păpădia mea,
Cu frunza de rouă plină
Doar o stea o mângâia.
poezie pentru copii de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpezi de liniște
Luna stă infiptă
Intr-un fir de iarbă
De as putea-o prinde
Dar iarba nu se desprinde
E atât de tare
Cât pe inimă o doare
Să rupă acestă mirare
Privind cum in floare de păpădie
Se duce pe cer
Răsfirând puf de păpădie
In zăpezi de liniște
In trupuri de lut adormite
In vise
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
A-nflorit o păpădie!
Nici o floare:
Numai pete mari, de soare...
Doar din frunza cafenie
Putrezită-n umbra rară,
Iese-un pui de păpădie
Să mai vadă ce-i pe-afară.
Se întinde drept spre cer
Pe codița lui de gumă.
Dar când vede că nu-i glumă,
Că-i tot brumă
Și-i tot ger
Își adună pămătuf,
În tecuța-i vătuită,
Pentru-o zi mai potrivită,
Soarele călduț, de puf!
poezie celebră de Otilia Cazimir
Adăugat de Camelia Oprița

Comentează! | Votează! | Copiază!

Delfin de păpădie
Condamnat, condamându-mă
Precum un delfin pe uscat.
Pe stâncă, nearucându-mă
De mării ochii-ncojurat...
Privind după cristaline
valuri de căprui smarald
cu adiere mistral în fald,
Stol cu păsările gene...
Zbătându-mă în flamură
Pe vârful de condei, întors..
Pe trestie din gând de piatră!
În puf de păpădie ucis
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fulg de păpădie
M-am împovărat de gânduri, nu mi-s lacrimile-acasă,
Le-am trimis în lumea mare să se scalde într-un izvor
Și-am secat precum fântâna,
părăsită și rămasă
Fără tine,
și mi-e sete, dulcea-mi lacrimă de dor.
N-am să știu nici dintr-o mie de cuvinte adunate
Care ți-ar plăcea pe nume să îl ții la piept, mai strâns,
Să fi fost iubiri promise de versul cere să fi plâns.
De ți-aș spune și ți-aș cere să-mi fii Nor, apoi răcoare
Ai rămâne pentru mine ca o aripă de Vânt,
Dezgolită, m-aș ascunde într-o Apă curgătoare,
Însetată... ce uimire!
Zborul meu peste Pământ.
Mi-ai rămas ca o speranță, Vara visurilor mele,
Adu-mi Ploaia în Furtună, adu-mi Cerul înapoi,
Să dezmierd cu trupul Luna, dăruind sclipiri de Stele
Și-ți promit ca o arvună,
să-ți dau lacrimi mari, de soi.
poezie de Lili Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătate
Între patru ziduri groase,
Din beton turnate-n rame,
Este camera ce-ascunde
Ale sufletului drame.
Pe peretele din față,
Orologiul bate-ntruna,
Cu el dorm, el mă trezește
Singuratec precum luna.
Răvășit dar cu speranțe,
Gândul meu zboară în zare,
Încercând să-l țin în brațe
Cum vine așa dispare.
Vreau să-l prind să-l iau cu mine,
În luntrea ce mai plutește,
Dar nu pot că e vremelnic
Și din nou mă părăsește.
Peste timp apare iarăși
Cu speranțe mult mai sumbre
Că voi reuși vreodată
Să ies din conul de umbre.
Dar în dreapta, de pe rafturi,
Niște cărți mai învechite
Îmi inspiră alte gânduri,
Mai bune, mai limpezite.
Ce mă fac să uit o vreme,
Un trecut îndepărtat
Și să văd ceea ce vine
Dar, rămân cu un oftat.
Mă întorc și văd prin geamul
Așezat spre miazăzi,
Luminița și speranța
Timpului ce va sosi.
Răul din trecut se iartă,
Dar se uită rareori,
Când îți răscolește-n suflet
Zeci și sute de fiori.
Doar nucul mă potolește,
Ce-a crescut sub geamul meu
Și adesea mă trezește
Când îl bate vântul greu.
Trece o zi și altă noapte,
Gânduri și speranțe vin,
Să-mi duc crucea pân-la capăt,
Cum mi-e dat al meu destin,
Dacă adesea ori mă bucur
C-am purtat tone de greu,
Ce va fi? Este-o enigmă,
Știută doar de Dumnezeu.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dedicație Stelei Popescu
Frunze cad în calea mea,
Cad și suflete deodată,
Astăzi, tu de vei pleca,
Voi rămâne-ndurerată.
Îngenunche trecători -
Plâns de lacrimă târzie,
Frunze-n suflet și în zori,
Zborul lin de păpădie...
Prind pe-al pieptului altar
Visul meu o stea de taină
Și în sufletul de jar
Te păstrez, iubită doamnă!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară
Printre arbori înfloriți
Într-un crâng de păpădie,
Se aude neîncetat
Glas duios de ciocârlie.
Soarele zâmbește strâmb,
Vântul șuieră în grădină,
Printre zecile de flori
E prințesa mea sulfină.
Și nu vreau să o rup din glie,
Să o păstrez pe o măsuță,
Ci mai bine în rostul ei
Cu alte surori sulfină.
De o fi soare, de or fi nori
Ea zâmbește aurie,
Veselă și înzorzonată
Ca o fată pe câmpie.
Iar când luna lin răsare
Pelerină de lumină,
Voi simți prin geam răcoare
De la tufa de sulfină.
poezie de Loredana Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!