* * *
Răscolesc prin gândurile multe,
Nu știu capul cum de le mai țin,
În broboane de sudori, pe frunte...
Inima-mi se mistuie în chin.
Domnului îi cer îngăduință,
Să îmi mai sloboadă chinga grea,
Să mă vadă, plin de o dorință,
Să mă miluiască un pic, de vrea!
Rog: Oprește a mea suferință
Și o deturnă Tu din calea mea!
Lasă-mă întru a mea credință,
Să-mi fiu limpede ca altcândva!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
* * *
M-a trezit tristețea-n zbucium,
Recele-i fior de nea
Îmi răscoală și-mi străluce
Scânteieri de altcândva.
Pași timizi se mai strecoară,
Cântărind cea clipă-a mea,
Ca nămeții dau năvală
Să mă ducă, să mă ia!
Vârcolaci de gând m-apasă,
Chinga inimii durea,
În pornire nemiloasă
Eclipsa răsplătire vrea...
Am s-o las! O să dispară...
Păsul nu e cel mișel,
Aștepta-voi să apară
Noi speranțe-n sânul meu!
Năucit în căutare,
Nu vedeam, nu auzeam
Cum renaște o clipă iară
Prin noianul ce-l aveam!
Azi, ridicolă privire
Mă domină lin, tăcut
De mă îndeamnă-n prevenire:
Nu mai căuta-n "demult..."
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Lasă-ți sufletul să plângă
Când o vrea și cât o vrea...
E nevoie să ajungă,
Să-și mai spele o rană grea.
O lasă-mă,
Lasă-mă, Doamne, iar
Să văd lumea din jur,
Dă-mi acest dar!
De atâta greu...
Mi se topește sufletul meu,
Lacrima văzul meu îl albește,
Lacrimă, sufletul meu obosește,
Orbește...
Strigăte, proteste în mine, mă înec...
Șoapte, rostite-n surdină!..
Doresc peste tot să pășesc, să trec!
Și... caut lumină, Lumina din mine!..
Dar unde e? Unde e acel zeu,
Să mă-nțeleagă,
Să mă asculte, să mă vadă
Al meu Dumnezeu?!
Ah, viață!
Da, viață!..
Sunt, poate,
Prea mulți
Ca mine,
Ce îți cer
O povață!..
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Instinctul mamei
Mai de la o vreme-ncoace,
Visuri grele mă abat
Și, de cum zorește-n ziuă,
Mă întreb: ce s-a-ntâmplat?
Fixez ceasul de perete,
Brăzdez roua de pe frunte...
Oare cine pe-ndelete
Gândul cearcă a-și ascunde?!
Nu găsesc răspunsuri clare,
Noaptea nu vrea să-mi răspundă.
Mă feresc pe-un drum de-o cale...
Este cineva s-asculte?!
Privesc cerul și pământul,
Răscolesc tâmpla-mi de nea:
Răsărituri, asfințituri,
Ce greu să mă prade vrea?!
Pasăre-s cu-aripa frântă,
Zeu eu sunt ocrotitor:
Cine se ascunde? Unde?
Mădularele mă dor!..
Nimeni! zic în consolare.
Nimeni? Văzul mi se-ncinge:
Văd un greu din depărtare...
Inima în mine plânge!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Veghează bolta singurea...
Sunt aici! Ea nu mă vrea!
Întind mâinile spre ea...
Ea-nconjoară partea mea!
Repetam: Fii mai miloasă!
Inima mi se rupea,
Însă ei, nici să îi pasă,
Nori mai negri-mi trimitea...
Cerc s-o prind, ea-mi trece calea,
Să mă vadă ocolea,
O chemai: Hei, surioară!..
Doar ecou-mi răspundea...
Ploaia-mi mângâia obrajii:
Prea terestră-i viața ta!
Prin călătorie fagii,
Să mă însoțească-ar vrea...
Dar ea trece și-mi lansează:
Ai o viață,
O veghează,
Fii destoinic pentru ea!
Aștept cerul să mă vadă,
Să mă prind în joc cu el,
El o stea îmi luminează!..
Vieții mele sunt fidel!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Labirintul credinței
Temeiul vieții e-n credință
Spiritul fiecăruia întru ființă
Slujind prin dor și suferință
Putere, slavă, vis, voință!
Sete de lumină divină
Rerăstignire-n fapte de prisos
Sufletu-n lacrimi alină
Metaforele unui vis frumos!
Temeiul vieții e-n credință
Spiritul fiecăruia întru ființă
Slujind prin dor și suferință
Putere, slavă, vis, voință!
Mai presus de orice așteptare
Clipa în emergențe noi tresare
Clopotul fiind în îndurare
Miez peste cruci perpendiculare!
Temeiul vieții e-n credință
Spiritul fiecăruia întru ființă
Slujind prin dor și suferință
Putere, slavă, vis, voință!
Mă iartă Viață, și mă-ndură
Cuvântul Divin îmi este-nvățătură!
Mă iartă am greșit destul în timp
Mă iartă, Cununa-lui-Iisus mi-e nimb!
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iară eu, lumina mea...
Se năștea o stea în seară,
Întrebai: nu este a mea?
Inima-mi se-mbujorară,
Bolta toată cuprindea!
O chemai mai în aproape
Să mai stăm la sfat în două.
Ea se aprindea mai toată
Până-n zorile cu rouă!
O vedeam cum tremura,
Căuta Calea Lactee!
Iară eu lumina mea,
Prin luceferi să mai steie!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E ora regăsirii
Iluzii în agonie
Reală
A perceperii
Senzaționale,
Din vârteșugul
Unei așezări
Pe picioare
De vers,
Infernale...
Glume
Neserioase,
Fatale,
Paradoxale...
Ale unei suferințe,
Trăiri, speranțe...
Deseori migratoare
Mătase
De păienjeniș,
Hibernale...
Broboane,
În topirea unei minți
Triumfale!
Simfonia unui joc
De gând
În interpretare...
Admirație!
Admirare,
Întru a îmbunătăți
Clipa vie, în devastare!
E ora regăsirii tale,
În articulare!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Petale-ntre petale
Doar ochiul meu veghează.
O luntre printre punte
Vâslește și urmează...
Vin ape peste ape
Și-n valuri se destramă,
O bucurie mică
Speranțe noi izvoară!
Prin clocotul de gânduri
Broboane se așază,
La rădăcina brumei
O taină lăcrimează!
Semeț ca toți semenii,
Prin dangăt de aramă
Ne mai răsună un clopot,
La viață el ne cheamă!...
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nina: Am impresia că te doare capul!
Mișu: Capul? (Duce mâinile la ceafă). Te referi cumva la capul meu, proprietate personală? Nici măcar nu-l simt! (Disperat). Ajută-mă, Nina! E cinci și jumătate! Cititorii așteaptă! (Plânge.) Mi-am pierdut capul...
Nina (îl mângâie): Stai liniștit! Un gazetar deștept se descurcă și fără cap!
Mișu: Dar eu am nevoie de cap! Sunt cap limpede! Trebuie să termin ziarul!
Nina: Ziarul nostru, oricum e terminat... Ne-au mai rămas șapte abonați...
Mișu: Minți! Cititorii noștri sunt afară! Îi auzi cum freamătă?...
replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Pe margine de șoapte
Colindam cărări de vise,
Înălbeam cu fiecare zi,
Te pierdeam prin orizonturi triste,
Ne-ntâlneam abia în zori de zi.
Se stingea iubirea licărindă,
Se vedea închisă viața-n joc,
Înotam iar plin de suferință,
Mai speram o clipă de noroc.
Te strigam în doruri nerăspunse,
Cuprindeam tăcerea-n chipu-i mut,
Mă găseam prin lacrime nestinse,
Renășteam un dor de început.
Se îndepărta tăcerea-n noapte,
Oboseam în căutări târzii,
Adormeam pe margine de șoapte,
Și pluteam prin dorurile vii...
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și iar iubirile
Nu!
Nu ai fost sincer, tu,
N-ai fost cu mine!
Te-ascundeai în drumul tău,
De tine!
Nu mi-ai fost tu mie
Devotat,
Orice cătătură
Te-a trădat.
Nu știu, rău tu de făceai
Ori bine,
Știu, că te pierdeai în calea ta
Pe tine.
Eu
Rămas-am
Tot aceeași rază,
O iubire vie
Și semeață!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Rugam luna, rugam stele,
Viața visurilor mele,
Să mă vadă și să-mi spele
Noaptea gândurilor grele!
Luna îmi șoptea: prea poate!..
Stelele-mi ziceau: prea noapte!
Gândurile mă-necau,
Zile mi se perindau.
Unde-i dorul fără dor,
Bate vânt mistuitor,
Îi lansezi aripi de pace...
Dorul lui, inima tace!
Doamne, dă la lumea toată
Viață fără de păcate!
Și în dragostea făpturii
Pune rădăcini iubirii!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorința
Mi-am pus, mai demult, o dorință
Și-n grabă, în cugetul meu,
Mi-am spus, cu a vârstei credință:
"E-a mea și voi ști-o doar eu".
Închisă c-un lacăt prin visuri,
Ca nimeni s-ajungă la ea,
Dorința, trăind în abisuri,
Știa că e numai a mea,
Iar când s-a-ntâmplat, peste-o vreme,
Ca totul să se fi-mplinit,
A vrut să-mi rămână-n poeme,
Să aibă, acolo, sfârșit.
Și-mi este, mereu, o dorință,
Iubită și liberă-acum,
Îmi este a vieții credință
Și nu vrea să plece, nicicum.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin...
Aici e prea cald,
Dincolo e frig,
Vai, ce să fac?
Cui să mă plâng?!
Nu îmi e bine
Și lui îi e greu,
Merg înainte
Eu și cu el!
Încolo m-aș duce,
Dincoace aș sta,
Destinul oftează:
Ce soartă grea?!
Mă strigă, mă tace!..
Privesc împrejur,
Caut liniște-n pace!
Destinul e dur!
Nu-i nicio lege,
E de necrezut!..
Oare el înțelege?
Destinul durut!
Cine sunt eu?
Răscolesc horoscoape,
Caut răspunsuri!
Ce straniu destin?!
El mă aruncă,
El mă salvează!..
Aș vrea să mi-l prind,
El se lansează!
Destin labirint!
Încerc să mă-mpac
Cu el și cu mine,
El, răsfățatul,
Își râde de mine!
Destin zăpăcit!
Ah, cum îl iubesc
Și cum mi-l detest!
O vorbă îmi tună:
- ‛Grijește de tine!
Destin înțelept!
Destinul urmează,
Cu el mă tot poartă,
E robul din mine
În zi și în noapte!
Destin înrobit!
Destinul mă nalță,
Tot el mă amână!
Stranie soartă,
Tocmai ca mine!
Destin fericit!
Mă vede, mă lasă,
Fiorii mi-i cheamă,
Vorbi-i-aș eu multe,
Dar el nu se-alarmă.
Lucidul destin!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă...
.. mai lasă-mă te rog mai lasă-mă în viață
mai lasă-n trupu-mi suflul vlăguit
mă lasă-mă să văd în dimineață
luceafărul din ape răsărit
mai lasă-mă te rog mai lasă-mă în viață
să mai apuc un soare purpuriu
cu rouă să mă spăl senin pe față
de colbul lunii rece și pustiu...
mai lasă-mă te rog mai lasă-mă în viață
voi încerca să nu te mai ador
voi inerca să fiu că tine- ghiată
să nu mai știu ca ghiața nici un dor
mai lasă-mă te rog mai lasă-mă în viață
să gust din plin și ceruri în amiezi
să mai privesc la norii ce se- agăță
de zări pe care simt că le mai vezi
iar când se va lăsa în mine noapte
și numai stelele și zări vor licări
să știi că am lăsat în urmă șoapte
în care strig că nu mai pot iubi...
poezie de Iurie Osoianu (16 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ferice norocul...
Să nu lași, clipă,
Tristețea să mă doboare,
Să nu-mi lăsați, ochilor,
Gândul meu în aiurea să zboare,
Să nu mă duceți, pașilor,
Pe urmele cele mai bizare!
Lăsați-mi doar o lacrimă cuminte,
Mie să-mi cadă
Și inimii mele în zbucium
Să-i fie de alinare!
Știu
Nu e bine să plâng...
Știu
Soarele mai răsare în crâng!
Știu
Sunt prea mulți... culori de curcubeu!
Știu
O rază de soare trebui-va să fiu eu!
Ispite prea multe,
Uneori mă apasă,
Se-ntâmplă, să nu le mai văd
Uneori, nici nu-mi mai pasă,
Înot între cer și pământ!..
Și brațele să-mi cadă ajung,
Pe ai mei, doi genunchi!
Și întreb răspunzând,
Mă întrevăd săgetând.
De vorbă cu mine
Mă găsesc murmurând:
Sunt eu?
Ce vreau?
Cine sunt?!...
Zefirii de ploaie
Bat creștet de geam...
Ferice Norocul
Și clipa
Ce am!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nina
să-mi iau melato
nina, să mă culc pe
o ureche, nina -
să auz(i) ce visez,
nina, nina...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deschidere
Fii tu un ocean de iubire!
lasă-ți valurile să se izbească de
conștiința mea;
lasă-mă pe mine să fiu un catarg
neclintit în apa vie.
Fii tu ca o floare!
lasă-mă pe mine să fiu
țărână udă ce te cuprinde
și prinde viață
când vei înflori și tu.
Fii tu ca un gând de vară!
lasă-mă pe mine
să fiu gânditorul
ce-și pierde raționalul
când pătrunzi în conștiința mea.
Nu îți fie teamă
de tăcerea oceanului;
căci tăcerea complementează
glasul tău ce îl iubesc
și îl ridică mai sus decât un catarg.
Nu îți fie teamă de distanța
dintre pământ și-o floare,
căci și florile își revărsa iubirea
prin petale asupra țărânei
în semn de mulțumire.
Nu îți fie teamă de vânturile
aprige ce te împiedică s-ajungi la mine;
gândurile ne-aduc doar moartea,
iar tăcerea minții întru iubire
ne va aduce salvarea.
Eu te voi aștepta întru iubire.
poezie de Alexandru-Spiridon Voicilă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Geneva
Adie a liniște ape tiptile,
Plăpânzi vârcolaci...
Și în roz, aurie ori albăstruie
Arome de vise
Din ceruri veghează,
Neîncetat.
Pe frunte de gânduri,
În gest de mătase
O șoaptă te îndeamnă
O alta te lasă
Prin ape, prin frunze,
Printre copaci...
Privirea se-ndreaptă-nainte,
Ocolind o asfințire.
Peste podul în arcuri,
Mai sus de lumină,
E Orizont
În desăvârșire!..
Între un întreabă
Și un răspunde
Avans
În repaos,
Fiori
În neștire...
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frați întru credință
Pe când eram îndrăgostit lulea,
Eu ți-am jurat credință, draga mea,
Abia apoi, malefică ființă,
Ai spus că ai mulți frați întru credință.
epigramă de Petru Bănești din Antologia epigramei românești, 2007 (2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!