Mama
Mai caldă
Decât calda pâine,
Privirea mamei
Mă-ntâlnea!
Și-mi dăruia
Azurul lumii,
În brațe
Când ea mă strângea!
Și tot pământul înflorea,
Când îi eram alăturea!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Azi mă rog...
Am cerut mamei să fie
Mamă, dar și veșnicie!
Pe când mama mă năștea,
Veșnicia semăna!
Am cerut mamei să fie
Mamă, dar și poezie!
Pe când mama mă creștea,
Poezie ea era!
Azi mă rog,
Măcar, o dată
Să o văd
Și să mă vadă!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ghicește-mă pe-o rază
Când dimineața naște
În zori împărăție,
Mângâie-mă c-o șoaptă,
Tu, șoapta mea mângâie!
De doru-mi când se leagă
A inimii făclie,
Cuprinde-mă în brațe,
Tu, dorul meu cuprinde!
În mine, când mă paște
Un dor de nebunie,
Ghicește-mă pe-o rază,
Sărută-mi viața vie!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-i vina ta
Nu-i vina ta
Că tu mă detestai,
E doar a mea în toate,
O știu bine,
Că-n orice împrejurare te aflai,
Eu stăruiam să fiu
Alăturea
De tine!
Nu-i vina ta
Că supărați eram!
E doar a mea!
A mea e!
Știu eu bine,
Că-n orice depărtare tu erai,
Te așteptam
Pe tine!
Nu-i vina ta
Că te pierdeai,
E vina mea și doar a mea,
Știu bine,
Că, ori de câte ori cădeai,
Te ridicam alăturea
De mine!
Nu-i vina ta,
O știu cu adevărat!
Sunt vinovată eu
Și pentru tine!
Tu nu ești
Cu nimica vinovat!
E vina mea
Că eu credeam...
În tine!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Învățătoarea
Țin minte-un timp ce nu l-a șters uitarea,
Când, lângă chipul mamei, mult iubit,
Îmi apărea alăturea alt chip,
Un chip frumos și blând: învățătoarea.
Eram copii, vreo douăzeci, în clasă,
Unii mai vrednici, alții mai poznași,
Dar toți tăceam când auzeam pe sală
Mult așteptații, cunoscuții pași.
Intra cum ar intra în casa ei
Și ne vorbea de câte sunt pe lume,
În limpezi vorbe, pline de temei,
Și pentru înțelesul nostru-anume.
Voi ști oricând, chiar anii de-ar mai trece,
De ochii ei, de părul ei bălai,
De mersul, de dulceața ei din grai,
De-nvățătura-i, niciodată rece.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Poezii" de Nina Cassian este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Tăcere
Tăcere, ești de aur
În mreji de mângâiere
Și prea usturătoare
În urzișul care geme
Și limpede ca marea,
Ce peste ani veghează
Și atât de triumfală
În pacea ta globală!
Tu ești cea născătoare,
Închinăciunea zilei!
Sărutul scump al mamei,
Ce viața mea o ține!
A lumii creatoare
Cu dragoste de mumă!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moștenire
Din verbul mamei mele
Am învățat ce-i pâinea!
Din ochii săi de veghe
Ce este strălucirea!
Din inima ei blândă
Ce-i dragostea, iubirea!
Din ale mamei ceruri
Ce este înălțimea!
Din brațele ei calde
Ce este dăruirea
Și prin a ei ființă
Ce este moștenirea!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pergament
Am rămas într-o lacrimă verde
pe când eram cu Dumnezeu
în brațe.
Ea mă lăsase demult
la marginea unei livezi
fără de fructe din care oamenii plecau în stoluri mari
și se prefăceau în curcubeu
până unde ne vedeau ochii
și ne treceau crestele
ca dinții fierăstrăului Timp
ori ca și cum nici n-am fi fost decât
într-o lume a noastră fără de sine
mare cât Soarele și Luna și tot ce-ar fi putut să existe
de la Facere și care acum
se strângea încet într-un punct
cât o lacrimă verde,
cât Pământul cel mic,
Iartă-mă, Doamne!
poezie de Daniel Bratu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O pâine caldă
Ce poate fi mai bun decât o pâine,
În care pui speranțe și plăceri,
Răvășitoare... clipele de mâine
Și-aroma dulce-a gândului de ieri.
Miroase-a pâine caldă si pufoasă,
A suflet de femeie-ndragostit,
Care în urm-atâtea doruri lasă
Și-arome blânde-n trupul ei sfințit.
O pâine caldă-i ca o bucurie,
Ca o-mplinire... fără de păcat,
În aburul ei doarme-o poezie
Și fericirea... urme a lăsat.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Cântec sub stele
Strângeam în brațe o chitară
Și te priveam
Când îți cântam,
Eram îndrăgostit de tine,
Iar cântul meu,
Pe-acorduri fine,
Te-nvăluia cu șoapta-i caldă
Când eu, din ochi, te mângâiam.
Tu mă priveai, vedeai în mine
O nouă zi de primăvară,
Cu păsările-n drum spre casă,
Cu Soare blând
Și mai frumoasă
Decât oricare dinainte,
Decât ce-a fost odinioară.
Era târziu, cu stele-aprinse
Și Lună Nouă.
Mă priveai,
Iar trupul tău a vrut să-mi cânte,
Căldura lui să mă-nfierbânte
Și să îmi fie el chitară
Atunci, demult, când mă iubeai.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu mai revin, iubito
Cu dragoste de viață
Revin la tine iară!
Pe ale mamei brațe
Surâde primăvara.
Renaște al meu cântul
Pe buze de scânteie
Și aerul cel proaspăt,
Podoaba vieții mele!
Coroane-și fac prezență
De clopoței sub raze,
A ta în tot ființă
Ne binecuvântează!
Iar prin ecouri multe
O gamă, rog, răsune:
Sărutu-ți mâna, scumpo,
Ca spicul de cuminte!
Frumoasă, tu, femeie
Cu chipul tău de zeie,
Rămâne-vei tot mamă
Și-a noastră mângâiere!
Cu dragoste de viață,
Sărutul de pe buze...
În ale mele brațe
Mai e loc pentru tine!
Eu te cuprind, o mamă,
Eu te sărut, măicuță...
Deși, ne ești plecată,
Eu mai revin, iubito!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Amurgul ce mă paște iară,
Se-așterne-n cuibu-i liniștit,
Și vama-mi cere evadare
Din al meu suflet răvășit.
În drumul meu atât de simplu
Privii cum nava mă purta
Și prin aducerile aminte
Decor în față-mi așternea.
Printre suiși, coborâșuri
Nu mai sunt decât legănări.
Tristețea hulpavă în riduri
Nu mai e decât alinări.
Din barca ce acum mă poartă,
Întrezăritele lopeți
Tot mai tresar, țesând prin ape
Doar stropi pe umezii pomeți.
Azurul ăsta printre rampe,
Cum minte dulce ispitind,
Mă duce liniștit prin ape,
Mai lin, mai limpede, oricând...
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sarmis (Avatar)
Dormeam. Se prelingea din trupul meu
Fluidul somn, împrospătând pământul
Ca o difuză negură. Și eu
Spre trupul meu veneam, recunoscându-l.
Înaintam în negură. Eram
Ființa care-mi seamănă. Și care
Se recunoaște-n sine. Cum un ram
Își recunoaște umbra plutitoare.
Și-am tresărit simțindu-mă. În trup
Eram cu mine însumi împreună...
(Când m-am trezit, alăturea un lup
Se oglindea în râul alb și-n lună).
poezie de Eugen Dorcescu din Epistole (1990)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parfum de vară
Ce frumos miroase iarba
Într-o zi caldă de vară.
Când e cosită de un fecior voinic...
Om simplu de la țară.
Ce frumos miroase pâinea
într-o zi caldă de vară.
Când este coaptă de o mândră fată,
Țărăncuță de la țară.
Ce frumos miroase ploaia
Când spală pământul.
Într-o zi caldă de vară,
Ce liniștit mai bate vântul.
Ce frumos miroase floarea
Cea de tei și de salcâm.
Ce frumos mai cântă cucu
Cocoțat pe un stog de fân.
Ce frumoși mai sunt copiii
Cu cireșe la urechi.
Jucându-se cu veselie,
Alergând perechi, perechi.
Iată așa trece vara
Cu zile calde și senine.
Cu miros de pâine coaptă
Și cu inimi de bucurie pline.
poezie de Vladimir Potlog (13 iunie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eram pregătită să scriu un poem
dar noaptea a venit brusc
ca o lovitură de topor în creștetul zilei
și am început să plâng
până când o mână caldă
mi-a șters tristețile
eram pregătită să îndur tăișul aspru al cuvintelor
dar fereastra s-a spart din senin
ca și când o inimă s-a izbit de ea
și noaptea sângera tot mai tare
iar plânsul meu se aduna într-o palmă atât de caldă
încât am crezut că s-a făcut dimineață
eram pregătită să scriu un poem
al unei vieți
în care nu mă mai recunosc
poezia mea
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Timpul, un hoinar
Aștept ziua care vine,
mă așez în genunchi
îmi plec fruntea, umezind țărâna,
strâng în brațe raza de lumină,
simt o mângâiere pe creștet,
e mâna caldă a mamei.
E atâta liniște în jur,
doar vântul se aude,
bătând în zăvadă,
iar din când în când,
un bocănit de încălțări
neajustate pe piciorul timpului
care rămâne un hoinar.
poezie de Ion Răduț din Un pod peste timp
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eram
Eram și tineri și nătângi
Dar nu era ieșit din fire
Să râzi, apoi iute să plângi,
Nepricepând ce e iubire.
Eram frumoși, cu ochi senini
Și vise ce zburau departe
Dar cui puteai să te închini
Să-ți dea și aripi să te poarte?
Stângaci eram noi mai mereu,
Ne mai rupeam iubirea-n coate,
Spuneam că tu, spuneai că eu
N-aveam într-un nimic dreptate
Dar eram noi, oricum eram
În toată lumea asta plată,
Îți eram trunchi, îmi erai ram,
Ne înflorea iubirea toată.
Nu-nțelegeai că nu pricep
Că școala vieții nu se gată,
Când am trecut, iar s-o încep,
Al meu ar fi cuvântul "iartă".
Amar acum acest "eram"
În gura ce rostea odată
Același "te iubesc" balsam
Ce n-a fost dat să se mai poată.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Veghează soare peste noi
Ființei mele dăruindu-i viață,
Urmează mersul ei în toi
Prin revărsarea lui măreață.
O, lună tu, nu te-ntrista,
Pe-alei de nopți nu te ascunde,
Speranțe noi îți vom lansa,
Șoptiri de dor te vor pătrunde.
Degeaba stați îngândurați
Și-n gene fulgere aprindeți,
Voi, norilor cei supărați,
Obrajii Terrei voi mângâieți!
În inimi visele se-aprind,
Privesc la bolta mea și a ta
Și fie ploaie, fie vânt,
Rămâne-vom alăturea!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Renaștem iară noi în dimineață,
Cu o vorbă caldă ori cu o povață,
Se-ndreaptă pașii cătinel spre viață,
Speranțe noi ne luminează-n fața.
Singurătate, cât ești de haină,
Dar cât e de blajină, clipa care vine?!
Opresc a mea privire spre a cerului lumină,
În vraja lui aleasă oglindă pentru mine!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum să pun doru-n cuvinte
Cum să pun doru-n cuvinte,
Dacă totu-n jur mă minte?
Cum să spun dorului dor,
Dac-a fost prea călător?!
Cum să spun: dor de iubire,
De-ai dat bici în fericire?!
Cum să spun: mi-e dor de viață...
Dacă n-a fost decât piață?!
Cum să spun: mi-e dor de tine,
Dacă n-ai fost lângă mine?
Cum să spun că doru-i bun,
Când sădeai numai venin?!
Cum să spun: amor curat,
Pe când tu erai plecat?!.
Cum să spun: dor împlinit,
Când iubirea n-a rodit?!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vara
Vara cuvânt minunat...
Când boarea stăpânește cerul
Și lumea-i plină de mister,
Când pică ploi de flori de stele
Peste pământul înverzit
Și fragedele rămurele
În cânt de vis s-au înfrățit,
Când într-o lume de culori
Se-mparte cerul și pământul,
Eu mă trezesc cu tine-n gând
Și leagăn viu îmi e cuvântul...
poezie pentru copii de Maria Nina Mihăiță din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!