Experiențe ludice
ca un fachir cuprins de fantezie
fac salturi mortale printre cercuri de foc
calc pe cioburi de vise nutresc o frenezie
cu freamătul lăuntric să nu mă sufoc.
scot din jobenul negru albi porumbei
m-au învățat cei zborul și înălțarea
pe cerul libertății stăpânit de zei
simbolurile păcii descrețesc chemarea.
mă las hipnotizată de un magician
mă duce-n încăperea cu zeci de oglinzi
în fundal aud acorduri de muzician
ca să estompeze tristeți de suferinzi.
timpul mă transfigurează e estetician
lacrimi de fericire curg din ochii blânzi.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Sarabandă
pretind de la toamnă un bob de zăbavă
că să-mi izvorască extazul în piept
azi sting cu lacrimi flăcări de lavă
parcă m-am rătăcit de drumul drept.
aripi de lumină să-mi crească aștept
să zbor spre interstiții de soare
el este-n Univers suprem înțelept
iubirea pentru el freamătă ca o floare.
trudesc la fericire trăiesc o sarabandă
printre griji și tristeți compun poezie
mă-nvălui cu miresme din câmp de lavandă
să piară moliile chiar și din fantezie.
galbenă melancolie s-a cuibărit în glandă
vara a luat cu ea ultima frenezie.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea
sparg azi oale și ulcele
ce să fac acum cu ele
sparg și gânduri
sparg de toate
ce să fac cu ele sparte
poate plec în altă parte
de ai carte
nu ai parte
doar tristeți și lacrimi toate
adun cioburi
printre cioburi
de prin vatră adunate
viața calcă trist pe ele
noaptea desenează gânduri
din dureri, tristeți, amurguri
curg și lacrimi
curg de toate
printre cioburi și ulcele
ce să fac în altă parte
scriu o carte despre toate
se mai poate...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgie cu soare
cui să-i spun că mă doare tristețea?
devine tot mai grea, aspră, apăsătoare
în fața mea se-ntinde bătrânețea
îmi spune că la finiș se și moare.
la geam doi porumbei se giugiulesc
au aripi ca să zboare-n fericire
pe cerul lor doar raze strălucesc
și nu curg lacrimi din a lor privire.
este vară, mă mai bucur de soare
să-ți spun ce simt acum nu e secret
prietene ți-am pus o întrebare
unde pleacă timpul vesel și concret?
uit prea des de iubirea cea mare
Dumnezeul timpului milostiv și discret.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii măicuței
Ochii măicuței luminoși
Când le-am putut simți privirea,
Învăluindu-mă duioși
M-au învățat ce e iubirea.
Ochii ei blânzi și zâmbitori
Ce mi-au vegheat copilăria
Curați ca roua de pe flori
M-au învățat ce-i bucuria.
Ochii măicuței visători
Călăuzindu-mi tinerețea
Străluminați de mii de sori
M-au învățat ce-i frumusețea.
Urmând credința din strămoși
Ce astăzi o cinstesc și eu
Prin ochii mamei cei pioși
L-am cunoscut pe Dumnezeu.
poezie de Valeria Moroșan din Vrăbiuța norocoasă (2011)
Adăugat de Valeria Moroșan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atitudini
norul s-a transformat într-o stropitoare
udă grădini fermecate și falnici codri
udă catapetesme cu lumini grăitoare
spală monumentele eroilor mândri.
ca un fachir trec prin cercuri de foc
pe cioburi de vise am călcat mereu
dar le-am adunat în grămezi de noroc
un nou început intră-n sufletul meu.
magica vară prea repede s-a dus
a luat cu ea rândunici și cocori
dar farmecul solar încă nu a apus
în jocul razelor se dispersează nori.
trăiri spectaculoase în slove le-am transpus
și mi-au pictat în suflet infinite culori.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre cercuri rebele de foc
calc pe urme de fachiri printre cercuri de foc
mă rog la Dumnezeu să plouă cu noroc
să stingă flăcări de dor și de jale
parcă tot cerul în mine se prăvale.
vreau să cred că cineva acolo sus
mă iubește cu ardoare, nespus
cunună de stele să-mi așeze pe frunte
peste prăpăstii să zidească o punte.
între Carpați disperarea răsună
crește sărăcia până sus la lună
oamenii suferă și glia e bolnavă
munți de gunoaie împrăștie otravă.
zeii la putere toți sunt incompetenți
în neam se dezvoltă grupuri de delincvenți.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reflecții pe un țărm de sidef
drumul prin întuneric mă duce la stele
la lumina magică pentru final de viață
transfigurează toate sentimentele mele
să cred în duhul sfânt în sacra povață.
cu iubirea am învins dialectica urii
mă ține-n echilibru cu romantismul pur
nu ridic în slavă fulgere sau furii
ador necondiționat naturile din jur.
vise m-au propulsat pe culmi de extaz
armoniile nopții le-am străbătut cu pasul
credința-i ca oceanul cu valuri turcoaz
pe țărmul de sidef îmi prelungesc popasul.
lacrimi evlavioase curg șiroi pe obraz
cu avântul poetic amprentez atlasul.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre cioburi
prietenii au plecat departe
am rămas singur în noapte
astăzi sparg
oale și ulcele
ce să fac acum cu ele
toate's sparte, toate's rele
adun cioburi dintre gânduri
printre rânduri amputate
ce să fac astăzi cu toate
viața calcă
trist pe ele
noaptea desenează gânduri
din dureri și din amurguri
curg și lacrimi
curg de toate
printre cioburi și ulcele
toate's goale, toate's sparte
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strâng în talpa vieții mele
Strâng în talpa vieții mele cioburi mici, ucigătoare,
Nu le scot că nu am vreme... Ei și ce dacă mă doare?
Nu mă plâng de suferință, căci doar Domnul mă alină,
Și răzbesc prin grota sorții când balanța greu se-nclină.
Am strâns spini... iar guri flămânde m-au mușcat cu lăcomie,
Și-au sperat că mă doboară, m-au lovit cu infamie,
M-au trecut prin rug de iaduri perpelindu-mă tenace,
Însă antidotu-mi este "un ignor" spre minți sărace.
Nu mă-nclin, nu strig, nu cad, nu cer falșilor clemență,
Și îi las să se frământe, buimăciți de rezistență,
Nu las lacrimi să îmi curgă pe obraji, ca exponate,
Nici în fața celor falși, nici ascuns. Am demnitate!
Calc pe cioburi ascuțite, să mă doară pân* la sânge,
Și-mi cert fricile în taină și-i spun inimii nătânge,
Să nu sufere că lumea poartă petice ostile,
Cu venin... vor să sugrume cu deprinderi de reptile.
Strâng în talpa vieții mele cioburi mici, ucigătoare,
Nu le scot, că nu am vreme... Ei și ce dacă mă doare?
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumeție prin codru de vise
freamăt în lumină, mă bucur de viață
iubirea mea doinește în codru de brazi
mereu inmugurește cu zori de dimineață
nutresc la nemurirea splendorilor de azi.
în mijlocul verii dragostea se coace
e plină de rod ca merii din livadă
vastă ca lanul de grâu și noroace
au înflorit ca macii fără de tăgadă.
aș vrea vară să fie cât anul întreg
romantismul verde să mă umple de vise
freamătul arborilor pot să-l înțeleg
vântul îi îmbrățișează cu brațe deschise.
cu cântul ciocârliei mirean mă aleg
cu drumeții prin vise simt fericiri admise.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mireasa pădurii
dansez cu vântul printre vestite iele
stejarii îmi sunt martorii la fericire
sublime emoții alunecă sub piele
mă îndepărtează de nenorocire.
petrec ore lungi în mijlocul pădurii
freamătul lăuntric imită pe stejar
cântecul iubirii mi l-au dat trubadurii
să nu stau niciodată ca pe jar.
am fost și voi rămâne mireasa pădurii
mirele meu e un chipeș bărbat
la nunta noastră au jucat pandurii
și nici o spaimă nu i-a perturbat.
roua din stele îmi spală condurii
drumul spre lumină nu este curbat.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povești pe firul ploii
pe firul ploii toamna rescrie povești
cu iubirile verii născute din boemi
ploaie albastră vreau să-mi limpezești
gândurile triste strecurate în vremi
în dansul ploii sufletu-mi liniștesc
are și ea fantezie și farmec divin
speranța e un curcubeu ce îl nutresc
din beția visării nu îmi mai revin
lacrimile cerului le trăiesc și eu
țâșnite din adâncuri picuri de necaz
doruri din inimă suspină din greu
trenul bătrâneții să-l schimb la macaz
pe firul ploii toamna rescrie povești
din zvâcnirile clipei curg lacrimi cerești
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Semne oculte
beau rouă stelară din cupa cerului
mă îmbăt cu lumină până devin lumină
nutresc pentru credință tăria fierului
și inima să-mi fie cu iubire plină.
nutresc idei oculte și vise mărețe
pun în aplicare tot ce am învățat
sfinți și îngeri mă răsfață cu blândețe
cu versuri de slavă i-am încredințat.
pe pajiștea nopții doruri păstoresc
și amintirile le-am dus la izvoare
de praful amăgirilor să le clătesc
să capteze pururi raze zâmbitoare.
roiuri de gânduri pe cer se rotesc
să adune semne de îmbărbătare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călimara mea cu lacrimi
Înmoi vârful de peniță,
Călimara îmi e plină
Doar cu lacrimi de crăiță
Ce îmi plânge fără vină
Îmi curg șoapte lin pe coală,
Adormite-n sentimente,
Dintr-o inimă ce-i goală
De iubirile absente
Șopot cristalin, cuvinte,
Definesc tristeți rebele,
Cât ar vrea... eu sunt cuminte
Printre hoardele de iele
Iar tu plângi nefericire,
Lacrimi curg izvoare line,
Eu, popasul de iubire,
Scriu poieni și azi... și mâine
Le citește, flori văd cerul
Și miroase a primăvară,
Numai tu îmi știi misterul,
Ce mă naște și omoară
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epopee de vis
(lui Alexandar)
nu știu ce a fost vis sau fantezie
cumva doi ochi căprui m-au fascinat
este minune rară o dragoste târzie
îmi umple sufletul cu suflul minunat.
de-aș putea opri cumva timpul în loc
să nu îi simt durerii gustul amărui
aș crede că deodată am avut noroc
să mă îndrăgostesc de ochii căprui.
în privirea blândă se joacă lumini
și eu mă aglindesc ca-ntr-o fântână
la cumpăna vieții vreau anii senini
să-mi fie alean să mă țînă de mână.
doi ochi angelici luminoși cristalini
pe dragostea lor m-au făcut stăpână.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În emisfera slovelor
steaua mea veghează cerne vise peste mine
e noapte târziu dar nu pot să adorm
gândul ce suspină în poem îl transform
cu ochii plânși nutresc armonii divine
pe marea iubirii vâslesc zi și noapte
lacrimi și regrete le arunc în valuri
lumini pătrund în mine calde voaluri
sfătuindu-mi inima și sufletul cu șoapte
îmbrățișez cu gândul stele căzătoare
lacrimile lor se pierd în emisferă
nostalgii universale în mine se transferă
timpul meu se întregește cu versuri mișcătoare
nemurirea slovelor sufletul preferă
chiar dacă în lume toate sun pieritoare
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Emoții perfecte
speranța-i un vapor cu zece nivele
a ocolit pericole în Triunghiul Bermude
trăiește aventuri transpuse-n nuvele
se afundă în valuri printre baracude.
speranța mea-i un suflet de vioară
nopți și zile cântă armoniile vieții
petală de iubire într-o floare rară
scăldată-n lumina și roua dimineții.
speranța-i o minune ține moartea departe
împarte cu mine speranțele tale
freamătul romantic ascuns într-o carte
cerul să ne umple cu surse vitale.
emoții perfecte, speranțe selecte
toate implicate în zeci de proiecte.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acorduri de baladă
se înfiripă-n suflet acorduri de baladă
când inima trăiește unirea cu pământul
nimic nu-i în zadar nimic nu-i de tăgadă
toată gândirea pură o răspândește vântul.
pe luciul inimii alunec spre stele
noaptea mea-i o îmbinare perfectă
cu visul împletit din roze și lalele
când îngerul mi-arată calea cea corectă.
amintirile toate se scurg în infinit
purtându-mi trecutul prin cer de azur
nutresc mântuirea la cât am pătimit
n-am trăit în lux, desfătare, huzur.
aud timpul cântând pe înflorită luncă
cu îngerii contemporană fericirea-i adâncă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plus de fericire
am învățat din greșeli și am luat
din viață tot ce a fost mai frumos
am cumulat lumini și am evoluat
să am sufletul demn de Isus Hristos.
în clipele de mare detașare am visat
cu reflexii albastre că sunt fică de cer
sentimente romantice mereu m-au temperat
nu m-au lăsat nicicând stingheră să disper.
apelul la credință l-am exersat mereu
ea m-a călăuzit și pe drumuri bizare
triumful iubirii mi la dat Dumnezeu
în ritmuri sonore pe culmi de spendoare.
plusul de fericire este versul meu
răzbate abisul ca magnificul soare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fantezie de toamnă
noaptea mea se stinge în romantici zori
lumina dragostei mă mângâie pe față
la fereastra toamnei mai freamătă flori
crizanteme albe murmură a viață.
știu să despletesc cu sufletul lumina
raze să se joace în tâmplele cărunte
muza să mă inspire complexa, divina
ea știe foarte bine însingurări să-nfrunte.
pasiunea pentru slove a crescut la stele
se scurge prin sânge pură frenezie
cerul se reinventează în gândurile mele
viața mea este completă cu mândra poezie.
pe tărmul fericirii construiesc castele
căci Dumnezeu m-a înzestrat cu multă fantezie.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!