Mărţişor

Meşter mare, mâini de aur, croind strai neasemuit
Pentru Zâna Primăvară, Zeul Soare a-nnădit.
Rochia lungă i-a tivit-o cu-anglicei în sălbănaşi
Şi-a brodat pe cingătoare brebenei şi toporaşi!

Razele, suliţe calde, a topit neaua pe-alocuri
Răsărit-au brânduşele şi viorele în smocuri.
Pe un hat, sub mărăcini, unde umbra mai domneşte
Cu clinchet de voioşie, ghiocelul se iţeşte!

Primăvara e miloasă, vrea să-l scoată la lumină,
Cu mânuţele gingaşe. Din păcate se înspină!
Picură bobul de sânge pe neaua imaculată
Şi-o lacrimă de sub pleoapă! Inima-i îndurerată!

Zefiru-i face ochi dulci, mângâind-o cu alean
Răsucindu-i şnur alb-roşu, prins de-o boabă de mărgean!
Primăvara îi surâde în cântul de pitulice
Mărţişor, prinde la ie, lângă inima ferice.

poezie de Cornelia Neaga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neaua mieilor

A nins în zori pe ghiocei
Cu fluturi mari ca de bumbac,
Se tânguie doi brebenei
Lâng-un toporaş posac.

A nins zălud, ca într-un basm
Pe mărţişorul răsucit.
Un crâncen zvâcnet, un orgasm
Al iernii, ultim zvârcolit.

Se zgribule un gând rebel,
Cirip-cirip, cam răguşit,
Se-nfoaie-n pene Rândunel.
Pe-un ţurţur ce-a-nmugurit.

A nins! Şi nici nu-i de mirare,
Că doar îi luna mâţelor!
Va fi o nouă primăvară
Doar după neaua meilor!

poezie de Cornelia Neaga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara a venit!

(Pentru copii mari si mici)

De sub frunze veştejite,
Prin pădurile-amorţite,
Scoate capu-ncetinel
Mititelul ghiocel.

Curajos, nevoie mare,
Se înalţă către soare
Şi nu-i pasă de zăpadă
Pe scufie de-o să-i cadă.

Mai departe, colea-n vale,
O brânduşă stă în cale
Fălindu-se tare şi sus
Primăvara c-a adus!

Ghiocelul cel cuminte
O ascultă, ia aminte,
Dar zâmbind aşa, sfios,
Lasă capul şi mai jos

Şi gândeşte: Nu e rea,
Poate spune... tot ce vrea.
Amândoi cum am vestit
Primăvara a venit!

poezie pentru copii de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărţişor

Să vină primăvara!...
Cu mărţişor, ghiocei.
Cu fir roşu al dragostei mele
Să mă leg de tine
Cu fir alb, în puritatea sufletului tău să cresc
Să mă împleteşti în pieptul tău.
În alb-roşu să trăim pe al primăverii anotimp.
Să-ţi sărut chipul, mâinile strânse de ale mele
Buzele dulci sub pomii înfloriţi.

poezie de Alexandra Budecan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caut mărţişoare

Sub zăpezi nebune caut mărţişoare,
Flori fără de care... nu ar fi parfum,
În năluci de umbre, razele de soare,
Invelesc dorinţa... norilor de fum.

Primăvara vine cu ninsori şi gheaţă,
Scânteiaz-a frondă stranii depărtări,
Mugurii de verde rătăcesc prin ceaţă
Şi un şnur ne leagă visele de scări.

În adâncuri albe... ghiocei suspină,
Vânturi ireale... bat în porţi de lemn,
Mâine puritatea are-n ochi lumină
Şi aşteaptă demnă, neştiutul semn.

Vom săpa-n troiene a găsi culoarea,
Neaua se-mpleteşte cu un roşu dens,
Muntele-i titanul, abisală-i marea,
Iar femeia pare... dulcele consens.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulce Primăvară

Cu zâmbet de ştrengăriţă
Primăvara, fată mare,
Şi-a prins cu a ei candoare
Fluturi galbeni... în cosiţă!

Printre puf de păpădie,
Aleargă pe câmp desculţă,
Scuturând flori din trăistuţă
Pe năframă şi pe ie.

La brâu şi-a pus busuioc,
Brebenei şi canapăr,
Albe flori, dalbe de măr,
Iarbă crudă, siminoc.

Buze roşii, dulci de fragă,
Iar cercei, cireşe coapte.
Miere de tei a ei şoapte
Doamne, cât îmi e de dragă!

Zbate genele sfioasă
Unduindu-se din şolduri
Dulci-s, zău, a ei săruturi;
Primăvara-i... drăgăstoasă!
Ce farmec...

Coastea de-i-mpăienjenită
Se anunţă timp frumos,
Zare-albastră-i descreţită
Dangătu-i melodios.

Fug desculţ prin iarba verde
Din răsputeri chiuind
Sunetul, pe văi se pierde
Ecoul doar răspunzând;

Un vânticel cald adie
Întorcând fumul pe horn
Plânge-n zori viţa de vie,
Crapă mugurii la corn...

Şi în tril de turturele
Zburdă mieii pe imaş,
Mireasma de gălbenele
Îmbată un fluturaş.

Colina îi viorie
Cu brânduşi de primăvară
Ce farmec, ce armonie
Pluteşte-n amurg de seară!

poezie de Cornelia Neaga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia şi primăvara

Femeia e o primăvară,
E o floare de dor.
E un amurg frumos de seară,
Un vis fermecător.

Primăvara e o femeie
Îmbrăcată toată în flori,
Care merge pe alee
Cu ochi dulci, fermecători.

Aceste două anotimpuri,
Trebuie mereu iubite,
Una aduce soare în casă,
Alta clipe fericite.

poezie de Vladimir Potlog (1 martie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ardori de primăvară

în paradisul meu e primăvară
luncile sunt pline cu viorele
zburd extaziată ca o căprioară
desprind cu gândul razele din stele.

le împletesc cu romantismul meu
transfigurând un vis din ireal
şi crezul mi-l dezvolt mereu
că voi rămâne pururea pe val.

iubite te iubesc ca o nebună
şi fiece cuvânt este o treaptă
care ne urcă pe sub clar de lună
spre împlinirea cea mai înţeleaptă.

să ne iubim atunci la infinit
primăvara este zâna care ne-a unit.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băsmăluţa cu zorele

-I-am cusut măicuţei mele
Băsmăluţă cu zorele.
Narcise cu guleraş
Ce au chip de îngeraş.

Buchete de ghiocei,
Brânduşe şi brebenei.
Ochi de frezii parfumate
Ce zâmbesc înviorate.

Flori mărunte, colorate,
Le-am cusut în fir pe toate.
Şi un flutur am cusut
Cu aripi deschise mult.

Mărgărit în doi cercei
Cu chenar din stânjenei.
Botine din toporaşi
Pentru micul fluturaş.

Să nu-i fie dor de ele,
Am cusut şi turturele.
Ca să-i cânte azi în cor,
Cântece de mărtişor.

Zile rele să nu aibă,
I-am făcut din irişi salbă.
Pat de flori de primăvară
Ce-n curând or să răsară.

Dalii albe, viorele,
Minunate albăstrele
De culori şi de lumină
Inima să-i fie plină.

Am mai pus şi cocărăi,
Micşunele, bujorei
Cu rotunde feţisore
Şi paşi mici de domnişoare.

Iasomie-n cingătoare,
Zăvelci lungi de tămâioare,
O zambilă aplecată
Şi sub ea alta culcată.

Din grădina cu răzoare,
Nu le rup fiindcă le doare.
Le cos strâns aici pe toate
Să rămănă neschimbate.

Până noaptea se-înstelează
Şi sprâncenele-şi buclează,
Cu rubini de clopoţei
Înstela-voi părul ei.

Mi-a dat viaţă să trăiesc,
M-a învăţat să vorbesc.
O mulţime de secrete
Mi-a depănat pe-ndelete.

Când zâmbeşte mama mea.
Nici-o floare nu-i ca ea.
Nici gingaşa Mărgărita
Nu-i frumoasă ca Mămica.

Mama mea cu suflet bun,
La mulţi ani, cu drag îţi spun!
Şi-am să las o sărutare,
Pe mânuţa asta care
M-a hrănit, m-a făcut mare!

Băsmăluţa v-a descris
Minunate flori, de vis.
Şi le-a prins în mărţişor,
Cu iubire şi mult dor.

poezie de Camelia Opriţa din din cartea cu acelaşi nume – Băsmăluţa cu zorele - (2011)
Adăugat de Mircea MONU
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine primăvara!

Berze, ghiocei, albine
se grăbesc, cu mic cu mare,
să pornească la plimbare
şi s-anunţe cu-ncântare:
"Primăvara vine, vine!"

Doar ariciul, deranjat
şi de-aşa zarvă trezit,
ochişorii şi-a mijit:
"Ce-i cu voi? Ce v-a găsit?
Iarna încă n-a plecat!
Nu vedeţi că-i frig afară
şi că fulgii cad grămadă?
Cine are ochi să vadă
lângă sobă o să şadă!
Auzi colo, primăvară!"

Soarele se-ntinde bine
şi năsucul i-l ciupeşte:
"Scoal-odată şi priveşte
iarba cât de deasă creşte!
Primăvara vine, vine!"

poezie de Mihaela Rascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt primăvară

Am palmele-nflorite
cu narcise
şi la urechi, cercei
de ghiocei.
Sunt primăvara
ce-nfloreşte vise,
pe câmpuri
unde zburdă miei!

Am inima-nroşită,
un bujor
şi rochia-nverzită
prematur.
Sunt primăvata ta
şi-a florilor
şi liniştea venit-am
să ţi-o fur!

Am ochi scânteieri
de stele noi
şi sufletul
deschis spre soare.
Sunt primăvara,
darnică în ploi,
mamă
seminţei roditoare!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zvon de primăvară

Zvon de primăvară

Zvon de primăvară,
Simţim pe afară,
Acum neaua se topeşte,
Că soarele o-ncălzeşte.

Covor de brânduşe,
Mândre, jucăuşe,
Şi albi ghiocei
Răsar pe alei.

Frumoşi toporaşi,
Mici şi drăgălaşi,
Tremură-n grădină
Mângâiaţi de albină.

Roşii, galbene lalele
Ȋnfloresc şi ele
Ȋn adierea vântului
Duc mireasma dorului.

Gingaşe zambile
Ca nişte copile
Cu parfumul lor
Cel îmbătător
Zâmbesc la soare
Parcă-i sărbătoare!

Pomii înfloriţi
Mai împodobiţi
Cu miresme alese
Aşteaptă mirese.

Harnice albine
Duc, iar, în stupine
Dulcele nectar
Din al lor hotar.

Totu-i veselie!
Pe deal şi câmpie,
Drăguţi mieluşei
Zburdă acum şi ei.

Păsările toate
Ciripesc în cor.
Că e primăvară
Feeric decor!

poezie de Jumolea Alina (24 februarie 2022)
Adăugat de Jumolea Alina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndrăgostit de primăvară

O primăvară de copilă
Mă privea cu foc şi dor,
Fără jale, fără milă
Mi-a prins în piept un mărţişor.

Un fir roş şi-o viţă albă
Mă-nvaţă să le-mpletesc.
O caut azi în lumea-ntreagă
Dar regret, nu o găsesc.

Faţa ei catifelată -
Pomii îmbrăcaţi cu floare,
Părul ei lăsat pe spate -
Toate razele de soare,

Ochii ei curaţi şi galeşi
Parcă-s două flori de in,
Privirea ei pătrunde iarăşi
Bolta cerului senin.

Un fir roş şi-o viţă albă
Mă-nvaţă să le-mpletesc.
O caut azi în lumea-ntreagă
Dar ghinion... nu o găsesc!

O primăvară de copilă
Mă privea cu foc şi dor...
Fără jale, fără milă
Mi-a prins în piept un mărţişor...

poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reînvie primăvara

Primăvara îşi întinde peste câmp oceanul verde,
Prin grădini şi prin livezi e-o explozie de floare,
Pe sub petece de plumb cerul de azur se pierde,
Printre nori apar apoi calde razele de soare

S-a îmbrăcat cireşu' amar c-o hlamidă de flori albe
Mâţişorii verzi prin sălcii ca-ntr-o salbă se anină
Şi pe ramurile de măr râd buchete cu flori dalbe
Când deschid bobocii roz într-un zumzet de albină

Lăcrămioarele au rouă de cristal pe clopoţei,
Cu aripi de catifea zboară fluturii-n cascadă,
Mierla şi privighetoarea dau concerte într-un tei,
Piţigoii sanitari se agită prin livadă...

Prin pădure, pe copaci mugurii stau să plesnească
Toporaşi şi viorele, Floarea Paştelui... cu flori
Albe, albastre, aurii pregătite-s să primească
Musafirii cântăreţi la concert de sărbători

Bănuţei multicolori, păpădia aurie
Printre ierburile verzi care-au inundat pământul,
Pete de culoare vii pe întinderi de câmpie,
Reînvie primăvara mai presus decât cuvântul...

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baladă a doamnelor din vremea de-odinioară

Spuneţi-mi, unde, în ce plai-s
Frumoasa Floare din râmlene,
Arcipiada spun, şi Tàis,
Ce-au fost mlădiţe cosângene?
Echo ce auie-n poiene,
De chemi la iaz au pe tăpşan,
Ce-avea frumuseţi nepământene?...
Dar unde-i neaua de mai an?

Dar prea-nţeleapta Eloisa
De dragul cui, în cazne-avane,
Scopit fu Avelar, şi i s-a
Dat lui monahiceşti canoane?
Dar Doamna poruncind cu toane
Vârât în sac, pe Buridan
Să-l svârle Senei în bulboane?...
Dar unde-i neaua de mai an?

Dar Blanca-Doamna, crin în floare,
Ce îngâna cu viers de zână?
Dar Bertha cu piciorul mare,
Alisa, Eremburga? Până
Şi a Ioanei d'Arc ţărână
Mucenicită la Ruan?
Unde-s Fecioară-Atotstăpână?...
Dar unde-i neaua de mai an?

Închinare:
Măria Ta, să nu-ntrebi unde
Au pas, (de-un leat, de ieri) e-n van.
Căci viersul meu îţi va răspunde:
Dar unde-i neaua de mai an?

poezie clasică de Francois Villon din Le Testament (1461), traducere de Romulus Vulpescu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge primăvara

În curtea mea ninge
din razele Soarelui cu flori
născute-n căldura trupului primăverii,
din trunchiul Răsăritului
mângâind inima mea
cu iubire şi dragoste eternă
pentru fulgul petalelor roz,
ce se aşează pe pământul
dornic de frumos şi Lumină
este primăvară în sufletul meu,
este timpul mărturisirilor,
ce sunt aşezate cu grijă
în inima petalelor ninse
din razele Soarelui celest,
ninge peste mine curcubeul
şi-mi fredonează vântul,
cântul primăverii,
verde crud şi inimă albastră,
acoperite de ninsoarea eternităţii
care stă prinsă-n părul nemuririi
rupte din culorile anilor vieţii
ninge-n straturile infinitului
cu primăvara vieţii terestre
aşezată pe un vârf de ac,
ce se învîrteşte printre ninsoarea
zorilor zilelor,
rostind cu Soarele primăverii
cuvinte-cheie venite
din ninsoarea echinopţiului
spunându-mi "ai grijă de tine"
ninge cu stele şi petale de trandafir,
ninge cu îngeri şi Lumină
peste sufletul meu auriu!

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge primăvara

În curtea mea ninge
din razele Soarelui, cu flori
născute-n căldura trupului primăverii,
din trunchiul Răsăritului,
mângâind inima mea
cu iubire şi dragoste eternă
pentru fulgul petalelor roz,
ce se aşează pe pământul
dornic de frumos şi Lumină.
Este primăvară în sufletul meu,
este timpul mărturisirilor,
ce sunt aşezate cu grijă
în inima petalelor ninse
din razele Soarelui celest.
ninge peste mine curcubeul
şi-mi fredonează vântul,
cântul primăverii...
Verde crud şi inimă albastră,
acoperite de ninsoarea eternităţii
care stă prinsă-n părul nemuririi
ruptă din culorile, anilor vieţii.
ninge-n straturile infinitului
cu primăvara vieţii terestre
aşezată pe un vârf de ac
ce se învîrteşte printre ninsoarea
zorilor zilelor.
Rostind cu Soarele primăverii
cuvinte-cheie venite
din ninsoarea echinopţiului
îmi spui: "ai grijă de tine!"
Ninge cu stele şi petale de trandafir,
ninge cu îngerii şi Lumină
peste sufletul meu auriu!

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge primăvara

În curtea mea ninge
din razele Soarelui cu flori
născute-n căldura trupului primăverii,
din trunchiul Răsăritului
mângâind inima mea
cu iubire şi dragoste eternă
pentru fulgul petalelor roz,
ce se aşează pe pământul
dornic de frumos şi Lumină
este primăvară în sufletul meu,
este timpul mărturisirilor,
ce sunt aşezate cu grijă
în inima petalelor ninse
din razele Soarelui celest,
ninge peste mine curcubeul
şi-mi fredonează vântul,
cântul primăverii,
verde crud şi inimă albastră,
acoperite de ninsoarea eternităţii
care stă prinsă-n părul nemuririi
rupte din culorile, anilor vieţii
ninge-n straturile infinitului
cu primăvara vieţii terestre
aşezată pe un vârf de ac,
ce se învîrteşte printre ninsoarea
zorilor zilelor,
rostind cu Soarele primăverii
cuvinte-cheie venite
din ninsoarea echinopţiului
spunându-mi"ai grijă de tine"
ninge cu stele şi petale de trandafir,
ninge cu îngerii şi Lumină
peste sufletul meu auriu!

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va veni primăvara

Uite, mamă, iar va veni primăvara,
Şi colţul ierbii va răsări pe glie;
Tu ai îmbătrânit şi-ntotdeauna seara
Îl mai plângi pe tata, mort de-o veşnicie.

Căldura va ţâşni şi ea cât de curând,
Eu voi pleca, să mai tai, încă, la vie;
Vântul mă va batjocorâ sfidând,
Berzele în cercuri, se vor aduna pe glie.

Câinele nostru mă va petrece în zori,
Oprindu-se mereu pe lângă garduri;
Am să strâng din lizieră, iarăşi, viorele
Aşa cum o făceam de-atâtea rânduri.

Eu trebuie să merg din nou sub zare,
Unde mor ciocârliile, duios cântând;
Cu faţa arsă şi năucit uşor de soare
Şi cu toate zările pe umeri, fluierând.

poezie de George Pena (8 martie 2009)
Adăugat de George Pena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărţişor de dor

Inima mea
Fără de tine,
Sângele meu,
Palidă stea,
Ninse coline
Cu brebenei,
Dalb Dumnezeu
De ghiocei...

Sângele meu
Fără de tine,
Inima mea,
Roşu ateu,
În vene pline,
Curgând în van,
Arzândă stea,
De foc satan...

Inima mea, sângele meu,
Şnur împletit: drac, Dumnezeu...
Ce mărţişor în piept purtat
De dorul tău, vis alb-roşcat!

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trup de abur

în poiană de pădure
din abur ea răsare
cu mâinile la piept strânse
pe lacrimile prelinse

dezbrăcată-ngenuncheată
Primăvara-n cânt de fată
clipind ochii de muguri
şi-n coconi, fluturi

păsările o îmbracă
sub bici de promoroacă
cu petale de ghiocei
viorele şi brebenei

în urletul Iernii nervos
ce-o caută-n ochi angos
văzând-o cum se ridică
ca un lăstar fără frică

şi-i-nmuguresc cununi
învăluind-o pe sâni
mângâind-o şi pe buze
răsarite dintre frunze

ş-o duc ca un cal uşor
să atingă orice pom
ş-apoi împletite-n dom
fuioare o urcă-n, nor

Şi-ntre aure de cocori
Primăvara zvârle flori
peste câmpii şi păduri
păşind pe un pod de nori

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!