
cocori de ceară
trec corăbii de stele
pe cerul senin
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Cerul în pace
Cazarmă albă de vis
Iris de ceară
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

La braț cu primăvara
Corăbii de sticlă, pătate de vin,
Spre soare-răsare alunecă lin.
Bătrân reumatic, un vânt trece iute,
Pe umerii-i poartă tăceri și secunde.
La cumpăna nopții cu ziua-ngânată,
Lumina, în dansuri de umbre așteaptă.
Se sting felinarele nopții și lampa
În suflet și-n casă, vezi, arde degeaba.
Trec îngeri în zboruri de păsări-comete,
Un suflet se naște, un altul se pierde,
Tu treci, primăvară secundă de vis,
Cu aripi de ceară, lumina-ai atins.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimă
Inimă de ceară,
Fierbinte,
Te topești
În tumut de cuvinte...
Inimă de mătasă,
Ca un râu de sentimente
Schimbătoare mereu.
Inimă de sticlă,
Transparentă și rece,
Pe care picuri de ploaie trec
Ca o avalanșă de stele,
În oceane de miere...
Inimă de chihlimbar,
Un poem ruginiu
Pe care îl cunosc din copilărie,
Înger cu
Inimă de metal,
Ca un dangăt de clopot sunând
Până dincolo de mormânt.
Inimă de dor, de fluture care zboară
Pe cerul abia ivit
Din plapuma frunzelor ruginii,
Te-am tivit cu lacrimi și arome de scorțișoară,
În nopți de nesomn...
Dar tu, nerecunoscătoare,
Ai pe obraz, doar lacrimi amare...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerul senin
se uita la mine printr-un cristal
era curios să vadă mersul meu
pe asfaltul care frige până ce noaptea
se lasă de sus perpendicular
privea îmbufnat lipsa mea de voință
cerul senin scutura un anotimp
peste orașul fragil mistuit
până la sânge te vezi rătăcit
prin secunda ce prinde culoare
cerul senin mă urmărea cum vărs
lacrimi de iubire pe o hârtie
printre copacii de ceară parfumată
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Final de poveste
Cercei din valuri mi-am făcut
Și-n mine ard
Deodată-apus și răsărit...
Tu ai plecat!
Chihlimbării corăbii trec
Către apus...
Cu albatroșii, în brățări
Tu te-ai ascuns...
Nisipuri sidefii de vis
Te-au risipit
La malul unei alte lumi,
În infinit.
Aripi îmi ard în depărtări
Și rătăcesc
Prin crenelatele ninsori
Cu iz lumesc.
Sunt buzele corăbii triste
De rubin.
Ni-i carnea mal
Și corbii vieții îi hrănim.
Ne risipim și plânge cerul
Cu secunde.
De nicăieri ne scurgem lin
Către niciunde.
Adăpostim mereu în noi
Trecutul cast.
Târzii corali, bătrâne lotci,
Am mai ramas.
Clepsidre azi, un gest târziu,
Un sentiment,
Un trecător... Pe-un mal arzând,
Un dor ardent...
De ce-ai plecat?! De ce-ai rămas
Iubirea mea?!
S-a înnoptat! Am îngropat
Ultima stea...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De toamnă
Bălaie, cu pletele-n vânt,
S-a coborât pe pământ.
Pe cer vin cocori cenușii...
Circhinii din vii, viorii,
Se-apleacă în rugi spre pământ...
În mustul dulceag din pământ
Se-ascunde poveste de toamnă,
De nuci, de gutui și de mamă.
Trec răuri de prunci către școli
Și cântă cu ploaia în zori...
Copacii-s de-acum ruginii
Iar eu... te aștept să revii.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Corabia morții - dedicată poetului Mihai Duțescu
Sufletul se-mparte astăzi
În tăceri și în durere...
Vin prietenii și frații
Să își ia la revedere.
Trec corăbii de lumină -
Lumânări... însingurare...
Și în viață și în moarte
Veșnic, ca un vis se moare.
Trec, din suflet să se-adape,
Îmbrăcați în negre zale,
Peste-ndoliate sate,
Îngeri de-nmormântare.
Lacrimi, spaimă și regrete,
Trup trecut în nemurire
În abis... Și alte trepte
Spre divina înfrățire.
Clopot, bucium, plâns și jale,
Cântec de îngropăciune,
Înfioară-ntreaga zare
Și la poartă-i multă lume.
Suflet călător spre stele,
Fluture de ne-lumină,
Trup lipsit de mângâiere,
În putreziciune,-n tină,
Îți dormi somnul ca o umbră
Și stingher spre vămi pornești
Liber, spre dunmezeire,
Părăsind cărări lumești.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Corabia morții
dedicată poetului Mihai Duțescu
Sufletul se-mparte astăzi
În tăceri și în durere...
Vin prietenii și frații
Să își ia la revedere.
Trec corăbii de lumină -
Lumânări... Însingurare...
Și în viață și în moarte
Veșnic, ca un vis se moare.
Trec, din suflet să se-adape,
Îmbrăcați în negre zale,
Peste-ndoliate sate,
Îngeri de înmormântare.
Lacrimi, spaimă și regrete,
Trup trecut în nemurire
În abis... Și alte trepte
Spre divina înfrățire.
Clopot, bucium, plâns și jale,
Cântec de îngropăciune,
Înfioară-ntreaga zare
Și la poartă-i multă lume.
Suflet călător spre stele,
Fluture de ne-lumină,
Trup lipsit de mângâiere,
În putreziciune,-n tină,
Îți dormi somnul ca o umbră
Și stingher spre vămi pornești
Liber, spre dunmezeire,
Părăsind cărări lumești.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul era o mare de stele... Cupa mea de șampanie se spărsese și pe cearșaful imaculat alunecau lacrimi de cioburi și vise... De ziua mea eram din nou singură și din nou tristă.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Un eșafod de viespar acoperă cerul, ciorchini de stele evadează din noapte, în ochiul meu înnorat, un pâlc de copaci defilează fugar printre gene...
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

pe contrabas
degete albe și reci
chipuri de ceară
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
CORĂBII ALBE TREC SUB SOARE ÎNȘIRATE-Rubaiat-
Corăbii albe trec sub soare înșirate,
De vânturile reci de vară sunt purtate
Pe un ocean întins ș-adânc de cer albastru,
Apoi la margine de lume-s ancorate.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Plâns
E plâns de vânt, de ploi, de flori, de stele,
E plâns de fluturi în grădina mea,
Un clopot de lumină, păsărele,
Un curcubeu pe cerul de bezea.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt doar iubiri vremelnice, fluturi cu aripi de ceară, în zbor către discul solar...
Rodica Nicoleta Ion în Tu ești muza mea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dansul iernii
Iar ne picură din stele
Ramuri de argint și vise...
Albe, blânde giuvaere
Și de brațe neatinse.
Trec conduri de lac pe ceruri
Și ne luminează calea...
Pliu de stele pe creneluri
Și peste copaci, ninsoarea...
În cojoace, peste dealuri,
Trece gerul asprei ierni
Și se-apleacă valuri, valuri...
Satul meu bătrân, de ieri,
Scârțâie de dor fântâna,
Coșul e nescuturat,
Doar în casʼ ne-așteaptă muma.
În zadar! S-a înnoptat.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Se scutură magnolii
Se scutură magnolii,
Lumina cade lin
La tâmple, când cocorii
Un voal de stele, vin.
Lumina ne-mpresoară,
Tăcerea se topește,
E iarăși primăvară!
În suflete privește!
Trec voaluri de speranță,
Lumină și culoare...
Magnolie în muguri,
Ne-aduci eliberare!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă pentru satul românesc
Opinca, în a morții adormire,
Își plânge neamul, țarina, iubirea,
Visează anii lungi de fericire
Când n-o-ngropase-n verbe nemurirea.
Acum e portul numai o poveste
Pe portativ de stele și de dor...
S-au risipit cuvintele pe creste...
Români făr' de iubire de popor.
Pe o colină, cânt de dor și jale,
Un tulnic și un clopot se-nfrățesc,
În satul românesc e sărbătoare
Grâne de vatra pâinii glăsuiesc.
Cu flori la pălărie trec flăcăi,
Desculți, cosași, s-au înfrățit cu glia,
Un dulce vânt trecând prin munți și văi.
A renăscut din moarte România!
Pe ii, Isus, din sângele vărsat
Ce s-a prelins pe cruce, spre iertare,
Maci și bujori și stele a pictat,
Spre a aprinde dragostea-n osoare.
E ceru-n noi, de dragoste, senin,
Și inima de pace glăsuiește.
Nu e ușoară viața la străin!
Mai bine se trăiește românește!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu n-am să pot
Eu n-am să pot dormi...
E geana plumburie
Și inima-i pustie, draga mea...
Eu n-am să pot visa...
Trec stele spre niciunde
Și dragostea se-ascunde într-o stea.
Eu n-am să te urăsc!
Tu ai plecat
Și aripi ți-au crescut către înalt...
Și am să zbor...
Din aripile tale
Să-mi fac lumină și mărgăritare,
Pe-altar ceresc...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărut... Dulce zefir, îmbrățișarea mării cu cerul, a valului cu nisipul, fluturi de stele coborându-și umbra la răspantia privirilor, sub pleoape închise de somn... fericire adevărată, densă, încrustată în ploaie de frunze aprinse ca niște lumânări de lut, foșnind sub stânca pașilor grei de viață și de trecut.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

o farfurie
plutește pe cerul gri
lumină albă
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!