Râde iarna

ger la munte, ger la mare
şi cu el albă ninsoare
şi pe stradă si pe casă
iarna asta nu ne lasă
a glumit destul cu noi
în papuci cu umeri goi

şi acum s-a repezit
cu vânt aprig şi-a-nflorit
flori de gheaţă în fereastră
ţurţuri albi în colţ de casă
cer cu nori albastru-gri
iarna mea de unde vii?

mi-era bine fără tine
acum pun cojoc pe mine
arde focul într-o sobă
maronie teracotă
stă zăpada în pervaz
iarna-mi face în necaz

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpuri

A venit iarna-ntr-o zi - Era de aşteptat -
N-ai vrut s-o primeşti în casă, ea tot a intrat.
A venit iarna subit într-o după-amiază,
Aveai gândul rătăcit, mintea nu prea trează.

Anotimpuri tot mai reci vin peste tine,
Anotimpuri care-aşteaptă s-auzi şi de bine.
A venit iarna din nou pentru-a câta oară?
Ca o albă amintire pentru primăvară.

A venit iarna discret, ca din întâmplare,
A venit iarna sublim ca o taină mare.

Anotimpuri tot mai reci vin peste tine,
Anotimpuri care-aşteaptă s-auzi şi de bine.

A venit iarna şi eşti tot nedumirit:
Să te bucuri sau s-aştepţi până la sfârşit…
A venit iarna şi-ntreabă nevinovată:
"Nu ştii unde sunt zăpezile de altădată?"

Anotimpuri tot mai reci vin peste tine,
Anotimpuri care-aşteaptă s-auzi şi de bine.

poezie clasică de Valeriu Sterian
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna

Iarna bate la fereastră,
Vrea să intre-n casa noastră,
De cei mici e aşteptată
De cum a sosit la poartă...
Cu steluţe mii şi mii,
Cu mai multe bucurii,
Cu săniuţe pe cărări
Şi bujori în obrăjori.
Numai gerul când se lasă
Îi alungă iar în casă,
Lângă sobă, la căldură
Mâinile şi le dezgheaţă
Şi devin iar plini de viaţă.
Aşa-i iarna, cu de toate,
Prezentă din zori în noapte.

poezie de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna

Ai venit iarna frumoasă
Peste acoperiş de casă
Peste zarzăr si gutui
Cu sărutul ei dintâi

Albă toată si-ngheţată
Si cu inima trădată
De un soare cu umor
Ce se-ascunde după nor

Eu mă bucur.. vreau să ştii
Că-s c-o ceată de copii
Cu obrajii roşii foc..
Eu in sân cu busuioc!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpada mea

aş vrea să fii zăpada mea
în iarna cea târzie
un gând curat în fulgi de nea
ca o frumoasă poezie

aş vrea să fii zăpada mea
ne vom topi in primăvară
şi-un soare cald ne va scălda
în unda râului uşoară

topiţi de dor, topiţi de soare
ca doi romantici vom zâmbi
şi in a razelor ninsoare
albi ghiocei se vor ivi

vom fi departe-n timp şi spaţiu
vom reveni, paranormal
în vocea caldă a unei şoapte
în ierni... în fiecare an!!!!!!!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpada mea

aş vrea să fii zăpada mea
în iarna cea târzie...
un gând curat în fulgi de nea
ca o frumoasă poezie

aş vrea să fii zăpada mea..
ne vom topi în primăvară
şi-un soare cald ne va scălda
în unda râului uşoară!

topiţi de dor... topiţi de soare..
ca doi romantici vom zâmbi
şi în a razelor ninsoare
albi ghiocei se vor ivi...

vom fi departe-n timp şi spaţiu..
vom reveni paranormal
în vocea caldă a unei şoapte
în ierni... în fiecare an!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alb e totu-n Mănăştur

iarna blândă a cuprins
în Cluj iată Mănăşturul
şi zăpada s-a întins
de acoperă acum totul

căci pe străzi şi pe alei
un strat alb se odihneşte
de-ţi tresaltă ochii tăi
prelung când iată-l priveşte

peste tot e alb frumos
şi pe stradă — printre blocuri
un strat alb fără miros
pretutindeni — nu pe alocuri

nu e frig ca altădată
ger aprig şi nepătruns
apa când era-ngheţată
pe vale şi-n jos şi-n sus

la Bogata când eram
în a mea copilărie
şi pe gheaţă mă dădeam
amintire încă-i vie

acum iarna e-o pictură
pe lângă ce-a fost atunci
nu mai are acea alură
nici pe dumuri nici pe lunci

căci acum prin Mănăştur
zăpada parcă-ţi surâde
cu-al ei chip curat şi pur
în palme când te cuprinde

nu mai e un frig cumplit
mâinile să ţi le-ngheţe
şi cu chipul năucit
să umbli pe la ferestre

e plăcut acum afară
cu alb totul e-mbrăcat
pe când mâinile îţi cară
tot ce azi ai cumpărat

poezie de Ioan Daniel Bălan (24 ianuarie 2019, Mănăştur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chitara

Vine iarna peste mine
Dar ce vară aş vrea să-ti fiu
Dezvelită de veşminte
Sub un soare auriu

Vine iarna braţ de ţurţuri
În genunchi la patinoar
Ridic ochii către ceruri
Totul este în zadar

De-aş ajunge-n primăvară
Să-mi pun sălciile-n plete
Adieri de vânt, chitară...
Ochii tăi să mă desfete!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înfrigurată

iarna mea de altădată,
lucitori conduri de argint
şi steluţe în ghirlandă
spune-mi unde ai fugit?

lunecam cu săniuţa
pod de gheaţă pe Ampoi,
lumina în noapte luna
eu citeam la lampă foi.

iarna mea scumpă podoabă
cu brăduţ în sărbători
ai plecat uitând în grabă
"Car frumos cu patru boi "

şi acum înfrigurată
te găsesc prin amintiri
cu o mână îngheţată
îţi fac semn ca să revii...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteaptă-mă toamnă

Aşteaptă-mă toamnă
Te rog nu pleca
Nu vreau iarna rece
Cu viscol si nea
Din frunze fă-mi haine
Pantofi din tăceri
Aşteaptă-mă toamnă
Doar azi n-a fost ieri
In umbrele tale
Mai pot să trăiesc
In iarna cea rece
Simt ca ingheţ
Aşteaptă-mă toamnă
Te rog nu pleca
Alungă-mi din păr
Fulgul de nea
Cu tine fac casă
Deşi e târziu..
Dar iarna mă-ngheaţă
Si nici nu mai ştiu
De-i ziuă sau noapte
Albită de tot
Mă ia vântul rece
Nu pot sa inot
Pe drumuri pustii..
In casă ingheţ
Aşteaptă-mă toamnă
Te rog doar o zi.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine iarna

Nu e glumă... nu e toamnă,
A căzut zăpadă-aseară.
Stă Negoiu-n nemişcare,
E polei, venind si ploaie.
Transfăgărăşan ingheaţă
Si aşteaptă o povaţă.
Transalpina stă si ea
Intinsă ca o curea...
Drumul Regelui numită
Când frumoasă, când hulită.

Munţii mei cu vârfuri sure
Multi au vrut ca să vă fure
Ruşi si turci, austrieci
Si-au frânt aripi pe poteci.
Si acum, nu pot să tac...
Aţi văzut picior de dac
Ducând falnic un stindard
Lupul cu un şuierat
Ca să sperie străinii
De la vest veniţi cu spinii?

Nu e glumă... nu e toamnă.
Vine iarna cea vicleană.
Mulţi o văd nevinovată
In rochiţă albă toată
Cu mărgelele din brazi
Si cu ţurţuri in obraji
Lacrimile ingheţate
Si iubirile uitate...
Dornică de-mbrăţişare
Lângă focul din odaie.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre casă

pe drumul spre casă
inima-mi bate...
pe-o uliţă-i mama
si-un foc care arde!

fereastra-i deschisă
poarta e veche
lar gardul se-nclină
cu gând să m-aştepte!

ograda-i curată
sub ramuri de prun
curcanul se-nfoaie
se pierde-n Crăciun!

purcelul in paie
se-ascunde cât poate
mielul suspină
-nu-mi pare dreptate!

zăpada se lasă
putin aşteptată
nepotul cuminte
aşează o gheată

din abur fierbinte
de pâine-n cuptor
intorc firul vietii
spre casă... cu dor!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptări

Aştept să vie iarna, cu tot alaiul ei
De glasuri clistaline şi zvon de zurgălăi.

Aştept să cadă neaua, să crape piatra-n drum,
Iar ciutele s-alerge pe câmp, fără stăpân.

Aştept să fie cerul de fum gros sfârtecat,
Când arde-n sobă focul trosnind a lemn uscat.

Aştept s-aud sub tălpi cum scârţâie zăpada,
Şi noaptea, pe obraz să-şi scuture pomada.

Aştept să patinez pe-a lacului cornee,
Într-un balet de gheaţă să scriu o epopee.

Aştept un zbor de reni deasupra casei mele,
Trăgând caleaşca vremii spre fantezii rebele.

Aştept dimineţi ninse pe-a inimii retină.
Când îmi silabiseşte văzduhul în surdină.

Aştept să vii şi tu cu iarna, ca un dar.
Doar ţurţuri de lumină în ochi de chihlimbar!

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

PASUL SPRE CASĂ

Si mă duc in depărtare, unde norii albi de vată
Mă acoperă cu aripi si-mi vorbesc ades in şoaptă.

Si mă duc... mă duc cu gândul, amintirile s-adun
Să le pun intr-o catrinţă, odihnindu-mă sub prun.

Văd in zare cum răsare o muşcată in fereastră
Bcuroasă că imi vede pasul indreptat spre casă.

Au plesnit de bucurie toţi bujorii in grădină
Si se leagănă sub soare lujerii de la sulfină

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarnă

Iană – muguri de lumină,
Vânt şi ger, ţurţuri de sticlă,
Pături reci de muselină...
Drum de fumuri se ridică...

Iarnă – doamă de lumină,
Flori de gheaţă la fereastră,
Foc în sobă, dulce tihnă,
Sărbătorile acasă....

Şi icoana-mpodobită
Cu peşchir... şi vâsc. Ninsoare,
O poveste răsărită.
Plâns de rugi, îngenunchiare...

Ram de chihlimbar, cleştarul
Cupei unui cer de vise,
Moş Crăciun şi Noul, Anul,
Ce ne-aduce alte vise...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpada mieilor

În urma turmelor de miei
Şi clinchetul de clopoţei
Păşesc cu grijă jos în vale
Să nu alunec pe cărare

Zăpada mieilor în fugă
Mi-a aşsezat un fulg pe gură
- Nu te speria... noi ne jucăm
Şi o dantelă croşetăm!

Prin ea se vede fir de iarbă
Şi flori de cais ce vor să cadă
Izvor de apă, cristalin
Îl iau cu mine în potir.

Şi ne topim în depărtare
Şi eu şi spuma de ninsoare
Rămân în soare juvenil
Miei albi... şi luna lui april.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vişinul

în gradină lângă casă
am un vişin înflorit
crengi se lasă-n iarba deasă
cu flori albe de mătasă
sufla vânt de primăvară..
soare cald într-un pervaz..
albinuţele se-nşiră..
zumzăindu-mi pe obraz
pentru mine-i bucurie
să îl văd aşa vrăjit
va rămâne veşnic vie
dulcea mea copilşrie
casa... vişinu-nflorit!

poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna ezitantă

Iarna asta şugubeaţă
Şi cu nasturi de verdeaţă
Pune grilă la valori
Şi transformă fulgi în ploi.
Ori e soare, ori e nor,
Sau un vânt răscolitor,
Nici îngheţ, nici săniuş
Ghioceii stau ascunşi.

Caisul a-nflorit deja,
Îngheţat cam tremura.
Lebăda pe lac pluteşte
Liniştită ca-n poveste.
Salcia verde de ciudă
Tot încearcă s-o ascundă.
Iarna pare ezitantă....
Însă toţi o vor plecată.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte de iarnă

Cad din cer mărgăritare
Pe oraşul adormit...

Plopii, umbre solitare
În văzduhul neclintit,
Visători ca amorezii
Stau de veghe la fereastră,
Şi pe marmura zăpezii
Culcă umbra lor albastră.

Iarna!... Iarna tristă-mbracă
Streşinile somnoroase,
Pune văl de promoroacă
Peste pomi şi peste case.
Scoate-o lume ca din basme
În lumini de felinare -
Umple noaptea de fantasme
Neclintite şi bizare.
Din ogeagul de cărbune
Face albă colonadă
Şi pe trunchiuri negre pune
Capiteluri de zăpadă,
Iar prin crengile cochete
Flori de marmură anină, -
O ghirlandă de buchete
Care tremură-n lumină.
Reci podoabe-n ramuri goale
Plouă fără să le scuturi,
Ici, risipă de petale,
Colo, roi uşor de fluturi...

*

Şi din valul de zăpadă,
Ca o mută arătare
Legănându-se pe stradă,
Un drumeţ ciudat răsare...
Vine cu popasuri multe,
Face-n calea lui mătănii.
Câte-odată stă s-asculte
Clopoţeii de la sănii.
Alteori uimit tresare,
Dă din mâini şoptind grăbit -
Parcă spune-o taină mare
Unui soţ închipuit...
Ca o umbră din poveste
Se strecoară-ncet, şi iar
Stă deodată fără veste
Rezemat de-un felinar.

Faţa lui se lămureşte, -
Pare-nduioşat acum...
Visător şi lung priveşte
Casele de peste drum:
Poartă mică... pomi în floare...
O fereastră luminată...
Streşini albe de ninsoare...
Toate-i par ca altădată!

Şi păreri de rău trecute
Cad pe inima-i trudită,
Ca un stol de păsări mute
Pe-o grădină părăsită:
"Bulgăraş de gheaţă rece,
Iarna vine, vara trece
Şi n-am cu cine-mi petrece...
Bulgăraş topit în foc,
Dacă n-am avut noroc!
Dacă n-am avut noroc..."

Glasul, înecat, se curmă.
Omul, şovăind în stradă,
Pleacă iar, lăsând în urmă
Pete negre pe zăpadă.

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filozofia unui fulg de nea

Flori de nea pe un spaţiu prea strâmt
Ca sa mai intelegi ceva...

Flori de gheaţă acolo unde pulsează sângele
Mai tare - semn că nu-ţi mai pasă
Ori că nu te mai doare.

Flori de rouă
Ca să te bucuri, eventual,
Când plouă,
Chiar dacă n-ai timp să observi,
Iar asta e ceva ce demult de tot...

Nu te mai apasă.

O fi un semn,
Un semn că şi gheaţa
A strâns, conştiincioasă, totul într-o plasă
De ochiuri autosuficiente...

Care nu-ţi mai lasă, reci fiind,
Loc ori timp pentru mai nimic,
Dar mai ales pentru regrete...
Ori pentru iniţiative... desuete.

Flori de omăt pe un spaţiu prea anost
Ca să mai simţi ceva
Sau să mai aibă vreun rost...

Semănând a pervaz de fereastră ciobit,
Scrijelit şi ros de vreme,
Ce odată... bun a fost,
Dar acum se teme...

De capricii, toane şi troiene.

Flori de gheaţă
Şi mai târziu de rouă
Se preling pe fereastra
Dincolo de care, totuşi, se oftează...

poezie de Petruta Ionescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar vorbe

Am ieşit în strada goală
Să opresc timpul pe loc
Sper să nu fac o greşeală
Ăsta e minutul ora nu mă joc

Nimani nu-i acum pe stradă
Pare totul un tablou de Picasso
Trece umbra timpului să radă
Anii nostri râzând la misto

Astăzi sunt mai hotărâtă
Mi-a iesit planul din plin
Sunt putin îndrăgostită
Clipa asta s-o trăiesc din plin

S-a oprit timpul la mine
M-a privit cu gândul si m-a salutat
Mi-a dat clipele senine
Pe obraz m-a sărutat apoi a plecat

Vine iarna cea mai grea
Focul se înteţeşte-n sobe
Acum este vremea mea
Stau în casă scriu doar vorbe

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!