Cuibul

Pe un ram se-nalţă casa,
Cuibul păsării din cer,
Dar să nu striveşti, copile,
Frunza pomului de măr!

Braţul căruia îl poartă
Adevărul neştirbit,
Ce ţinuse peste veacuri
Fructul legii, cel oprit.

Azi pe-acelaşi pom înalţă
Păsările ciubul său,
Dar să nu arunci, copile,
Piatra ochiului ce-i rău!

Cuibul ţine puii fragezi,
Ce abia s-au încălzit,
Chiar pe ramul ce ţinuse
Fructul legii cel oprit!

Tot ce are preţ în lume,
Ce e sfânt pe-acest pământ,
Odrăsleşte pe la cuiburi,
Se ridică prin cuvânt!

Dar de vânturi, ploi şi pietre,
Şi de ochi hapsâni şi răi,
Ce pălesc şi ard adese,
Cuibul pierde puii săi!

Şi rămâne ramul veşted,
Frunza-i cade pe pământ,
Dar să nu striveşti, copile,
Cel din urm-al ei cuvânt!..

poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rândunica

Copile, rândunica cât e de mică
Are şi ea casa ei.
E harnică ca o furnică,
A fost înzestrată cu mult har de către zei.

Ea vine din ţări îndepărtate,
Zburând peste pustiu fără ploaie,
Ca să vie la noi în ţară
Şi să facă casa ei din lut şi paie!

Cuibul ei e-o casă mare
Pentru puii ei micuţi.
Rândunica e o mamă iubitoare,
Copile, asta niciodată să nu uiţi!

poezie pentru copii de Vladimir Potlog (4 mai 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de leagăn

Copile, ziua ta s-a născut dintre nori
Ca un poem albastru ce vine dintre ploi
Dimineaţa, când zorii se zbat
Peste lumea în care ai intrat.

De-atunci lumina nu mai e aceeaşi
Pe care o ştiu de demult
Şi nici pământul nu mai e acelaşi
Chiar dacă e totuşi pământ.

Copile, tu nu ştii mai nimic despre viaţa
În care ţi-a fost dat să intri mai curat
Ca lumina ce-şi curmă aripa
Peste umbra eternului păcat.

Drumul tău abia acum începe
Când e ziua ta întâi pe pământ
Şi tu, copile, nici nu ştii că drumul
E lung din pământ în pământ.

Tu, copile, dormi acum în pace
Căci mama veghează la somnul tău blând
Lumina pentru tine e lumină,
Pământul va fi iar pământ.

poezie celebră de Valeriu Sterian
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

A plecat cândva în lume

A plecat cândva în lume,
Şi-a uitat de casa sa,
Ca să-şi caute norocul,
Să-şi găsească steaua sa...

Dar strivit de raza blândă,
A celestului cuvânt,
A uitat de adevărul
Ce guvernă pe Pământ...

Şi-a uitat de Sfânta Lege,
Şi de ţară şi de neam,
Ca un vreasc uscat de vânturi
Şi bătut pe negrul ram,

Şi ca frunza cea uscată,
Tot gonit de al său gând,
În deşert şi vanitate,
Rătăceşte pe pământ

poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pacea domneşte pe pământ

Pacea domneşte pe pământ;
Dormi, dormi, dormi, copile sfânt.

Refren:
Mii de heruvimi şi de serafimi
Te slăvesc în cor, copil Mântuitor.

Mama-i şopteşte cu mult dor:
Dormi, dormi, scumpul meu odor.

Dreptul Iosif priveşte blând;
Dormi, dormi, dormi, copile sfânt.

Vin şi păstorii, încet cântând;
Dormi, dormi, dormi, copile blând.

Şi sfinţii crai cu daruri vin;
Dormi, dormi, dormi, copil divin.

Toţi ruga lor o-nalţă lin;
Dormi, dormi, dormi, copil divin.

Haidem şi noi să-i spunem lui:
Dormi, dormi, Fiul Omului.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fructul oprit

M-aş înfrupta dar, cărunţit,
Nu-mi ies aşa uşor din minţi
Şi mă lipsesc: e şi oprit
Şi-apoi, la naiba, nici n-am dinţi!

epigramă de Cornelius Enescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dormi în pace copil sfânt

Dormi, dormi, dormi copile sfânt
Mii de heruvimi şi de serafimi
Te slăvesc în cor
Copil mângâietor

Dormi, dormi, dormi copile sfânt
Îngeri zboară spre cer cântând,
Şi ruga lor se-nalţă lin
Spre-a lui Dumnezeu lăcaş divin.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunza şi ramul

Frunza veştedă din nuc
Se învârte-n vânt năuc,
Să rămână-n cer nu poate,
Stă înşurubată-n moarte.

O privesc de Bobotează
Cum şi moartă e vitează,
Crucea ei rămâne pusă
Într-o viaţă ce-i ascunsă.

Rămăşiţele din gând
Trec prin lume rând pe rând,
Moarte, viaţă e totuna
Când în lume frunza-i una.

O privesc, rămân năuc,
Poate Doamne, eu sunt cuc,
Frunza-i inima ce-mi creşte
Ramuri pentru cer, regeşte!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

stând în cuibul ei –
rândunica îşi priveşte
puii cum zboară

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

lasă-mă să-ţi dau
din fructul oprit miezul
dulcelui cuvânt

haiku de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe prispa casei, copilaşul numai în cămăşuţă, cu capul gol, urmăreşte de mult jocul stolului de paseri, printre care se află şi cei trei pui ai lui, din cuibul de humă de sub streaşină. Îi căpătase dar de la mămuca lui. De câte ori era neastâmpărat, mămuca îi zicea: "Fii cuminte, dacă vrei să-ţi dau puii când or creşte mari!" Şi el a fost cuminte, puii au crescut mari, dar în urmă au zburat! El îi văzuse cum au ieşit zilele trecute de s-au jucat prin aer, dar parcă niciodată nu zburaseră mai mult ca astăzi. Şi-şi cunoaşte el destul de bine puii: sunt cei de la mijlocul şurii din dreapta, trei, unul lângă altul, sau cei de lângă aceştia, dacă n-or fi chiar cei de la capăt. Toţi parcă seamănă unii cu alţii, şi-s aşa de sus, aşa de sus!...

Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Puişorii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu plângi, copile!

Să nu plângi, copile!
În seri târzii,
toamna scutură peste pământ
poleială arămie,
Să nu plângi!
Asta este curgerea
inevitabilă spre o nouă întrupare.
Când semenii vor greşi
Să nu plângi!
Oameni se duc
oameni vin,
Dar dincolo de toate: VEŞNICIA
Întinde mâna,
Îndreaptă-ţi sufletul spre ea...
Fă-i loc.
Să nu plângi!

poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Moş Nicolae

Bună seara copile
Am venit să-ţi aduc sărutări
Şi ninsori de iubire sclipind
Dintr-un suflet desculţ
Pus în ceainic de dor aburind
Ca un gând ce-a uitat
Visele a deschide
Bună seara copile
Sunt aici lângă inima ta
Mângâiere şi-alint nesfârşit
Cuprinde-mă cu bucurie
Şi fă din palme har
Neprihănit
Bună seara copile
Bate vântul şoptit în fereastră
Vinul cântă-ntr-o cană de lut
Şi magia clipei e-n ghete
Ca un tainic mesaj
De la Moş Nicolae
Ai fost cuminte?

poezie de Constanţa Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de plecare -
puii mari ai berzelor
în cuibul prea mic -
sclipitoare în noapte
stelele Carului Mic

tanka de Gabriela Genţiana Groza (11 iulie 2018)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Moş Nicolae

Seară bună, copile
Am venit să-ţi aduc sărutări
Şi ninsori de iubire sclipind
Dintr-un suflet desculţ
Pus într-un ceainic de dor aburind
Ca un gând ce-a uitat
Visele a deschide
Seară bună, copile
Sunt aici lângă inimă ta
Mângâieri şi-alint nesfârşit
Cuprinde-mă a bucurie
Fă din palme horn neprihănit
Seară bună, copile
Bate vântul şoptit în fereastră
Vinul cântă-ntr-o cană de lut
Şi magia clipitei e-n ghete
Ca un tainic mesaj
De la Moş Nicolae
Ai fost cuminte?!

poezie de Constanţa Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Copile, unde sunteţi voi? Veniţi încoace,
Apropiaţi-vă de aceste mâini... frăţeşti,
Care-au orbit, aşa cum îl vedeţi acum,
Scânteietorii ochi de-alt' dată-ai tatălui.
Pe-atunci, copile, făr'să văd şi făr'să ştiu
V-am zămislit pe voi în ceea ce m-am născut.
Vă plâng cu lacrimi, căci nu vă mai pot vedea,
Gândindu-mă la ce viaţă de amaruri
Va trebui de-acum să duceţi printre oameni
...................
Pe voi, copile, dac-aţi pricepe de pe-acuma
Eu mult v-aş sfătui: rugaţi-vă acum
Că orişiunde veţi trăi s-aveţi un trai
Mai bun decât al tatălui ce v-a dat naştere...

poezie clasică de Sofocle din Oedip Rege (429 î.Hr.)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La apariţia legii

S-au adunat la sfat moşnegii
Să înţeleagă sensul legii
Şi spun, aflându-i înţelesul:
"Tot interesul poartă fesul!"

epigramă de Vasile Larco din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cădelniţând cu sânge păcatele plăcerii

Se coc stelele în cuibul plăcerii,
Licuri de scântei sar pe pământ,
Tu te-ascunzi într-o pală de vânt
Cu gândurile, semnul întrebării.

Îmi răscoleşti icoanele domnului
Desţelenind formele viselor reci,
Modelezi avan cu unghiile seci
Ridurile din amintirea somnului.

Oare sunt fantoma din cuibul visării
Sau tu eşti licoare de stea pe pământ?
Pe cerul iubirii zburăm cu avânt
Cădelniţând cu sânge păcatele plăcerii!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În inimă se ascut cuţitele

În inima mea se ascut cuţitele tăcerii
Pe cărarea unde luna-şi scutură pletele
Peste colbul ars în cenuşa amintirii
Unde iluziile iubirii tăbăcesc regretele.

Aşezăm ochi lângă ochi în izvoare,
Sângele pulsează în statui amnare,
Greşeala lacrimii s-aprinde în tristeţi,
În focuri imense din scântei amare.

În cuibul frunzelor zidite în nămeţi
Se odihnesc părerile oglinzii zdrenţuite
În care tu mă vezi ascuns după perdea
Cu mângâieri de îngeri prelinse în iubite.

Nu risipim nicicând zădarnica-ncercare,
Toamna limpezeşte cerul peste noi,
În inima mea se ascut cuţitele tăcerii
Gata să răpună furtunile din ploi.

Adâncim gândirea prin pletele de stele,
Pururea să fim iubire şi cuvânt
În care-orice iluzii sunt trecătoare flori,
Putredă cenuşă în vatră de pământ!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută copile

Când vine vara şi pâinea-n câmp dospeşte,
Cireşele se coc şi soare dogoreşte,
Tu copile, cerul senin îl priveşte
Şi celui de sus, din suflet mulţumeşte.

Când te scoli în fiecare dimineaţă
Sărută părinţii! Că ei ţi-au dat viaţă.

Sărută pământul care te hrăneşte,
Sărută apa că setea-ţi potoleşte.
Sărută lumina care te-ncăzeşte,
Sărută şi vântul când te răcoreşte.
Sărută copacul care te umbreşte,
Sărută şi floarea care înfloreşte.
Sărută chiar ploaia când te limpezeşte.
Sărută copile! Sărută copilăreşte.

poezie de Dumitru Delcă (12 mai 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Aşa trăim, copile, printre lei.
Şi ei ne-ar sfîşia de n-ar fi Domnul.
Cîndva idoli aveam, le spuneam: Zei,
Lor mă-nchinam pînă mă prindea somnul.

Aşa trăim, copile, printre lupi.
Ne-ar sfîrteca de n-am avea credinţă
Şi sufletele de nu ne-ar fi stupi,
Iar plînsul--Purtător de Biruinţă!

Aşa trăim, copile, printre şerpi.
Veninul lor nici măcar nu ne-atinge.
Corbii au amuţit, urşii sunt sterpi,
Neamul vrăjmaşilor grăbit se stinge.

Aşa trăim, copile, veci de veci,
Sub ascultarea Ierbii cu maramă.
În faţa ei, smerit să te apleci,
Să-ţi dea blagoslovenia de Mamă

Şi să-ţi şoptească: "Poţi cînta, mon cher!
Mai ai un veac şi-o să-nfloreşti un Cer!".

1 mai 2019.

poezie de Traian Vasilcău (1 mai 2019)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!