* * *
Veghează bolta singurea...
Sunt aici! Ea nu mă vrea!
Întind mâinile spre ea...
Ea-nconjoară partea mea!
Repetam: Fii mai miloasă!
Inima mi se rupea,
Însă ei, nici să îi pasă,
Nori mai negri-mi trimitea...
Cerc s-o prind, ea-mi trece calea,
Să mă vadă ocolea,
O chemai: Hei, surioară!..
Doar ecou-mi răspundea...
Ploaia-mi mângâia obrajii:
Prea terestră-i viața ta!
Prin călătorie fagii,
Să mă însoțească-ar vrea...
Dar ea trece și-mi lansează:
Ai o viață,
O veghează,
Fii destoinic pentru ea!
Aștept cerul să mă vadă,
Să mă prind în joc cu el,
El o stea îmi luminează!..
Vieții mele sunt fidel!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
* * *
Veghează soare peste noi
Ființei mele dăruindu-i viață,
Urmează mersul ei în toi
Prin revărsarea lui măreață.
O, lună tu, nu te-ntrista,
Pe-alei de nopți nu te ascunde,
Speranțe noi îți vom lansa,
Șoptiri de dor te vor pătrunde.
Degeaba stați îngândurați
Și-n gene fulgere aprindeți,
Voi, norilor cei supărați,
Obrajii Terrei voi mângâieți!
În inimi visele se-aprind,
Privesc la bolta mea și a ta
Și fie ploaie, fie vânt,
Rămâne-vom alăturea!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ah, viață
Îmi trec fiori prin mădulare,
De-mi strigă corpul tot: Mă doare!
Prea neagră-i noaptea și urâtă...
Dar n-are cine să m-audă!
O sumbră taină din surdină
Își face loc printre poteci
Și, cum își râde ea de mine
Dându-mi podoabe brume reci..
Sunt obosită îi zic, mă lasă!
Se pierd priviri în clipe vii...
Iar ei de mine nici că-i pasă
Și-mi toarnă nori mai cenușii...
Ah, viață! Viață și iar viață!
Târziu pătruns-am rostul tău
Și-mi cade lacrima pe față,
Și înțeleg: de vină-s eu!
În spaime luna îmi apune,
Îngrijorată-i steaua mea,
Ce bine-ar fi, să încep, anume,
O a mea viață, de cândva!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel de vis...
La două, Ion se duce în gară
Să vadă cum trece trenul de trei
Așteaptă, el face pași mărunței
Întârzie trenul, nu vrea să apară...
În tren sunt rochii și fluturi de tei
Îi spuse în șoaptă o domnișoară
La doua, Ion se duce in gară
Să vadă cum trece trenul de trei...
Peronu-i pustiu, lumina e chioară
Se simte miros de flori și ulei
El calcă-apăsat prin somnul cu-alei
Se scoală in noapte, se înfioară...
E două, Ion se duce în gară
Să vadă cum trece trenul de trei!..
hipersonet de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iară eu, lumina mea...
Se năștea o stea în seară,
Întrebai: nu este a mea?
Inima-mi se-mbujorară,
Bolta toată cuprindea!
O chemai mai în aproape
Să mai stăm la sfat în două.
Ea se aprindea mai toată
Până-n zorile cu rouă!
O vedeam cum tremura,
Căuta Calea Lactee!
Iară eu lumina mea,
Prin luceferi să mai steie!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Mi-ai furat inima mea
Și-a căzut din cer o stea.
Cerul e plin de lumine,
Steaua mea varsă suspine!
Mi-a furat inima mie,
Zarea toată-i sinistrie.
Zorile îi dau năvală
Și tristețele îmi spală...
Verdele mă tot veghează,
Șoaptele îmi scânteiază,
Gândul meu curat e mut,
Ape stau la sfat mai mult...
Fulgeri noi vin, se strecoară,
De-mi dau aripi să zbor iară!
sonet de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Răscolesc prin gândurile multe,
Nu știu capul cum de le mai țin,
În broboane de sudori, pe frunte...
Inima-mi se mistuie în chin.
Domnului îi cer îngăduință,
Să îmi mai sloboadă chinga grea,
Să mă vadă, plin de o dorință,
Să mă miluiască un pic, de vrea!
Rog: Oprește a mea suferință
Și o deturnă Tu din calea mea!
Lasă-mă întru a mea credință,
Să-mi fiu limpede ca altcândva!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Lasă-ți sufletul să plângă
Când o vrea și cât o vrea...
E nevoie să ajungă,
Să-și mai spele o rană grea.
O lasă-mă,
Lasă-mă, Doamne, iar
Să văd lumea din jur,
Dă-mi acest dar!
De atâta greu...
Mi se topește sufletul meu,
Lacrima văzul meu îl albește,
Lacrimă, sufletul meu obosește,
Orbește...
Strigăte, proteste în mine, mă înec...
Șoapte, rostite-n surdină!..
Doresc peste tot să pășesc, să trec!
Și... caut lumină, Lumina din mine!..
Dar unde e? Unde e acel zeu,
Să mă-nțeleagă,
Să mă asculte, să mă vadă
Al meu Dumnezeu?!
Ah, viață!
Da, viață!..
Sunt, poate,
Prea mulți
Ca mine,
Ce îți cer
O povață!..
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gâza ce nu vrea să vadă/un fragment de-autostradă
Croitorul cel Viteaz
--Un gândac de nota zece--
Porunci: cât sunt eu treaz
Pe aici voi nu veți trece!
epigramă de Gabriela Gențiana Groza (17 ianuarie 2020)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza

Comentează! | Votează! | Copiază!
Chinuitoare-i poza... chipul tău...
și plouă și nu știu nimic de tine,
și nu văd soarele de nori,
și sunt cel trist și știi prea bine,
nu cumpăr florilor parfum de flori
și nopțile îmi sunt multe ciuntite,
doar luna mă veghează uneori,
îmi ține de urât și vrea să uite
clipirile din noi și minunații zori
mă prinde roua la aceeași masă,
pe ea, în ramă, chipul tău,
of, Doamne, cât ești de frumoasă,
în poza nici nu văd să-ți pară rău
singurătatea îmi e ca o soră,
o țin de mână chiar și-acum,
vorbesc cu ea o clipă oră,
acceptă povestiri rămase fum
o mare liniștite, mă tot îmbracă,
aș vrea să sparg tăcerea ei,
cafeaua rece visele îmi seacă,
iar trece timpul florilor de tei
parfumul lor nu-mi face bine,
îmi amintește timpul meu,
mă amețesc în starea de beție,
chinuitoare-i poza... chipul tău
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Cuprinde, te prinde
Un val de scântei,
Tresare, răsare
Un nor de văpăi,
Dorul te-apasă,
În amurg să nu stea,
Coboară-nserarea,
Apare o stea.
Vin zorii, cocorii
Valsează prin iele.
Clipa dansează
Acum efemeră.
Admiră, te miră,
Fiori te îngheață...
Zâmbește, plătește
A rostului viață!
Și fulgii de vise
Troiene or depune,
Coboară-nserarea...
Eu plec... Nu știu unde!
Și marea se îneacă,
Talazuri cuprinde...
Ce scumpă e viața,
Ecou-mi răspunde!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunteți doar oameni
i-ai zis că te-ai îndrăgostit?
spune-i-o mai mult pentru ea.
ea îți spune că vede mai bine lucrurile prin tine,
că are nevoie de cineva prin care să trăiască,
prin care să vadă lumea dansând.
este frumoasă că așa consideri tu.
fiecare femeie e frumoasă în felul ei.
ca și florile. toate sunt frumoase.
îți plac florile? nu chiar. adică îmi plac,
dar pot să stau și fără ele.
ea vede partea ei fără lumină
și partea ta prin tine luminată
nici tu habar nu ai ce vrea Dumnezeu de la tine,
te cheamă fierbinte, te vrea, cu orice preț,
te vrea și ea, dar ești liber să alegi de bunăvoie.
ea te vrea pentru veșnicie.
tu te tot opui, tot protestezi, te împotrivești
vrei să vă iubiți ca doi amanți,
să vă cântați unul altuia cântece de amor,
dar eu ți-aș cânta altceva,
ceva ce nici măcar nu are sunete,
dar este un foc arzător, care mistuie
este sunetul în sine. este cuvântul. este viața.
este lumina. este calea.
cred că trebuie să vezi cine te chemă.
dragostea ei te cheamă.
vrea să fii părtașă ei.
dacă tu o iubești ca pe un om,
ea te iubește ca pe un Dumnezeu.
și vede în tine ceea ce în veșnicie nu mai piere.
ar trebui să vă iubiți ca îngerii.
dar sunteți doar oameni.
și vă cărați neființa în cârcă.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Rugam luna, rugam stele,
Viața visurilor mele,
Să mă vadă și să-mi spele
Noaptea gândurilor grele!
Luna îmi șoptea: prea poate!..
Stelele-mi ziceau: prea noapte!
Gândurile mă-necau,
Zile mi se perindau.
Unde-i dorul fără dor,
Bate vânt mistuitor,
Îi lansezi aripi de pace...
Dorul lui, inima tace!
Doamne, dă la lumea toată
Viață fără de păcate!
Și în dragostea făpturii
Pune rădăcini iubirii!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Locuiesc într-un cerc
Locuiesc într-un cerc
Și mă simt în el ca-ntr-o cușcă.
Cerberii nopții fruntea îmi mușcă,
Gânduri către tine când incerc.
Locuiesc într-un cerc.
Lanțuri de-aramă îmi strâng piciorul,
Focul din mine s-a stins demult
Ochii mei încă îți mai duc dorul.
Degeaba încerci flori să-mi arunci,
Amintirile mele privesc din-afară,
Cercul de gheață nu are punți,
Frigul din mine mă înfioară.
Cercul e strâmt, cât aș vrea să-l lărgesc,
Înauntrul lui încerc să te prind,
Dar cerberii zilei de pază îmi sunt
Și cine sunt, unde sunt îmi reamintesc.
Locuiesc într-un cerc.
Aici începutul și sfârșitul se confundă,
Încât, acum, nici eu nu mai știu:
m-am născut sau am murit acum o secundă?
poezie de Mariana Pancu
Adăugat de Carla Dima

Comentează! | Votează! | Copiază!

Aș vrea...
Aș vrea să fiu un vânt prin nuc,
Aș vrea la tine să ajung,
Prin frunzele de trandafiri
Să pun petala din trecut
În brațele noastre și în nuc.
Aș vrea să fiu un vânt prin stele,
Să te cuprind mereu cu ele
Și să te strâng, să te sărut
Așa cum numai eu știu,
Copila mea și-a păcii pe Pământ.
Sunt vântul ce stă mereu în Soare
Și-alerg așa cum sufletul mi-o cere
Și răscolesc tot universul
Ca să ajung la tine, înger drag,
Dar misiunea mea nu s-a sfârșit
Aici, pe Pământul tău, Lumina mea,
Ești a păcii pe care-ai creat-o pentru viitor,
Așa cum ne-a dictat bunul Dumnezeu.
Aș vrea ca apele să le mișc
Și să le pun în suflete pierdute,
Să se întoarcă în viața iubirii înot,
Să lase-n urmă ura și dezastrul,
Căci numai cu inima curată
Păstrăm vântul din nuc și Soare
Ce ne veghează permanent,
Trecându-ne prin gaura cheii,
Făcându-ne mai înțelepți.
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Asta e viața
Să nu te plângi niciodată,
Că ești în singurătate!
În jurul tău sunt
Atâtea felurite culori!..
De ce nu le vezi,
Nu le îngrijești,
Nu le aperi,
Nu le întrebi:
Cum ele pot exista
Fără pic de atenție
Din partea ta?
Pornește,
Croiește o cale,
Un popas!
Nu te încercui
În găoacea ta de impas!
Auzi cum te cheamă?
Simți cum te strigă?!
Parcursul ăsta ți-e dat,
Pe tine vrea să te vadă,
Pășește-nainte
Și vezi, să nu cazi!
Unde ți-e gândul?!
Trezește în tine
Simțul răspunderii!
Vezi ce ai de făcut
Și rostul e care?
Noi toți trecem mereu
Peste o clipă fatală!
Palpează ale tale mâini și picioare:
Tu ești
Ființa ta chemătoare!
Toate se cer
De tine puse-n mișcare!..
Atunci când
Echilibrul tău,
Se pare,
Nu te mai dirijează,
Tu te deșteaptă!
Tu te înalță!
Și intră cuminte
La tine acasă!
Dă viață altor bucurii,
Alte comori salvează!
De dincolo de noapte,
O stea îți zâmbește
În calea ta,
O binecuvântează!
Pășește-nainte semeț!
Cearcă să-i sădești
O proaspătă,
Caldă,
Frumoasă de tot
Dimineață!
Asta e viața!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine vrea...
Cine vrea să vadă, vede,
Cine vrea să creadă, crede.
Cine vrea să simtă, simte,
Cine vrea să mintă, minte.
Cine vrea să audă, aude,
Cine vrea să răspundă, răspunde.
Cine vrea să asculte, ascultă,
Cine vrea să cuvânte, cuvântă.
Cine vrea să meargă, merge,
Cine vrea să culeagă, culege.
Cine vrea să zâmbească zâmbește,
Cine vrea să iubească, iubește.
Cine vrea să tacă, tace,
Cine vrea să facă, face.
Cine vrea să lupte, luptă,
Cine vrea să cânte, cântă.
Cine vrea să fie fericit...
doar vrea.
Că de muncit...
e viață grea.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Calea vieții
Să faci din viață, poezie
Și dintr-o poezie, viață
Nu-i nici ușor, dar nu-i nici greu
Ca-n viață, totul se învață...
Mai greu e când apuci pe o cale
Și dai mereu tot de răscruci
Te uiți în față, te uiți în spate,
Și nu știi pe ce drum s-apuci.
Noroc cu Bunul Dumnezeu
Care cu grijă ne veghează
Ne ocrotește și ne ajută,
Și calea EL ne luminează.
Și-n totdeauna ne îndeamnă
S-avem încredere în noi,
Și să pășim pe drumul vieții
TOT ÎNAINTE, nu ÎNAPOI.
poezie de Mariana Simionescu (4 ianuarie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndrăznesc
Îndrăznesc să sper
Intr-o zi....
Când cerul se sparge,
Si nori risipiți de furtună
Lasă să vadă
Doar lumina unei stele
Care arde
Doar pentru mine!
E mult.... prea mult,
Ce-mi doresc....
Si atunci deschid ochii
Mă aplec
Spre inima ta
Si o simt mai fierbinte
Decât oricare stea
De pe cer....
Îndrăznesc s-o ating
Si zâmbesc.....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce ar vrea?
Ce ar vrea acumm inima ta
Vrea sa ma faca sa sufar?
Sau fericit sa ma faca vrea?
Sa-mi spuna ca eu nu ma supar
Iti spun ce vrea inima mea
Sa te iubeasca, ea ar vrea
Sa iti arate dragostea
Si sa traiesti si tu prin ea
Deci ce ar vrea inima ta?
Ar vrea sa fie oare-o stea
Sa straluceasca ea ar vrea
Sau vrea sa fie langa a mea
poezie de Alexandru Cristian
Adăugat de Alexandru Cristian

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea să fiu
Aș vrea să fiu un sfeșnic
Mereu să te veghez,
Să fii cu mine veșnic...
Aș vrea să mă visezi!
Aș vrea să fiu o stea
Pe care o privești,
Întreaga viața ta
Aș vre să mă iubești.
Aș vrea să fiu ape
Care tu le bei,
Aș vrea să-mi fii aproape
Mereu în ochii mei.
Aș vrea să fiu cocorul
Ce-n toamnă îl petreci,
Să nu-mi continui zborul
Din pragul lumii reci.
Aș vrea să fiu albina
Pe care o admiri,
Aș vrea să fiu grădina
Ta cu trandafiri.
Aș vrea să fiu o stea
S-răsar de după nori...
Ce multe, multe-aș vrea
O viață în culori!
Aș vrea să fiu un soare
După cum și ești,
Aș vrea să fiu o floare,
Aș vrea să mă iubești!
Aș vrea să fiu gherghina
Pe care o miroși,
Aș vrea să fiu lumina
În ochii tăi frumoși!
poezie de Diana Enachii (februarie 2005)
Adăugat de Diana Enachii

Comentează! | Votează! | Copiază!