Ardori de primăvară
în paradisul meu e primăvară
luncile sunt pline cu viorele
zburd extaziată ca o căprioară
desprind cu gândul razele din stele.
le împletesc cu romantismul meu
transfigurând un vis din ireal
și crezul mi-l dezvolt mereu
că voi rămâne pururea pe val.
iubite te iubesc ca o nebună
și fiece cuvânt este o treaptă
care ne urcă pe sub clar de lună
spre împlinirea cea mai înțeleaptă.
să ne iubim atunci la infinit
primăvara este zâna care ne-a unit.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Floare Petrov. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.