Autovindecare
când se astâmpără urletul inimii
lacrimile se retrag în păsări și nu ne mai caută
doar ne curg în semințe de zbor
rând pe rând
vămuind cu moartea ne trecerile
mă înghite dimineața mototolită-ntr-un gând
dincolo de cuvinte sunt și ochi care
hulpav înhață sensurile și judecă
de cele mai multe ori strâmb
e duminică
poezie de Daniela Guzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Un ochi
un ochi de hârtie purta
în golul acela adânc
dintre pleoape
scriau pe el toți acei care
lumina i-o traversau
de la o vreme
nu mai lăcrima
își înțelese rostul
hârtia sângera uneori
și inima i se umplea de cuvinte
din ele împletea drumuri
pe care se ducea
venea
de fiecare dată mai ninsă
de fiecare dată mai nouă
astăzi închide ochiul
și tace
rând pe rând
toate cuvintele
poezie de Daniela Guzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
1 an
Clipe trec peste gând,
Azi, sunt doar un mormânt
Cu-amintiri în cuvânt,
Ce se sting doar arzând.
Numai eu pot să zbor
Către-un cer infinit,
Într-un trup odihnit
De-alinare și dor.
Nu aștept nici acum,
Nici-un semn, nici-un gând,
Doar sclipiri rând pe rând
Se topesc, se fac scrum.
Eu, vă las într-un gând
Și-o să trec într-o stea,
Numai eu, numai ea
Peste voi, peste rând...
Sibiu... 08 ianuarie 2022
Dumnezeu să te odihnească în pace, tată!
poezie de Liviu Reti (8 ianuarie 2022)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea multe
Mult prea multe primăveri
Și-atâtea veri, și-atâtea ierni
Și toamne pline de tăceri,
Cu frunze verzi, de-abia le cerni,
Și mult prea multe zile când,
Singură-n gând, singură vrând
Și multe nopți scurse pe rând,
Doar frământând, doar așteptând
Mult prea multe adieri,
Din când în când, de vânt plăpând
Și norii cerului stingheri,
Din rând în rând, pe mine plâng
Și mult prea multe flori murind,
În mâini flămânde, tremurând,
Cu multele culori șoptind,
"De ce ne-ai rupt?"... și eu le frâng.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea multe
Mult prea multe primăveri
Și-atâtea veri, și-atâtea ierni
Și toamne pline de tăceri,
Cu frunze verzi, de-abia le cerni,
Și mult prea multe zile când,
Singură-n gând, singură vrând
Și multe nopți scurse pe rând,
Doar frământând, doar așteptând
Mult prea multe adieri,
Din când în când, de vânt plăpând
Și norii cerului stingheri,
Din rând în rând, pe mine plâng
Și mult prea multe flori murind,
În mâini flămânde, tremurând,
Cu multele culori șoptind,
"De ce ne-ai rupt?"... și eu le frâng.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sa Te Uit
Ascult cum frunzele foșnesc în vânt
O melodie se aude-n crâng
Păsări ce zboară, salută, rând pe rând
Și roua mângâie verdeața pe pământ
Parc-aș privi tabloul unui sfânt
Simt vântul cum mă mângâie, atât de blând
Te văd din nou și îți vorbesc în gând
Un porumbel zâmbește văzându-mă plângând
Și de-aș putea s-arunc iubirea ta în vânt
Să te blestem măcar cu un cuvânt
Să zbor departe, deasupra, pe un vânt
Unde nici despărtiri, nici plânsete nu sunt
De-acolo să pot să îți trimit un gând
Pe o frunza ți-aș scrie un cuvânt
Că "te-am uitat" și nu mai sunt
Îndrăgostita care plânge și în gând
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Obloane-'n fața morții
Lacrimile rup părți din trup, clipele... rup din suflet!
Pământul își cere partea lui... din trup, Cerul partea sa din... suflet!
Acum chiar și cel mai mare Om, e doar pământ, un ultim păcătos de rând!
Păcatul își face veacul dincolo de porți, se închid biserici!
Se pun lacăte la porți, ferestrele își trag obloanele în fața morții!
Vlăstarele.. născute în miezul nopții nu mai apucă razele de soare!
Afară suflă un vânt... a pustiu, bate nisipul în negurile timpului!
Afară timpu'-i fără timp și fără Noi, dimineața pare doar un vis în ochii de copii!
Bătrânii caută un zâmbet de copil, dar degeaba, sunt toți ascunși de... Omul Negru!
Povești se pierd fără de cuvinte, tăcerea lasă loc cuvintelor de plumb!
Să plec sau să rămân, nici nu știu de-i prea târziu, îmi plec capul în pământ!
Mă doare un... răsărit de Soare, mă ard lacrimile ce-mi curg pe față!
E atât de frig, parcă sunt la pol, se-'ntoarce iarna... lipsă!
Trezește-mă în dimineață și dă-mi o palmă peste față!
Poate că încă mai sunt viu, poate că doar a fost un vis urât!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doliu în cer
curg lacrimi de-a valma din univers
mor stelele pe rând nespovedite
moartea întruchipată în înger pervers
ademenește lumea cu dulci ispite.
câteodată vreau să mă ascund în vers
între litere albastre fericite
curg lacrimi de-a valma din univers
mor stelele pe rând nespovedite.
acele timpului nu se rotesc invers
să fiu iarăși copil pe negândite
să fie jocul vieții doar un fapt divers
trăiri nevinovate de îngeri ocrotite.
curg lacrimi de-a valma din univers
mor stelele pe rând nespovedite.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-au dus pe rând...
S-au dus pe rând, pe rând, toți cunoscuții...
Și câți au fost, nu-mi mai aduc aminte!
Florin, doamna Cașiu, tanti Nuți...
Plecăm dintre cei vii, cu toți, cuminte.
S-au dus bătrâni, s-au dus copii și tineri...
Așa e rostul vieții - de-a muri...
Se-aprind pe ceruri candele de sângeri
Și lacrimi curg în fiecare zi.
Mai ieri erau în viață mulți... Acuma
Sunt doar un suflet rătăcit pe cer...
Oh, peste trupul vieții cade bruma
Și-n jur e-atâta noapte și mister!
Cosește moartea trupuri de lumină!
Ne-afundă-n iadul nemărturisirii,
Rod secerat încununat de vină,
Nu mai atingem laurii iubirii...
Murim cuvinte pentru veșnicie...
Dar ce lăsăm în urmă?! câți murim
Precum aici și dincolo de lume?!
Și câți dumnezeiască frază vrem să fim?
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Animalele mai mari sunt cele mai bune, deoarece, în primul rând, în majoritatea cazurilor, ele sunt deja pregătite pentru casă; în al doilea rând, știi exact ce fel de personalitate ai de gând să obtii cu acel animal; și-n al treilea rând, ele sunt deja crescute, astfel încât nu este nevoie să mai întrebi cât de mari vor deveni.
citat din Beth Ostrosky Stern
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pensionar de rând...
La rând la unt, la rând la lapte
La rând, dar mai puțin, la carte
La rând la condică la șapte
Vreau ultimul la rând... la moarte!
epigramă de Gheorghe Gurău (2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cum aș vrea să te descânt
sus e cerul,
jos e chinul,
largă e nemărginirea,
doar pustiu-și face loc
în adânca veșnicie.
ce priveliști,
albe porți,
cum se mai rotesc in mine
nopți de lut
amare plângeri,
fulger-iluzoriu sine
doar iertări
în sferele păgâne
morți și 'nnobilări fictive
doar minciuni,
plecări pe rând,
multe desfrunziri, iubite
cum aș vrea să te descânt
peste timpuri
peste gând,
eu vorbesc cu păsări albe
și cu norii tăi pe rând.
în zadar albește luna
lumea mi-este
doar mormânt.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranța...
Un vis frumos s-așterne-n prag,
Un vis ce nu mai vine
În al nopții lung metraj... te aștept
Te aștept pe tine...
Trecut-au nopți și zile-ntregi
Trecut-au în neștire,
Trecut-au luni și ani la rând,
Iar eu te-aștept pe tine.
Trec anii încet, trec rând pe rând
Trec anii în neștire,
Îmbătrânesc în al vieții gând
Gândindu-mă la tine.
Doar o lumină se mai vede-n gând,
E ultima ce moare,
Apar trecând rând pe rând,
Speranța și împăcarea.
poezie de Tudor Mihai
Adăugat de Tudor Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi
Șoapte de gând
Te- mbată pe rând,
Povești...,
De ieri și de mâine
De- acolo și de-atunci.
O zi e, mereu!
Azi poartă, pe rând,
Șapte nume venite din gând.
De nu-i azi, e visare.
De-i ieri, ori de-i mâine,
Șoapte de gând
Te-mbată pe rând.
Nu-i zi ca azi.
Tu ești, azi.
Rămâi ca acum,
În acum- ul lui azi.
Ca azi nu va mai fi un alt azi,
Ca azi nu va mai fi un alt tu,
Ca să fii.
Azi pierdut în ieri, ori în mâine,
Șoapte de gând
Te- mbată pe rând,
Ești gând,
Ori aici și acum
E doar azi.
Rămâi tăcut ca ziua de azi.
poezie de Florin Dragoș Minculescu din Cine nu Ești (2016)
Adăugat de Florin Dragos Minculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Derivă
Mai am atât de multe de făcut!
A spus în gând, în timp ce lacrimile-i curg.
Sunt nopți de când... sau poate ani la rând
Și totuși azi, a mai găsit un zâmbet, unul mut,
Puterea de a pune punct.
Nu mai privește, nu mai are cum...
Nu mai răspunde, lacrimi uscate-n vânt.
Dorul de pământ și bucuria
Unei frumoase închipuiri de lut.
***
Cum te cheamă, durere?
Emoții de toamnă...
Minți! Chiar Nichita se-nvarte-n mormânt,
Când te aude plângând.
Mai bine taci, cum tace pământul,
Nici lacrimile mele nu îți mai spală chinul!
poezie de Florinow Maria Luca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi nu-ți mai scriu poeme ca unui bărbat de rând
unul care se bucură de cuvinte puține
nu
azi îți ating carnea și te zidesc între gânduri
te aduc în fața lumii
te pregătesc de iubit
că poemele cresc din sânge
și tu nu poți să trăiești mereu așa
ca un bărbat de rând
nu
nu pot să îți arunc în grabă câteva imagini
și apoi să mă întorc la viața mea de toate zilele
pe tine vreau să te zidesc între gânduri
să te obișnuiesc cu trecerile
iar ceilalți să te citească
nu
de azi nu-ți mai scriu poeme
ca unui bărbat oarecare
ce își privește mâinile pline de carne
nu
pe mâinile tale voi așeza lumina
puțin câte puțin
și vei învăța trecerile
iar ceilalți se vor bucura să te descopere
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Lacrima de cântec
S-o luăm pe rând!
Palmă, ochi, lacrimă..
Moartea râdea
și plângea și tăcea
și cânta.
S-o luăm pe rând zicea bătrânul
S-o luăm pe rând copile!
și râdea în palmă
și plângea din ochi
și lăcrima copilul
ce lăcrima
din palmă...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În amurg
plâng și plâng
mai am cu mine
doar un fluier și o pană
să plâng într-un cânt
să scriu ultimul rând
cânt, geamăt în gând
geamăt în cânt
lumină nu'i aici
e doar o eternă tăcere și multă durere
din gene se preling
lacrimi ce curg
curg și curg
dincolo de nori
aproape de zări
acolo în amurg
de atâtea lacrimi
trupul a prins rugină
s-a frânt într-un cuvânt
mi-e sufletul amar și trist
și lacrimi curg acum
iar și iarăși curg
mereu mă întreb
și câte Doamne, nu mă întreb
dar trupu'i rece, ochii goi
de atâtea lacrimi ce au curs în noroi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grace: Spune-i fratelui tău să o lase mai moale cu loțiunea după ras. În primul rând, nu are ce să radă. În al doilea rând, miroase a ouă stricate. Și în ultimul rând, stă în spatele meu și sunt alergică. Mai am doar un sinus funcțional.
replică din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amurg
plâng și plâng
mai mult mă plâng
mai am cu mine
doar un fluier și o pană
să plâng într-un cânt
să scriu ultimul rând
cânt, geamăt în gând
geamăt în cânt
lumină nu'i aici
e doar o eternă tăcere și multă durere
din gene se preling
lacrimi ce curg
curg și curg
dincolo de nori
aproape de zări
acolo în amurg
de atâtea lacrimi
rugină am prins
m-am frânt într-un cuvânt
mi-e sufletul amar și trist
lacrimi curg acum
iar și iarăși curg, în tragic decor
ireal și absurd, ca la noi
mereu mă întreb
și câte Doamne, nu mă întreb
dar trupu'i rece, ochii goi
de atâtea lacrimi ce au curs în gol
noroi, gunoi, puroi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimile Tale
Lacrimile tale sunt picături de ploaie
Se preling pe pleoape și îmi curg pe față
Lacrimile tale sunt dulci sau amare,
După cum ți-a fost trecerea prin viață.
Lacrimile tale sunt picături de ploaie
Se preling pe trup și îmi intră-n suflet,
Lacrimile tale alunecă tăcute
Fără ca să scoată nici măcar un sunet.
Lacrimile tale sunt picături de ploaie
Ce încet ș-ușor inima-mi mângâie,
Lacrimile tale sunt niște cristale
Ce parcă-s făcute, din culori, o mie.
Lacrimile tale-s susur de izvor
Ce-n tăcerea nopții urcă pân' la stele,
Întâlnesc în taină dorul călător
Ș-apoi se-mpletesc cu cele ale mele.
Lacrimile tale-s flori de crizanteme
Ce-nfloresc la poarta inimii cu dor,
Lacrimile tale spun că-ntotdeauna
Marile iubiri mocnesc, dar nu mor.
poezie de Mariana Simionescu (8 septembrie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!