Sonata Lunii

Luna se plimbă-n voie cu trena de argint
așterne pe pământ visări cu mare tihnă
oglindește fericirea cu nimbul cel sfânt
e stăpâna legendară pe noaptea de odihnă.

reflectă în lacuri lumina iubitoare
mângâie cu drag natura somnoroasă
veghea ei nesfârșită e edificatoare
regină-n veșnicie magică grațioasă.

îmi vorbește duios când am o insomnie
descriind frumos splendori din univers
mă surprinde mereu cu câte-o bucurie
acordată la lumina-i pun patimă în vers.

pătrund tot mai adânc în vraja candrie
fascinației lunii nu i-am găsit revers.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

În veghea lunii

mă învelesc în noapte lumini de catifea
mai propulsez un vis spre univers
la masa de scris sub aburi de cafea
înșir pe clorofilă vers după vers.

pulsațiile nopții îmi dau avânt poetic
vreau să mă întâlnesc cu steaua mea
să ardă calm în raze gândul luetic
încleștarea inimii curând va dispărea.

vreau să transform suspinele în fluturi
roiuri, roiuri să zburde în poiene mândre
prin rouă pe covor floral unde nu sunt ciuturi
unde raze liniștite mângâie clepsidre.

în veghea lunii tu Floare să te bucuri
căci noaptea de poveste e pictată în cadre.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În vraja lunii

simt mâna Lunii pe obrazul meu
este regina nopții grațioasă albă
simt mângâierea ei mereu mereu
mătăsoasă ca spuma din halbă.


pe trena pictată cu flori de nalbă
strălucesc stele ca niște diamante
supremă făptură din a cerului salbă
spulberă în noapte vise alarmante.

mă închin la Lună cu gândul slăvesc
veghea ei sacră cu putere divină
ape și păduri cu ea se liniștesc
în fiecare noapte o aștept să vină.

cu daruri cerești cu vise supreme
cu iubiri care triumfă dincolo de vreme.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Povestea Lunii

a fost odată, de -o veșnicie este
blândețea Lunii miracol de poveste
cu veghea ei sfânta, străbună
ocrotește lumea o face mai bună.

cu dragostea ei de Maică Dumnezeie
îi stoarce nopții lacrimi din condeie
lumea să se scalde în baie de rouă
mereu să îmbrace haina cea nouă.

când se retrage în stelare dormitoare
primește în taină săruturi de soare
să îi stea aproape în magic univers
pecetluind iubirea cu unicul vers.

cerne peste lume drepturi și libertăți
pacea și armonia să dăinuie-n cetăți.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Feminitate

De ce-ai înlănțuit, tot zile,
Pe întreg Pământ, luându-i odihnă,
Pierdut să te privească în tihnă
La nesfârșit, Evă, Dalile...

De ce te îmbraci mereu în floare,
Făcând Pământ șip de parfumuri,
Urnind mulțimi, alai pe drumuri,
De te-or găsi izvor, licoare.

De ce nici mintea nu secretă
Din tot Pământul alte forme,
Să unduie visări enorme
De suavu-ți gât, fin, de egretă.

De ce nu-i oare în Univers
Un alt Pământ cu atât frumos,
Să învețe scribi ce-i "drăgăstos"...
Neant, nu știe liric, vers?

De ce idilele fac mame
Și întreg Pământul e-o idilă
Din fete, fiecare o filă
De dragoste, cu suflet rame?

De ce doar tu așterni alee
Pământ de noi, să o parcurgă...
De ce doar tu ești demiurgă
De-un basm, de-o lume... tu, femeie?!

poezie de (14 iulie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Doar o feminitate

De ce-ai înlănțuit tot, zile
Pe întreg Pământ, luându-i odihnă
Pierdut să te privească în tihnă
La nesfârșit, Evă, Dalile...

De ce te îmbraci mereu în floare
Făcând Pământ șip de parfumuri,
Urnind mulțimi alai pe drumuri,
De te-or găsi izvor, licoare.

De ce nici mintea nu secretă
Din tot Pământul alte forme
Să unduie visări enorme
De suavu-ți gât fin, de egretă.

De ce nu-i oare în Univers
Un alt Pământ cu atât frumos,
Să învețe scribi ce-i "drăgăstos"...
Neant, nu știe liric, vers?

De ce idilele fac mame
Și întreg Pământul e-o idilă
Din fete, fiecare o filă
De dragoste... cu suflet rame?

De ce doar tu așterni alee
Pământ, de noi, să o parcurgă...
De ce doar tu ești demiurgă
De-un basm, de-o lume... tu, femeie?!

poezie de (14 iunie 2014)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Curcubeu lunar

Un vânt suav de primăvară
Și-un tainic răsărit de Lună
Face ca cerul să tresară
Și noaptea să i se supună.

E liniște în crengi și-n vise
Și-un curcubeu seducător
Porni spre Luna ce-l oprise
În jurul ei, fermecător.

-Tu, legământ frumos și sfânt
Făcut de Însuși Dumnezeu,
Fii mie acoperământ
Și mă-mpresoară tot mereu.

Frumos, rotund, multicolor,
Ca să se minuneze Omul.
Să fiu regina nopților.
Te rog, fă-o pe gentilomul!

Și se opri la ruga ei,
Și-o-nvălui cu drag și dor:
-În noaptea asta de mă vrei
Voi fi pe cer al tău decor.

În brațe te cuprind și strig
Oh, Luna mea cea minunată
De vânt, de ploaie și de frig,
Tu astăzi vei fi apărată.

Ce minunată simbioză
Natura cea miraculoasă
Vie metamorfoză
Grozavă și spectaculoasă.

Ești o pictură-ncântătoare
Penel divin și talentat
Tablou în prag de sărbătoare
De Dumnezeu atent pictat.

Și-un halo magic se formează
De pe pământ să-l tot admiri
În jurul Lunii stă de pază
Precum în Univers, doi miri.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gânduri în noaptea regală

înțelepții dezleagă misterul din rune
unesc cerul cu pământul în divinații
reaprind focul iubirii care spune
că viața e superbă cu mii de motivații.

invoc visul albastru din noaptea regală
invoc dragostea lunii nobilă, duioasă
când slova se-nveșmântă în haine de gală
când fiecare clipă-i fecundă, prețioasă.

uneori la veghea lunii particip și eu
spun o rugăciune, o mantră protectoare
în mijlocul lumii pacifistă-s mereu
cu Dumnezeu aproape ca de soare.

invoc iubirea, lumina Lui mântuitoare
pecetluind cu versul credința arzătoare.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Slovă epică

pentru zidirea slovei pe hârtie
a trebuit să fur din veșnicie
m-am ales cu patimă sublimă
țesută cu metaforă și rimă.

cuvinte împletite cu ardoare
cu stele și cu luna și cu soare
univers exploatat cu noimă
învăluit cu dragoste și stimă.

scot din sertar o magică baghetă
să schimbe vremea asta desuetă
scânteia din mine să se facă lumină
diafană scurgere prin albumină.

scânteia din mine foc să se prefacă
să ardă uscăciunea din lumea posacă.

sonet de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Raiul făgăduinței

Luna se mândrește cu trena de stele
mereu îndrăgostită se-nvârte după soare
sub influența magică dansează iele
în mijlocul pădurii, clipe de încântare.

sub clarul de lună mă-ndrăgostesc și eu
de lumea poeților plină de fantezie
universul lor e sfânt și-așa va fi mereu
cu aură albastră imortalizată-n poezie.

contemplu în noapte timpul fermecat
care cerne vise peste cântec de valuri
se leagănă în sălcii gândul aplecat
pe țărmul cunoașterii atins de idealuri.

universului iubirii mereu m-am dedicat
raiul făgăduinței e-mpodobit cu lauri.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Clarități nocturne

topesc dezamăgirea raiului răvășit de furtună
în razele lunii iubitoare pline de magie
abisul uman piere în veghea duioasă nocturnă
blânda dezrobește visul prin nobilă regie.

armoniile nopții sunt împletiri cu stele
lumini angelice în muzici se transpun divin
lumini care dansează cu gândurile mele
făcând să dispară orice urmă de chin.

trăiesc o conștiință dansantă grațioasă
mă ondulez pe fericirea de a fi visătoare
romantică târzie transcend melodioasă
spre lumea veșniciei dincolo de hotare.

slove de recunoștință le transcriu sfioasă
elogii pentru steaua mea eternă sfătuitoare.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Magică euforie

sufletul meu parcă este fântână
izvorăște din magia freaticei pânze
pe luciul apei se văd sclipiri de lună
în mine se adapă căprioare lehuze.

mintea mi-e deschisă pentru fantezie
lumini stelare cern în mine candori
noaptea țișncesc febrile stoluri de poezie
se înalță la cerul fermecat de splendori.

descopăr comori într-o iubire infinită
astăzi mă simt mai bogată ca ieri
îmi recunosc menirea bine definită
vorbesc cu steaua mea și rup tăceri.

trăiesc o magică euforie nesfârșită
viața se modelează cu-a scrisului plăceri.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În cuib de fericire

[soțului meu, cu dragoste]

fericirea mea vine de la stele
când pogoare lumina în ochii tăi
voi împărți cu tine visele mele
în care nu pătrund timpii cei răi.

împarte cu mine bucuriile verzi
vreau să șții că te am doar pe ține
atunci când mă săruți și mă dezmierzi
simt că plutesc pe valuri cristaline.

noaptea mă cuibăresc la pieptul tău
ca o rândunică în cuib călduros
mă ții departe de beznă de hău
cu șoapte de iubire mă învelești duios.

tu inima romantică mă faci fericită
în fiecare clipă mă simt împlinită.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Altarul iubirii

dragostea mea e ca argintul viu
alunecă prin trup până la glezne
i-am compus în inimă poemul candriu
să scriu de fericire-mi este lesne.

iubirea adorată înscrisă-n univers
alungă coșmarul din pântecul nopții
stele sunt mesagere din spectacol divers
umplu cu lumină întinderea sorții.

încercăm visând fericirea supremă
luceferii sunt martori întru veșnicie
frumos alimentează latura boemă
și dau căsniciei sacră temeinicie.

iubirea e miracol fără nici o dilemă
i-am construit altarul cu mare dărnicie.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În lumina lunii

Luna-i tristă, rece, lipsită de sânge, mânjită cu iod.
Luna nou㠖 profilul palid al unui cap de mort;
În pofida frumuseții perlelor arăbești, strălucitoare,
Bobocul florii de trandafir e mai frumos, socot.

Într-un colț de lume, eu, țărână însuflețită, muritoare,
Ador această lună palidă, ador acest chip de mort!
Și pe-altarul nopții, incendiată de flăcări, o floare
Beată de parfumuri stranii, inima mea – o resemnare mare.

Cunosc bine buzele uscate de blesteme și de vin
Sărutând, după dezmăț, urma lunii cu miros de pelin.
Smintit cel care moare-mbrățișându-i imaginea în lacuri...

Fiindcă ea-i lumina inocenței, fiindcă preschimbă-n podoabe
Tot ce-atinge raza ei magică, iar lucrurile devin albe...
Se-albesc și cele mai negre suflete, și uită-o clipă de necazuri.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Luna marilor surprize

magia din Decembrie iar mă surprinde
peste sufletul meu cern ninsori de argint
sărbătorile vin cu alai de colinde
steaua vestește nașterea pruncului sfânt.

Moș Crăciun aduce daruri și surprize
liniște în suflet dorita sănătate
brazi împodobiți scot lumina din prize
mesele întinse sunt pline de bucate.

petreceri în familie cu toți cei dragi
colindătorii poartă veselia pe umeri
ninsori de poveste acoperă fagi
clipe de miracol tu Floare enumeri.

lună de spectacol mă seduci mă atragi
mă porți în lumea de vis printre magi.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sub un cer apostolic

o puzderie de stele s-a aprins pe cer
lumini de visare înfășoară gândul
să nu rătăcească pribeag prin eter
ore nedormite, nopți de-a rândul.

motiv de bucurie e și Luna duioasă
sub lumina ei naturi se odihnesc
în regii lumești trena ei grandioasă
mângâie pamântul cu hramul regesc.

în plină contemplare trăiesc un extaz
ce mă transfigurează într-un chip angelic
suave afecte simt ca să uit de necaz
flacăra speranței glăsuie psihedelic.

iubesc viața, respir și visez în turcoaz
minunile lumii sub un cer apostolic.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Proiect nou

trăiesc o nouă stare încep un nou proiect
sap în mine adânc ca într-o fântână
n-am în suflet ură sau vre-un gând abject
turma mea de vise stă în magica stână.

izvoresc în mine iubiri fermecate
îmi e drag pământul ticsit cu splendori
îmi e drag și cerul cu sfere înstelate
îmi e dragă lumea plină de candori.

vreau să se oglindească Luna-n mine
ca într-o mare plină cu valuri limpezi
în noaptea albastră când gânduri senine
asaltează cerul cu aripile repezi.

sunt plină de lacrimi dar totuși mi-e bine
colind cu bucuria printre mândre zăpezi.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Balada vântului

chem nerăbdătoare vântul să destrame norii
să trăiesc în armonie cu stelele dragi
să văd și noaptea cum strălucesc sorii
cum luna descrie povești despre magi.

ziua fluieră pe frunze doine sublimate
bolte de curcubee le mângâie duios
spulberă furia când cu putere bate
în cetina verde se închină pios.

se joacă în plete negre și bălaie
atingând obrajii lacrimi le usucă
din focul iubirii stârnește vâlvătaie
e mereu grăbit e mereu pe ducă.

își face culcușul și în șura de paie
la cerul primitor visele le urcă.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Turist prin Univers

mă plimb prin lume cu picioare de vers
cu metafore și istețime în bagaj
i-am găsit necazului factorul divers
azi mă ascund de el într-un miraj.

mă apropii de stele din vast Univers
mi-au creat pe inima sublim tatuaj
mă plimb prin lume cu picioare de vers
cu metafore și istețime în bagaj.

am să mă lupt cu demonul pervers
să-mi lase cerul liber la partaj
să fiu un curcubeu eu am convers
să bucur îngerii din anturaj.

mă plimb prin lume cu picioare de vers
cu metafore și istețime în bagaj.

hipersonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dantelării sangvine

credința e resortul ce sfințește principii
dantelării sangvine se țes în lumină
de Dumnezeul dragostei mereu mă apropii
doar cu evlavie mare cucernică, senină.

toate gândurile mele ajung în univers
unde se încarcă cu străluciri de stele
duioase, cern lumina pe fiecare vers
când mă eliberez de sentimente rele.

reflexul nostalgiei mă înalță în vis
unde îngeri mângâie cu multa tandrețe
în fiece secundă mă simt în Paradis
dau lumii întregi o caldă binețe.

trăiesc viața mireană cum este scris
în caledarul timpului redat cu finețe.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook