* * *

Copil fiind, adesea mă-ntrebam
Când voi putea să scriu scrisori?
Ce sunt acelea sărbători?
De răutăţi habar n-aveam.

Acuma scriu, dar nu scrisori,
Citesc, dar nu-nţeleg nimic,
Adesea cad, dar mă ridic
Şi ştiu ce-s alea sărbători!

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisori

Iţi scriu şi acum scrisori imaginare
Căutând orbit lumini de felinare
Să văd măcar,
Am obosit s-aud doar sunet de cicoare.
Îmi pipai scrisul încet, nesigur
Citesc cu mâna şi mă-nfrigur
Pierdut, absent.
Nebun, desigur.
Citesc din nou acum văzând
Fiori mă trec, un negru gând
Sunt pete doar.
Niciun cuvânt.

poezie de Ana Nistor (noiembrie 2011)
Adăugat de Ana Nistor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi place să scriu scrisori şi să primesc scrisori. E păcat că ne-am pierdut arta scrierii scrisorilor şi de păstrarea corespondenţei. Deplâng acest lucru.

citat din Elizabeth McGovern
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisori imaginare

Ţi-am scris scrisori, ca-n vremi de altă dată,
Ca o domniţă-îndrăgostită-ntr-un castel,
Şi aşteptam aşa emoţionată
Răspuns, prin voiajorul porumbel.

Ţi-am scris ades poeme de iubire
Şi am visat o dragoste curată,
Cu cavaleri, domnite si turnire,
Dar n-ai citit poemul niciodată

M-am adaptat, cum fu-se cu putinţă
Şi mi-am trimis scrisorile-n eter,
Chiar de-s in jean, s eu am rămas domniţă,
Dar tu-n costum, tu nu eşti cavaler.

Mai scriu şi-acum, din când în când, poeme,
Dar nu-ţi mai scriu de mult scrisori,
Te-am rătăcit pe undeva, prin vreme,
Prin timp, ca porumbeii voiajori.

Te-am rătăcit pe-o insula pustie,
Din versul meu de mult te-am exilat,
Nu îmi eşti muză-n nicio poezie,
Erai imaginar, cumva te-am inventat.

Ţi-am dat valoarea omului iubit,
Te-am pus in versurile mele si-n poveşti,
Asa cum mi-am imaginat te-am născocit,
Iar de exişti, habar n-am cine eşti.
20.02.2021
Flori M. Flori (Florentina Mitrică

poezie de Florentina Mitrică (20 februarie 2021)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima scrisoare

Îţi scriu acum o últimă scrisoare
Sufletul meu te strigá in pustiu,
Am inteles ca steaua cazatoare
Dorinte-mplineste daca-i scriu.

La asfintit de soare eu i-am spus
Ca-mi doresc, sa te iau de mana,
Am scris cu lacrimi si-ntr-un plic am pus
Dorul in noaptea cu luna plina.

Pe patul gol, pe asternutul trist,
Am desenat o inima din flori
Si m-am trezit nefericit in zori
Scrisori pentru cine tot am scris?

Ce sa-i fáci, e noaptea far' iubire,
Eu aveam muze, tu aveai scrisori,
Sunt pasaportul meu spre fericire
Daca ar fi sa vii macar in zori.

poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima scrisoare

Iti scriu acum o ultima scrisoare
Sufletul meu te striga in pustiu,
Am inteles ca steaua cazatoare
Dorinte-mplineste daca-i scriu.

La asfintit de soare eu i-am spus
Ca-mi doresc, sa mi te iau de mana,
Am scris cu lacrimi si-ntr-un plic am pus
Dorul in noaptea cu luna plina.

Pe patul gol, pe asternutul trist,
Am desenat o inima din flori
Si m-am trezit nefericit in zori
Scrisori pentru cine tot am scris?

Ce sa-i faci, e noaptea far' iubire,
Eu aveam muze, tu aveai scrisori,
Sunt pasaportul meu spre fericire
De-ar fi sa vii macar in zori.

poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu caut o lume perfectă

Habar nu am de ce scriu.
Aşez cuvintele sub limbă
le mestec încet
cu ochii închişi
ca şi cum aş vrea
să ghicesc gustul
răspândirii lor.

Habar nu am cui mai scriu.

Ca şi cum mărimea sălăşluielilor
nu s-ar potrivi nimănui
precum mie
îmi stau pe gânduri
nitroglicerină
emoţiilor mele.

Habar n-am cât mai scriu.

Când pueril
când alambicat
destul de nepriceput
şi-atât de rar încât
mă mir că o respirare
poate deveni

Un poem.

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-mi scriu mie scrisori mă distrează copios.

citat din Franco Ferrucci
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din când în când am

Din când în când am idei fericite,
Idei devenite brusc fericite – laolaltă cu alte idei
Şi cuvinte printre care ele se mişcă liber, natural...

După ce scriu, citesc...
Ce m-a făcut să scriu asta?
Pe unde-am umblat pentru a afla asemenea lucruri?
De unde mi-a venit? E mai frumos decâ aş fi putut spune eu...
Am fost în lume, cel mai adesea, condeiul şi călimara
Cu care cineva a scris coerent literele pe care le-am înşirat aici?

poezie clasică de Fernando Pessoa din volumul de versuri Poeziile lui Álvaro de Campos (1934), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai frumoase scrisori

Singuri morţii mai scriu scrisori de pe front
Eu parcă-i aud scrijelind
răcoare de ierburi
cu mâna
în care rugineşte un glonţ.

Parcă şi eu eram cândva o iubită
cu părul nebun
alergând să-şi îngroape duminicile
în faţa unui mormânt,
dar parcă eram mai mult, mai mult,
această linişte de tine
în care se mai întâmplă, arar,
doar putreziri de frunze.

Nu-i aşa, toamnă, nu-i aşa
că te vei ţine de cuvânt?
Mi-ai promis
un stilet în dreptul inimii
o să aştept
poate îmi voi face o casă,
poate îmi voi face un rost,
cum suavele din trecut
lasă resturi de evantaie
pe nisip.

Voi aprinde o lampă
într-un tango de demult
şi voi citi, pe genunchii lui,
cele mai frumoase scrisori de dragoste.
Cele mai frumoase scrisori
de pamânt...

poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unul care

a trecut cu bine de sărbători
e de plâns
el nu ştie ce înseamnă să mori
de râs: e
o întreagă plăcere în cele - ştiute -
ce nu, nici
odată-ţi vor subţia smalţul privirii (?!)
în gol şi în
spiritul amuzant al... orbirii
de sine de
milenii încoace-încolo,-ncepute
dinspre ma
rea de hohotehotote în culori
chiar acum
în zilele de doliu - în fo
arte vesele
sărbători sărbători sărbători

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăceri ratate

Scriu că nu mai pot să tac
scriu căci aş putea să mor
ca o pasăre-n copac
înlemnită vai în zbor

Scriu căci aş putea să mor
scriu că vouă nu vă pasă
(scaunul n-are picior
însă are-n schimb o masă)

Scriu că vouă nu vă pasă
dacă-s pasăre-n copac
ori cu îngerii acasă
scriu că nu mai pot să tac

Şi când tocmai m-am născut
mor şi-o iau de la-nceput

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (august 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea vine de la Dumnezeu şi se întoarce tot la Dumnezeu. În rest, când vreau să zbor, mă apuc şi scriu. Nu ştiu dacă scriu bine, dar, în general, textele mi le scriu singură. Nu ştiu dacă sunt poezii, dar puţin fior poetic, acolo, tot au! Îmi place şi fac asta cu toată fiinţa mea. De fapt, în momentul în care nu voi mai putea face asta, înseamnă că voi muri.

citat din Dida Drăgan
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De toamnă

Mă-ntreb adesea unde să-ţi mai scriu
De ce cuvântul meu e de prisos,
Mă mir că mai pot scrie şi sunt viu
Cu-atâta plumb şi risipire-n os.
Şi-această toamnă rece şi bastardă
Cu agonia ei nevindecată,
E pretutindeni, în priviri, pe stradă
Iar eu petrec cu ea, la o serată.
Mi-ai spus că o să treacă, dar eu ştiu
A te iubi e-o boală fără leac,
Încerc în crucea nopţii să îţi scriu
Ce simt acum, la început de veac.
E un dor ce seamănă-a pustiu
Şi sunt cu toamna, conversând, în parc.

poezie de Adrian Abrudan
Adăugat de Adrian Abrudan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisori întârziate

E atât de crudă iarba în mine,
nici gând ca toamnă să apară,
când din venele-mi de jar
îngerii îmi dau pe-afară!

Îţi spun că frunzele ce cad
îmi sunt scrisori întârziate,
le voi citi mai pe îndelete şi
nu îmi vor părea icoane sparte.

Te simt cum vii, ţi-s ochii păsări
ce au ciugulit din cer:
mă văd în ei ca într-o oglindă
şi par fâşie ca de fulger.

Hai să ne zidim într-o făptură,
păgâna carne să ne-o lepădăm,
inel pe degetul lui Dumnezeu-
ah, va fi ca raiul să-l gustăm!

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De sărbători

Când eşti singur,
dac-o fi să mori,
sigur o să fie
în zi de sărbători.

Toţi ce-ţi fac timpul
să treacă mai uşor,
atunci, au alte treburi,
petrec la familiile lor.

Vrei să-ţi continui viaţa,
nici gând n-ai ca să mori,
nu sta singur acasă
în zilele de sărbători!

poezie de Nicolae Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cercul frunzelor

Gândind, nu ştiu unde leg
Adevărul când îl scriu
Când mă odinesc, nu ştiu
Stând la umbră.. ce culeg?

Întins pe pământ, sunt viu
Frunze moarte cad pe jos
Trosnind câte-un os şi-un os
Sec şi des şi în pustiu

Strâng în palme noii zori
Rupţi din vraja nopţilor
Îmi întind şira uşor
Mi-o trosnesc de două ori

Ţesut blândul ruginiu
Împletit versu-i citesc
Scrisul într-un mod firesc
E cu verde fumuriu

Gândind, nu ştiu unde leg
Viaţa, moartea, frunzelor
Cât e umbra pomilor?..
Cât e cercul?... nu-nţeleg

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu ce o să mai iasă şi din scrisoarea mea din seara asta (vezi, n-am măcar un plic decent: am fost obligată să scriu atâtea scrisori idioate de politeţă, că le-am isprăvit pe toate. Şi nu vreau să amân scrisoarea: mi-e aşa de frică de ziua de mâne!).

Otilia Cazimir în Confesiunile Otiliei Cazimir, la nouă zile de la moartea lui G. Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De sărbători

Când nevasta l-a-ntrebat:
- Cine e la noi în pat?
El sări ca un nebun:
- Mi-a adus-o Moş Crăciun!

epigramă de Stela Şerbu-Răducan din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când scriu, râd adesea de unul singur.

citat clasic din Mircea Horia Simionescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ambiţia

Perioada preşcolară...
Părinţii mă îndoapă cu ambiţie:
Eu mai bine decât alţii
Citesc tare şi cu dăruire
Versuri la lecţiile de dimineaţă.
Versurile altora.

Dar adesea sunt tristă.

La şcoala nr unsprezece
Eram elevă model şi activistă.
Ce s-au mai bucurat părinţii
Pentru medalia mea de aur!...

Dar adesea sunt tristă.

Vreau să devin
Multiplă medalistă
La discipline olimpice
La cursa de 400 metri cu obstacole.

Dar adesea sunt tristă.

Dacă a fost ceva, în care
Doream pe toţi
Să-i depăşesc?

Acum deja ştiu;
Părinţii mi-au făcut
Darul nu cel mai bun.

Oare nu e un lucru trist?

poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!