* * *

Veghează soare peste noi
Fiinţei mele dăruindu-i viaţă,
Urmează mersul ei în toi
Prin revărsarea lui măreaţă.

O, lună tu, nu te-ntrista,
Pe-alei de nopţi nu te ascunde,
Speranţe noi îţi vom lansa,
Şoptiri de dor te vor pătrunde.

Degeaba staţi îngânduraţi
Şi-n gene fulgere aprindeţi,
Voi, norilor cei supăraţi,
Obrajii Terrei voi mângâieţi!

În inimi visele se-aprind,
Privesc la bolta mea şi a ta
Şi fie ploaie, fie vânt,
Rămâne-vom alăturea!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Petale-ntre petale
Doar ochiul meu veghează.
O luntre printre punte
Vâsleşte şi urmează...

Vin ape peste ape
Şi-n valuri se destramă,
O bucurie mică
Speranţe noi izvoară!

Prin clocotul de gânduri
Broboane se aşază,
La rădăcina brumei
O taină lăcrimează!

Semeţ ca toţi semenii,
Prin dangăt de aramă
Ne mai răsună un clopot,
La viaţă el ne cheamă!...

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Veghează bolta singurea...
Sunt aici! Ea nu mă vrea!
Întind mâinile spre ea...
Ea-nconjoară partea mea!

Repetam: Fii mai miloasă!
Inima mi se rupea,
Însă ei, nici să îi pasă,
Nori mai negri-mi trimitea...

Cerc s-o prind, ea-mi trece calea,
Să mă vadă ocolea,
O chemai: Hei, surioară!..
Doar ecou-mi răspundea...

Ploaia-mi mângâia obrajii:
Prea terestră-i viaţa ta!
Prin călătorie fagii,
Să mă însoţească-ar vrea...

Dar ea trece şi-mi lansează:
– Ai o viaţă,
O veghează,
Fii destoinic pentru ea!

Aştept cerul să mă vadă,
Să mă prind în joc cu el,
El o stea îmi luminează!..
Vieţii mele sunt fidel!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul tău

Voi pătrunde
În marea neagră
Din a ta privire
Un tărm tăcut,
Fără de fund.
Voi rătăci prin vise,
Gându-ţi voi fura
Şi iĺ voi purta
Prin lumea mea
Împodobit cu şoapte
De dragoste,
Şi luciri de stele.
Îl voi ascunde
Ca pe o comoară
In a inimii cămară,
Să crească
Să dospească
În a iubirii flacără.
Îl voi lăsa apoi
Să curgă şuvoi,
În lacrimi sărate,
Adevărate perle,
Sidefate mărgăritare
Adunate toate,
Cu dorurile mele
Peste gene,
Pe visele mele,
Pe care-ţi scriu poeme.
Cu lacrimi de iubire

poezie de Alexandra Găluşcă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Victor Ponta Plagiatorul are de azi patalama şi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că a plagiat la doctorat (pamflet)

Mama lui când l-a fătat, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Filmul i s-a cam voalat, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Şi-a ieşit cam ţigănos, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Cu obrazul foarte gros, hei, ce ploaie şi ce vânt!

Ţigănos şi la culoare, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Ţigănos şi-n comportare, hei, ce ploaie şi ce vânt!
Pe măsură ce creştea, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Bădăran el devenea, hei, ce ploaie şi ce vânt!

Când ruşinea s-a-mpărţit, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Victor Ponta a lipsit, hei, ce ploaie şi ce vânt;
N-a lipsit că n-a putut, hei, ce ploaie şi ce vânt,
A lipsit c-aşa a vrut, hei, ce ploaie şi ce vânt!

Când a fost la doctorat, hei, ce ploaie şi ce vânt,
El din plin a plagiat, hei, ce ploaie şi ce vânt!
Plagiatul evident, hei, ce ploaie şi ce vânt,
L-a negat impertinent, hei, ce ploaie şi ce vânt;

C-un tupeu fără egal, hei, ce ploaie şi ce vânt,
L-a negat şi-n tribunal, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Însă azi i s-a-nfundat, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Cu-n verdit de plagiat, hei, ce ploaie şi ce vânt!

Cu obrazul gros cât palma, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Şi în gură cu sudalma, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Şi-ndurgând tot baliverne, hei, ce ploaie şi ce vânt,
El a răsturnat guverne, hei, ce ploaie şi ce vânt!

Vai, sărmană-a noastră ţară, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Te-a condus această fiară, hei, ce ploaie şi ce vânt;
Te-a condus ăst impostor, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Necioplit, plagiator, hei, ce ploaie şi ce vânt!

pamflet de George Budoi din Plagiere şi Plagiatori: aforisme, epigrame, pamflete şi satire (13 iulie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Îmi place liniştea din taină,
Să pot pătrunde-n cuibu-i de amor,
S-aprind fulgerător o faimă
Comorilor de vis în sfântul zbor.

Apoi să mângâi inimi fremătânde,
Cu şoaptă vie-n apa de izvor,
Să umplu o cupă-n calea ce-mi surâde,
Să mă dezmierd prin ele, prins de dor...

Prin alinări să reînviu culcuşe
De gingaşă şi jucătoare stea.
Din gene albastre să lansez urzişuri
De dragoste-n iubirea mea şi a ta!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i vina ta

Nu-i vina ta
Că tu mă detestai,
E doar a mea în toate,
O ştiu bine,
Că-n orice împrejurare te aflai,
Eu stăruiam să fiu
Alăturea
De tine!

Nu-i vina ta
Că supăraţi eram!
E doar a mea!
A mea e!
Ştiu eu bine,
Că-n orice depărtare tu erai,
Te aşteptam
Pe tine!

Nu-i vina ta
Că te pierdeai,
E vina mea şi doar a mea,
Ştiu bine,
Că, ori de câte ori cădeai,
Te ridicam alăturea
De mine!

Nu-i vina ta,
O ştiu cu adevărat!
Sunt vinovată eu
Şi pentru tine!
Tu nu eşti
Cu nimica vinovat!
E vina mea
Că eu credeam...
În tine!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Gânduri senine
În clipa ce vine.
Gânduri de stele
În visele mele.
Gânduri sirene
Peste un car de vreme.
Gânduri curate
În lacrimi săpate.
Gânduri şuvoi
Între mine şi voi.
Gânduri vărsate
În viaţa-ne toată!
Gânduri năluci
În arşiţi de lunci.
Gânduri bizare
Între o lună şi-o mare.
Gânduri străine
În vremea ce vine.
Gânduri fierbinţi
Între rude, părinţi.
Gânduri rebele
Între o lume şi stele...
Gânduri frumoase
Acasă, la masă!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pribeagul

Tu nu ştii despre timp, decât că trece,
Da-n urma lui ce lasă, nu vei şti,
Cu măreţia vrei a te petrece,
Dar toate-s numai până într-o zi!
Pluteşti prin nori când bolta e senină,
De plumbul norilor te-ascunzi în vânt,
Nu eşti nici tu, nici viaţa nu-i de vină...
Cine-i de vină, noi nu vom şti nicicând!
Visezi mereu doar soare peste toate,
Şi crezi că lumea toată e un rai,
Alergi să le cuprinzi, dar nu se poate...
Ce n-ai avut vreodat' nu poţi să ai!
Pluteşti trecând peste hotarul lunii,
Simţi cum văzduhul este doar al tău
Calci peste sufletul ce ţi-l dau unii...
Dar mai târziu apar păreri de rău!
Nu te-ntrista, pribeagule prin lume,
Dacă singurătate e atunci
Când vrei să îţi găseşti un loc anume
Şi nu găseşti decât un cuib de cuci...
Nu te uita urât la iarna care
De tâmple ţi s-a agăţat discret,
Târziu este acum pentru o-ntrebare
Care doar un pribeag o poartă-n piept!

poezie de Lili Şipoteanu (4 octombrie 2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eram doar noi

Pleca vaporul meu din port
Spre zări, în depărtare,
Avea cu el doar un suport:
Speranţa mea cea mare.

Şi-n val talazuri zdrumeca
Alb-verde-n limpezime,
Şi nici săgeţi de ceas n-avea,
Era doar El cu mine.

În urmă nu ne mai păsa
De apa-n fremătare,
El tot albastrul cucerea,
Ne dezmierda un soare.

Scântei din ploi de încerca
Prin fulgere s-apară,
El tot mai mult înainta...
Eram doar Noi pe mare!

Şi marea-n ocean trecu
Pe căi în desfătare,
Şi cârmă-n liră prefăcum...
Pluteam pe Ursa Mare!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chipul mamei

Privesc în rame chipul tău,
Candelă sufletului meu,
În amintiri, podoabe pline...
Mai face loc azi înspre mine!

Poiană verde-n horboţele,
Aleargă râul vieţii mele,
Prin flori târzii de lămâiţă,
Regină în priviri, măicuţă!

Se-aştern în rândurile pline
Zâmbiri de gânduri şi suspine,
Prin vocea-ţi, clopoţel de-aramă...
Mi-e dor! Mi-e dor de tine, mamă!

Stă scrânciobul în aşteptare
De leagă văile de soare,
Prin lacrimă de garofiţă
Sărutu-ţi chipul tău, măicuţă!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna

Cu bunicul stau la poartă,
Privesc cerul plin cu stele.
Constat că de astă dată,
Luna nu e printre ele.

După nopţi de strălucire
Sus, bolta înstelată,
Ia concediu vreo trei zile,
Apoi din nou se arată.

Îşi va relua iar mersul
Pe bolta cerului senină.
Va polei universul,
Cu aura-i de lumină.

poezie de Dumitru Delcă (mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

A nins peste iubirea noastră

Din flori de gheaţă
Culese de pe Lună,
Ţi-am pus, cândva,
Pe cap eu o cunună.

Din Cer ningea
Cu îngeri printre stele,
Fulgii erau lacrimi
Şi voal miresei mele.

Din flori de gheaţă
Culese de pe Lună,
Ţi-am pus, cândva,
Pe cap eu o cunună.

Din Cer ningea
Cu îngeri printre stele,
Fulgii erau lacrimi
Şi voal miresei mele.

REFREN:
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au aşternut
Troiene de amintiri
Şi-n gerul unei nopţi
Al unei nopţi albastre
Am îngheţat
Printre atâtea iubiri.

A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au aşternut
Troiene de amintiri
Şi-n gerul unei nopţi
Al unei nopţi albastre
Am îngheţat
Printre atâtea iubiri.

Ne-a măcinat
prin viscole simţirea
Şi secole
ne-ar mai răbda iubirea,
Colinde de regrete
Se aud surd în pustie
E frig la noi în suflet
E iarnă pe vecie.

REFREN:
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au aşternut
Troiene de amintiri
Şi-n gerul unei nopţi
Al unei nopţi albastre
Am îngheţat
Printre atâtea iubiri.

A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au aşternut
Troiene de amintiri
Şi-n gerul unei nopţi
Al unei nopţi albastre
Am îngheţat
Printre atâtea iubiri.

A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au aşternut
Troiene de amintiri
Şi-n gerul unei nopţi
Al unei nopţi albastre
Am îngheţat
Printre atâtea iubiri.

A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au aşternut
Troiene de amintiri
Şi-n gerul unei nopţi
Al unei nopţi albastre
Am îngheţat
Printre atâtea iubiri.

cântec interpretat de Fuego, muzica de Fuego, versuri de Adrian Artene (1 decembrie 2018)
Adăugat de Alesia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geneva

Adie a linişte ape tiptile,
Plăpânzi vârcolaci...
Şi în roz, aurie ori albăstruie
Arome de vise
Din ceruri veghează,
Neîncetat.

Pe frunte de gânduri,
În gest de mătase
O şoaptă te îndeamnă
O alta te lasă
Prin ape, prin frunze,
Printre copaci...

Privirea se-ndreaptă-nainte,
Ocolind o asfinţire.
Peste podul în arcuri,
Mai sus de lumină,
E Orizont
În desăvârşire!..

Între un întreabă
Şi un răspunde —
Avans
În repaos,
Fiori
În neştire...

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Eu...! doar îmi citesc gândurile,
Sunt un fel...! e felul meu de-a fi!
E ca şi cum m-aş,, dezbrăca,, de...
De toate dorinţele din inima mea!
Îmi alung toate,, păcatele,, din...
Din sufletul meu fără de... vină,
Îmi alung... penele obosite...
Să-mi crească altele odihnite
De o altă culoare, de o altă... viaţă,
Aripi de curcubeu, pod peste...
Peste trupul meu, punte de legătură
Între pământ şi cerul albastru,
Cunună ruptă din lună sau din...
Din visele mele, din nopţi efemere,
Din norii de ploaie, din serile târzii!

Eu...! doar un pustnic în marea pustie,
Bob de nisip scăldat în rază de soare,
Arzând a pământ sub cerul flămând,
Renegat de la început, din început,
Alungat de vânt şi de pustiul din gând!

Eu...! mai mult căutător de cuvinte,
De gânduri încă nenăscute, de lume,
De mine şi de orizonturi pierdute,
De capăt de... lume, de... icoane,
Pictez bezmetic cu ochii tot stinşi,
Pictez cuvinte şi dorinţe pierdute,
Valul şi ţărmul, tot universul din...
Dintr-o Mare, dintr-o lume fără tine!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă privim cerul noaptea

Prima stea care răsare
e Luceafărul de seară.
După el încet apare
Calea Lactee, brăţară.
Lângă ea, Steaua Polară
străluceşte cel mai tare.
Ea arată-n nopţi de vară
calea celor două care.
Pe bolta cerului senin,
Cloşca, puii şi-i veghează.
Pe gemeni dacă-i privim,
fete frumoase visează.
Peste toate, luna-i doamnă.
Regină e seară de seară.
Tot regină e şi-n toamnă
când este mai frig afară.
Iar când noaptea-i pe sfârşite,
un alt luceafăr apare.
Cu el zorile-s grăbite,
bolta se umple de soare.

poezie de Dumitru Delcă (6 noiembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de primăvară

Vreau să-mi înflorească iar
Toată grădina sufletului meu
Să-ţi mai pot aduce-n dar
Flori de vis prin şemineu.

Mi-e dor s-ajung la mine-n sat
Să scriu de casa părintească,
De soare să nu fac rabat
Şă beau cu poftă o "Fetească".

Vom căuta pe luncă, iar,
Flori şi trifoi cu patru foi
Şi-n fiecare zi din calendar
Vom răsădim iubirile din noi.

Să văd cum zburdă pe răzor
Miei, când berze vin la cuibul mare,
Noi, încărcaţi cu fulgere de dor
Să plecăm prin codru la plimbare.

Ne curgă iubire prin destine
Cum cei cocori în nopţi cu lună
Iar eu, mereu îndrăgostit de tine
Să te privesc pe margini de lagună.

Când va-nflori toată grădina
Tot alizeu-n plete să-ţi rămână -
Vom savura mereu lumina
Apusului ce tandru se amână.

poezie de Eugen Coţa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştrii

Luna îşi revarsă lumina pală
prin perdeaua norilor opali şi seci,
scăldată-n unduiri de ape reci
străbate bolta nopţii, triumfală.

În zori, Soarele-n veşmânt de gală
urcă-n tării rotund şi zâmbitor,
este astrul zilei mai strălucitor
peste vecinătatea siderală...

Când ceru-i tulbur, irizat cu tuş,
când în apusuri se duce la culcuş,
Soarele-ncălzeşte, ne pătrunde
cu ultravioletele lui unde.

Cât vei mai dăinui bătrâne Soare,
pe Terra să mai creşti vieţuitoare?

sonet de Ioan Friciu (27 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie

Şi-n seara asta cu fulgere,
pe tava de argint, cireşele
îţi aşteptau dorinţa.
Prin rama uşii a trecut
năluca singuratăţii mele,
parcă speriată de trăznetul întârziat.
Am scăpărat bricheta, fulger controlat
în paratrăznetul ţigării,
să alung nişte gânduri de ploaie.
Vechea icoană a Fecioarei cu pruncul
nu-mi înţelege starea, mai ales că
sunt ani de când mi te-a dăruit.
Fulgere, cireşe, icoana
şi-mi dau seama că nu sunt singur
când afară plouă lipsa ta.

poezie de Alexandru Corneliu Enea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Rebele! Mici, albe, verzui,
Negre! În tulbura lor vârtejire...
Cercuri! Îmi joacă seara-n chindii,
Iele în zbucium! Sălăşluire!..

O parte în faţă mărunt îmi roieşte,
Alta nevrotic la vale porneşte,
Râul intervine, el forfoteşte,
Cealaltă – linişte caldă doseşte.

Lebăda. Aripi blajine lansează,
Ochii micuţilor ei îi veghează.
Trăsnet! Fulgere intră-n mister,
Bulbucii fac zgomot prin stropii de cer.

Nouri. Furia lor o trădează!
Cădere! Zigzaguri din nou desemnează.
Eu, cu umbrela în mână – condei,
Schiţez noua pornire printre văpăi!..

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florile de măr

Gingaşă, plăpândă floare
Ce îmi tăinuieşti în zori,
Te visezi în care ţară?
Uiţi că eu sunt călător!

Mărul, florile de măr
Mă încântă şi-mi adie
Cântecul preacântător,
Basmul din copilărie.

Cuibul păcii vestitor,
Prin corola roz-albie,
Fost-ai visul fetelor,
Prins în piept de pălărie!

Floare gingaşă, semeaţă,
Miros de mironosiţă,
Sărut bolta ta măreaţă
Prin ţesutul tău de iţe!..

Doamne, îndreaptă a ta privire
Printre vremuri nălţătoare,
Florilor de măr – menire,
Dă-le rod de născătoare!

Gingaşă şi tandră floare,
Taină dulce de fior,
Eşti regină-n a mea ţară,
Şi eu mă topesc de dor!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!