Scrisori

Iţi scriu şi acum scrisori imaginare
Căutând orbit lumini de felinare
Să văd măcar,
Am obosit s-aud doar sunet de cicoare.
Îmi pipai scrisul încet, nesigur
Citesc cu mâna şi mă-nfrigur
Pierdut, absent.
Nebun, desigur.
Citesc din nou acum văzând
Fiori mă trec, un negru gând
Sunt pete doar.
Niciun cuvânt.

poezie de Ana Nistor (noiembrie 2011)
Adăugat de Ana Nistor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degeaba îţi scriu, nu mai eşti aici să citeşti, acum citesc doar eu, de unul singur

Isaia Păun (11 ianuarie 2022)
Adăugat de Isaia Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Copil fiind, adesea mă-ntrebam
Când voi putea să scriu scrisori?
Ce sunt acelea sărbători?
De răutăţi habar n-aveam.

Acuma scriu, dar nu scrisori,
Citesc, dar nu-nţeleg nimic,
Adesea cad, dar mă ridic
Şi ştiu ce-s alea sărbători!

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape te-am uitat

Aproape te-am uitat. Nu mă mai bântui,
Doar ziua mai tresar la câte-un gând,
Doar noaptea mă mai tulbură cu cântu-i
O pasăre din ramul tremurând.

Aproape te-am uitat. Doar pe alee
Când trec, îngândurat şi obosit,
Pe lângă lilieci sau azalee,
Încetinesc, o clipă, ameţit.

Aproape te-am uitat. Doar câte-o carte
Când mai citesc, tresar la un cuvânt,
Privesc în gol, apoi o pun deoparte
Şi născocesc un vers pe care-l cânt.

Aproape te-am uitat. Doar totdeauna
Când se arată-n geamul nemişcat,
Cu chipul ei de zână blândă, luna,
Surâd. În rest... aproape te-am uitat...

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

1 an

Clipe trec peste gând,
Azi, sunt doar un mormânt
Cu-amintiri în cuvânt,
Ce se sting doar arzând.
Numai eu pot să zbor
Către-un cer infinit,
Într-un trup odihnit
De-alinare şi dor.
Nu aştept nici acum,
Nici-un semn, nici-un gând,
Doar sclipiri rând pe rând
Se topesc, se fac scrum.
Eu, vă las într-un gând
Şi-o să trec într-o stea,
Numai eu, numai ea
Peste voi, peste rând...

Sibiu... 08 ianuarie 2022

Dumnezeu să te odihnească în pace, tată!

poezie de Liviu Reti (8 ianuarie 2022)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învăţatorului meu

M-ai învăţat să scriu şi să citesc,
Să fiu modest, cinstit, să fac doar bine
Şi-abia acum, bătrân, mă dumiresc
Cum am ajuns sarac lipit ca tine.

La mulţi ani tuturor învăţătorilor!

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot citesc Beciul Domnesc

Am citit aseară-n bar
cinci sticle de murfatlar
supliment una băbească,
desert alta de fetească.

Doctorul mi-a dat un sfat
să beau vinul cumpătat,
să nu cad în alcoolism
fac un sport numit sticlism.

Tot doctorul meu îmi spune
ca să merg la staţiune,
zice, ai ceva la fiere
de la sportul cu halbere.

La bar găsesc adăpost
şi citesc chiar şi în post,
citesc potopul lui Noe
sportul... coniac-canoe.

Merg la sală, trag de fiare,
cumpăr câteva ziare,
trec apoi pe la vecina
să citim ţuicomicina.

Cum am zis, citesc mereu,
uneori citesc la greu,
tot citesc şi iar citesc...
volumul beciul domnesc.

poezie de Marian Bărăscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exit...

M-am sculat, mort, într-o zi...
Nu era nimeni, nici tu, nici copii,
Nici tunel de lumini nu a fost;
Este-un negru teribil, compost.

Nu mai simt, nu exist, nu respir,
Nările nu-mi miros elixir,
Inima, îmi stă, nu mai bate...
Nu mai am, nicio zi, nici etate.

Sunt inert, obosit d-energie,
Niciun rai nu-i, nimic, feerie...
Stau întins, sunt sleit, sunt absent;
Sunt plecat, vindecat, impotent.

Şi m-apasă imensul de negru,
Lacrimi n-am, nu mai sunt un integru...
Gând nu e, neuronii sunt stinşi;
Mi-am lăsat şi duşmani, sunt învinşi.

Lumea nici nu mai este- se pare...
De m-am dus, pentru mine, ea moare.
Sunt convins că materia-i moartă;
Nu mai vin ca să bat, la vreo poartă.

N-am probleme de mâine, în esenţă,
Mă dezic de orice, d-existenţă...
Sunt salvat în neant, în memorii;
Vă deplâng, ce-aţi rămas... Muritorii!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai frumoase scrisori

Singuri morţii mai scriu scrisori de pe front
Eu parcă-i aud scrijelind
răcoare de ierburi
cu mâna
în care rugineşte un glonţ.

Parcă şi eu eram cândva o iubită
cu părul nebun
alergând să-şi îngroape duminicile
în faţa unui mormânt,
dar parcă eram mai mult, mai mult,
această linişte de tine
în care se mai întâmplă, arar,
doar putreziri de frunze.

Nu-i aşa, toamnă, nu-i aşa
că te vei ţine de cuvânt?
Mi-ai promis
un stilet în dreptul inimii
o să aştept
poate îmi voi face o casă,
poate îmi voi face un rost,
cum suavele din trecut
lasă resturi de evantaie
pe nisip.

Voi aprinde o lampă
într-un tango de demult
şi voi citi, pe genunchii lui,
cele mai frumoase scrisori de dragoste.
Cele mai frumoase scrisori
de pamânt...

poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confraţilor la moartea mea

Acum când zac într-un sicriu,
Ce-aveţi în cap, cam bănuiesc:
Vă bucuraţi că nu mai scriu...
Şi eu că nu vă mai citesc.

epigramă de Geo Olteanu din Cimitirul vesel (2000)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbeşte acum

În umbra mea te simt mereu
Iubire iară ai venit, esti obosit
Pasul tău este încet si greu
Luna din norul negru a iesit

Ce dor in sufletul tău te acuză
Îţi iau o parte din a ta durere
Calci umbra mea drept scuză
Nu te sfii, arată-te a mea iubire

Caută în iubire mereu dreptatea
Te ascunzi precum racul in nămol
Lângă iubire-ţi găsesti libertatea
Iesi la lumină afară, nu sta in ghiol

Te primesc cu braţele deschise
Si raza soarelui să-ţi sărute faţa
Te-mbrăţişez acum ca mai-nainte
Zâmbeşte acum mereu dimineaţa

Realizeaza-ţi visele ţie promise
Poarta sufletului, sa intre lumina
Tu tine minte doar mari cuvinte
Iubesti trăiesti întinde-mi mâna

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când am început clasa I, părinţii mei mi-au spus: "Dacă o să citeşti şi o să înveţi carte, o să ajungi om mare, n-o să munceşti din greu, ca noi." I-am ascultat şi am ajuns profesor universitar. Văzând că şi acum citesc, scriu şi învăţ carte în fiecare zi, părinţii mei îmi spun uneori: "Mai lasă mă, George, şi tu cartea!..."

aforism de George Budoi din Învăţământul, profesorii, studenţii şi elevii în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi (1 aprilie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un alt cancer al României zilelor noastre? Sunt promovaţi doar aceia ce scriu mai mult decât citesc.

citat din Ştefan Paraschiv
Adăugat de Mareşalul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Ce-i asta, Nis?!
Nistor: Cum ce?! Raportul meu, şefu'. Nu asta mi-ai cerut?
Lucian: Un dosar n-ai găsit şi tu, să pui foile astea în el?
Nistor: Scuze, şefu', nu m-am gândit la aşa ceva. Data viitoare o să le pun într-un dosar.
Lucian: Bine. Să nu uiţi. Păi... Cred că mi-am uitat ochelarii de spionaj acasă, pe Terra.
Nistor: Poftim?! Care ochelari, şefu'? Tu nu porţi ochelari. Cum să-i fi uitat? Pe care?
Lucian: Pe aceia de spionaj, care să mă ajute să înţeleg scrisul tău foarte urât şi să citesc ce-i pe foile astea ale tale.
Nistor: Eh, şefu'... Ce vrei?! Aşa scriu eu; nu pot altfel.
Lucian: Zău, Nis, mai bine foloseai computerul şi scoteai foile la imprimantă, ca să înţeleagă şi alţii mâzgălelile tale.
Nistor: Computerul?! Muncă în plus, şefu'. Las' că te ajut eu să înţelegi ce-am scris pe acolo.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai

Nu mai ascult!
De când mi-ai aşezat
Mâinile pe urechi
În negare
Mi-am pierdut melodia cuvintelor
Şi suflul replicii
Iar acum doar aud...

Nu mai privesc!
De când mi-ai întors spatele
În uitare
Şi am simţit răceala plecării
Mi-am pierdut gândul ochilor
Şi visarea pleoapelor
Iar acum doar văd...

Nu mai simt!
De când mi-ai adâncit rănile
În neştire
Şi ţi-am dezlegat mâinile,
Încordate forţat pe umerii mei,
Ca să nu mă tem.
Iar acum doar sunt...

poezie de Gabriela Chişcari (20 aprilie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pribegia drumului

Despre pacea dintre stele nu mai vreau s-aud,
vara citesc numai cărţi despre polul sud.
Bătrânii nu mai ţin amintirile în acord
şi iarna citesc doar cărţi despre polul nord.

Fiorul pădurii caută un fierăstrău
şi munca este plătită cu păreri de rău.
Se vând culori pentru bilete rătăcite
pe scări din fire de paianjen împletite.

În muzeu un tablou priveşte nepăsarea,
zilele aduc apusul nocturn cu zarea,
nopţile văd zilele negre tulburate
prin destine fantastice puse-n palate.

Vieţile sunt paralele spre amăgire,
doar anotimpurile sunt în prelungire.
Sunt sătul de orarul orb al vieţii mele,
dar refuz pribegia drumului spre stele.

poezie de Constantin Rusu (2010)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi oamenii de succes cu care am avut legături sunt buni cititori. Citesc, citesc, citesc. Curiozitatea lor îi îndeamnă să citească. Pur şi simplu trebuie să ştie. Ei caută în mod constant noi modalităţi de a deveni mai buni.

Jim Rohn în 7 Strategii pentru obţinerea bogăţiei şi fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când trebuie, citesc repede. Când pot, citesc încet. Abia atunci înţeleg.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

unde e drumul
e neagră noaptea
şi tremură stele pe boltă
sunt negură în noapte şi răspunsul absent
ridic mâna spre cer căutând un cuvânt

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: De ce, şefu'?! De când ai devenit mare consumator de dulciuri?
Lucian: Nu-s pentru mine, tontule! N-am de gând să-ţi fac concurenţă.
Nistor: Ah, nu?! Atunci, pentru cine? Vrei cumva să-i ademeneşti pe body-guarzii tăi, oferindu-le dulciuri? Să-i "îmbunezi"?
Lucian: Nu, Nis, m-am împrietenit deja cu ei, fără a avea nevoie de dulciuri de la tine. Pentru altcineva îţi cer... Şi nu insista să afli pentru cine!
Nistor: Eu, şefu'?! Nici gând. Nu sunt curios.
Lucian: Şi-ţi cer ţie dulciuri, pentru că ştiu că ai destule, iar astfel n-o să mai fiu nevoit să trec mai târziu pe la magazin, să cumpăr şi nu-i vorba că n-aş avea cu ce, dar n-aş vrea să mă plimb prin magazine doar pentru dulciuri, cu body-guarzii ăia după mine.
Nistor: Ziceai că te-ai împrietenit cu ei, şefu'...
Lucian: Poate, dar nici chiar aşa de mult. Şi o să-mi dai sau nu ce ţi-am cerut?
Nistor: Îţi dau, şefu', ce naiba?! Deşi după aia o să trebuiască să-mi reînnoiesc rezervele...
Lucian: Nu mai spune?! Eu credeam că stocul tău e inepuizabil.
Nistor: Aş, şefu'; de unde inepuizabil?! Aş vrea eu...
Lucian: Măi, ce-o să ne facem cu tine vreo 15 ani de acum încolo?
Alex: La cât bagă-n el, dacă ar fi "Pacifis" toată făcută doar din dulciuri, ar consuma-o într-o lună.
Nistor: Nu zău, mă?! Cum le ştii tu pe toate...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele absent

O să-nchid ochii, zic o rugăciune şi dorm apoi, că e târziu.
De tine nici o veste, eşti mort, bolnav, sau încă viu.
Nimic. Şi nici nu mai contează. În lumea ta n-am loc,
E plin. Să fii iubit, rămâi cu bine. Eu te-am dorit cu foc

Şi patimă arzând. Dar n-a fost decât vis. A fost la mine-n gând.
Eu doar aşa eram cu tine, şi nici măcar, fior plăpând.
Că de atins nu te-am putut, ai frică de blândeţe.
Tu nu ştii vorbe dulci, doar ură şi furie, rău, tristeţe.

Acum mai uit, ce bine. Nu eşti mereu prezent.
Curând vei fi din viaţa-mi, doar marele absent.
N-o să mai ştiu de tine, cum mult timp n-am ştiut.
Am vrut, tu nu, dar înţeleg... Nu s-a putut.

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!