Păpădie

Iubirea ei de păpădie
Mi-a răscolit ființa toată.
Când i-am vorbit de veșnicie,
Era deja împrăștiată.

epigramă de
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Citate similare

Iubirea și ura sunt substituți invariabili ai rațiunii.

citat din
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
iubire (vezi și dragoste)
Iubirea este un neobosit recuperator de suflete.

definiție de
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Plânge-ți din toată inima eșecurile, mulți sunt cei ce se vor bucura!

citat din
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Nu m-a sărutat

Eu m-am grăbit, ea s-a grăbit
și în sfârșit, ne-am întâlnit,
la locul unde-am convenit.
Am privit-o, m-a privit,
i-am zâmbit, ea mi-a zâmbit.
I-am dat mâna, mi-a întins mâna
și amândoi am deschis gura.
I-am vorbit, ea mi-a vorbit.
Am îmbrățișat-o, m-a îmbrățișat.
Am sărutat-o... NU M-A SĂRUTAT!!!
S-a supărat și a plecat.
Oare... unde am greșit?

poezie de (14 noiembrie 2024)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Iubirea este o răsfățată capricioasă ce amestecă de multe ori zahărul cu piperul.

citat din
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vânătorul de năluci

Din lacrimă eu m-am născut
Într-o tăcere surdă;
Iubirea îmi e cântec mut,
Ce-mi ține geana udă.

Sunt limpede ca un cristal
Din care curge viața;
Al sentimentelor vasal,
Eu rabd mereu distanța.

Sunt vânătorul de năluci
Ziua-n amiaza mare;
Caut iubire-n cuib de cuci...
De unde alinare?!?

Pe drumul povârnit mereu
Mi-a stat fără-ncetare
Alături doar sufletul meu,
Dar nu i-am dat o floare.

I-am spus ușor povești de dor,
Hrănindu-l cu... răbdare
Și alergat cu-atàta zor,
Se uscă pe picioare.

Din lacrimă eu sunt zidit
Și m-am prelins pe cale,
Iar de oftat am ostenit...
M-aștern pe lutul moale.

Câte-o nălucă alergând,
În vise-mi mai apare;
N-o mai vânez, nu mai am când -
Să-mi dați, vă rog, iertare!!

poezie de (3 martie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Dacă ar fi să aleg între viață și moarte aș alege infinitul... și infinitul este iubirea!


Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
fericire
Fericirea e un tablou pe care unii nu au șansa, alții nu au timp să-l vadă. Mulți și-l imaginează pictând fascinați toată viața.

definiție de
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cucuvaia

CUCUVAIA
versuri Ioan Ciprian Moroșanu

Pe meleagul vieții mele
Cântă-n versuri cucuvaia,
Dar nu prevestește rele...
Cică... i-am furat odaia

Și mă scuipă jupâneasa
Cu strigări zaharisite
Să mi se dărâme casa,
Să mă duc la cele sfinte,

Să se culce lângă mine
Când prin inimă-mi scânteie,
Viscolul cu plapumi fine
Nălucindu-mi a femeie ;

Să am somnul barbituric
Și să-mi fie ziua fadă
Iar vreun troglodit de puric
De călcâie să mă roadă.

Doamne, câte încă multe
Pentr-un bulgăr de sihastru...
De-ar fi unii să le-asculte
S-ar mai înălța un astru.

E doar viața mea, senină
Cu meleagul tot în floare...
Cum să-mi fie asta vină
Când e pură întâmplare?!

poezie de
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Tu nu știi

Ce râzi la mine, lună cheală?
N-ai mai vazut un scamator
Sorbind iubirea toată, goală
Fără vreo cană sau ulcior?!?

Ce ințelegi tu cum e viața,
Ce e suspin si ce e dor?
Ești stearpă și rece ca gheața
Și când te mângâie vreun nor...

De mi-ai da ceru-ntreg cu stele
Și timpul tău nemărginit,
Aș vrea tot clipa vieții mele
Cu of de dor nepotolit.

Sunt muritor. Așa să fie -
Focul iubirii e nestins.
Cât am în piept inima vie,
Mă las purtat pe-aripi de vis...

poezie de din Dați totul iubirii (2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Când viața este zgârcită în a-ți oferi bucurii, fură-i! Nimeni nu te va pedepsi!

(18 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Plăcintă

"La plăcinte înainte!"
E fricoșilor îndemn.
Când plăcinta-i președinte
Molfăitu-i chiar... solemn.

epigramă de
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ciuleandră

Ne-am prins în hora noastră fascinantă,
Cântau toți lăutarii ca nebuni
Și iar, când îmi călcai opinca toantă
Credeam că ai un tic, nu gărgăuni.

Săltai în pasul iute, de ciuleandră
Cu talpa friptă-n jarul de cărbuni
Și-acele zvârcoliri de salamandră
Făceau în mintea mea rebeliuni.

Dar iureșul acesta hiperbolic
Sfârșea-n aceleași aprige genuni
Și iar ultragiat și melancolic
Dădeam cu bolovani după minuni.

Tu iar clipeai din ochi a duioșie
Cum scânteie iubirea celor juni
Și-n hora ta m-ai dus o veșnicie
Ce-mi da noi fire albe în perciuni.

Cum vine ea, iubirea, tăvălugă
Și intri-n jocul ei nelămurit -
Ciuleandră tropotită și zvârlugă...
Deloc la pieptul meu nu te-ai oprit!

poezie de (4 martie 2016)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te-aștept

Și iarăși e târziu și te aștept
Sub mărul înflorit - a câta oară...?
Îmi ticăie iubirea-ncet în piept,
Că toată-a mea ființă te adoară.

Atâtea stele au mai răsărit
Să-mi lumineze noaptea înc-o dată...
Luceafărul o clipă a zâmbit,
Zărindu-mi fruntea în visări scăldată.

Își ninge mărul floarea liniștit
Pe creștetul ce-mi odihneai în poală...
Eu te aștept ca Sfinxu-ncremenit,
Să-mpodobim iubirea-n strai de gală.

Te-aștept să-mi dai iar fructul otrăvit,
Ca Eva, lui Adam, în Rai, odată,
Cu dragoste fierbinte îndulcit
De dorul ce mi-a ars ființa toată.

Te-aștept oftând ușor și e târziu
Sub mărul înflorit a sărbătoare,
Ca Sfinxul împietrit, dar încă viu,
Să-mi dăruiești iubire ce nu doare.

poezie de (21 aprilie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Atunci când ai adunat atât de mult încât ai aproape totul, începi, încet, să te pierzi pe tine însuți.


Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cât de ușor să devii Om, cât de greu să rămâi...


Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu... cu mine

De vorbă, Eu cu Mine, ca doi copii cuminți:
- A ta-i iubirea toată!
- Mereu așa mă minți,
E totul amăgire, e soare după nori,
Aripa-mi stă strivită de-un veac la subțiori!

În coate și genunche preumblă al meu dor!
- De ce nu-l iei de mână să-i fie mai ușor,
Să-i dai suflarea-ți caldă, ușor să îl mângâi,
Să i te duci aproape, aproape să-i rămâi?

- Mai licăre lumină când noaptea e în toi,
Un zâmbet mai alină pe cel prins în noroi,
Când inima tresare, să-ți fie pe-nțeles!
- Cum știu că ea, iubirea, e cea care-i dă ghes?

- Nu zacă-n tine frica, nu-ți fie căpătâi
Că viața-i o minune în care nu rămâi!
Te leapădă de toate dar de iubire nu,
De raiul nu te-ncape, ridică-ți unul tu!

poezie de
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eram

Eram și tineri și nătângi
Dar nu era ieșit din fire
Să râzi, apoi iute să plângi,
Nepricepând ce e iubire.

Eram frumoși, cu ochi senini
Și vise ce zburau departe
Dar cui puteai să te închini
Să-ți dea și aripi să te poarte?

Stângaci eram noi mai mereu,
Ne mai rupeam iubirea-n coate,
Spuneam că tu, spuneai că eu
N-aveam într-un nimic dreptate

Dar eram noi, oricum eram
În toată lumea asta plată,
Îți eram trunchi, îmi erai ram,
Ne înflorea iubirea toată.

Nu-nțelegeai că nu pricep
Că școala vieții nu se gată,
Când am trecut, iar s-o încep,
Al meu ar fi cuvântul "iartă".

Amar acum acest "eram"
În gura ce rostea odată
Același "te iubesc" balsam
Ce n-a fost dat să se mai poată.

poezie de
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În noaptea minții se rătăcesc până și visele.


Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sămânța iubirii nu încolțește în inimile nedesțelenite.

(25 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook