* * *
Amurgul ce mă paște iară,
Se-așterne-n cuibu-i liniștit,
Și vama-mi cere evadare
Din al meu suflet răvășit.
În drumul meu atât de simplu
Privii cum nava mă purta
Și prin aducerile aminte
Decor în față-mi așternea.
Printre suiși, coborâșuri
Nu mai sunt decât legănări.
Tristețea hulpavă în riduri
Nu mai e decât alinări.
Din barca ce acum mă poartă,
Întrezăritele lopeți
Tot mai tresar, țesând prin ape
Doar stropi pe umezii pomeți.
Azurul ăsta printre rampe,
Cum minte dulce ispitind,
Mă duce liniștit prin ape,
Mai lin, mai limpede, oricând...
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nina Lavric. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.