Aproape de cer

ard ca o torţă cu flacără toridă
parfum de poezie respir în plămân
după ploaia de lumina sunt avidă
nu vreau departe de cer să rămân.

ape au trecut peste sufletul meu
dar nu au reuşit că să mă stingă
sunt o scânteie ruptă din Dumnezeu
povara bătrâneţii n-o să mă frângă.

pe tabla de şah mai fac o mutare
fac o rocadă între rege şi turn
pun la adăpost gânduri solitare
şi mă închin pioasă la Saturn.

credinţa mă ajută să fiu tare
ca un cântec din clopot nocturn.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă ardentă

de-o vreme mi se-ntâmplă lucruri stranii
visez că sunt în groapa plină cu şerpi
pe coate şi pe brânci se târăsc anii
timpii creativi nu vreau să fie sterpi.

hai bucurie dă o raită prin sufletul meu
ca să te bat în cui ca pe-o icoană
mă rog cu stăruinţă la Bunul Dumnezeu
lumina iertării s-o strecoare sub geană.

povara bătrâneţii să mi-o ia de pe spate
şi boala din trup să o vindece iar
mă-nearcă zeci de gânduri înaripate
ceaiul cu miere schimbă gustul amar.

hai bucurie dă o raită prin inima mea
vin-o ca o apă proaspătă din cişmea.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cugetări mirabile

cresc în anvergură fericitele memorii
cuprind cerul şi pământul din creaţia divină
am pătruns temeinicia nesfârşitelor istorii
din spiritualitate mari comori o să-mi parvină.

mă închin la Dumnezeu mă închin şi la natură
din credinţa minunată fac un turn de veghe
urmăresc cu romantismul fără de măsură
ritmul vieţii cu povaţa cea sfântă străveche.

inspiraţii în lumină i-am cerut lui Dumnezeu
azi mă simt înconjurată de miracolul din raze
dincolo de nori si ploaie s-a născut un curcubeu
policrome sentimente stau mirabil peste fraze.

voi sfârşi între poeme dar voi renaşte mereu
ca un zeu între cuvinte neatinse de emfaze.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe bulevardul răzvrătirii

cerşesc alinare de la Sfânta Treime
sunt cerşetoare pe bulevardul răzvrătirii
vreau viaţa să-şi arate laturile sublime
în care nu mai suferă stingheri martirii.

întind mâinile după lumina sfântă
să mi-o aşez pe tâmple ca un nimb
în universul ei toţi îngerii cântă
o rugăciune pot să-i dau la schimb.

beau agheasmă setea să-mi potolesc
am luat-o gratis de la mitropolie
miracolul din apă pioasă slăvesc
spală gânduri negre de melancolie.

cerşesc îndurare de la Dumnezeu
să curme răzvrătirea din sufletul meu.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri nocturne

gândul îşi face adăpost în cuvânt călduros
se împleteşte cu lumina galbenă, cordială
creşte în dimensiunea avântului frumos
din existenţa pură, splendidă, ideală.

nule sunt gândurile care inima le neagă
care nu cresc pe suflet cu iubirea
de legile naturii cugetul se leagă
şi-n ploaia ochilor găseşte izbăvirea.

purta-voi trăirile cu albastre nimburi
credinţa pe spirale am să o ridic
am s-o feresc mereu de valurile tulburi
lui Dumnezeu preabunul am să i-o dedic.

cu gânduri de poeţi fac fascinante schimburi
iar noaptea mă-nvelesc cu visul melodic.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec pe roata olarului

îi voi plăti morţii tributul generos
am să-i las trupul să-l îngroape în lut
dar sufletul meu liber va pluti-n absolut
în universul cuvântului melodios.

în viitor să fiu cântec pe roata olarului
regretele să putrezească în ţărâna
să nu mă simt niciodată străină
să înviez scânteie din chipul amnarului.

ploaia să îmi spele şi ultimul păcat
căci am iubit intens cu fantezie
pe alei de vis plămădind poezie
nicicând nu am ajuns pe un drum înfundat.

să crească flori din mine cu parfum minunat
să mă mângâie fluturi cu mare frenezie.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune în vânt

mă transfigurează voluptatea suferinţei
dar am îngerii mei care mă consolează
iubirea de lumina din adâncul fiinţei
atrage şi noaptea străluciri de rază.

sufletul meu trece prin proces revolut
aşteaptă în tăcere iertarea lui Hristos
sunt o scânteie ruptă din focul absolut
ard gânduri care nu -mi sunt de folos.

mă mângâie lumini când sunt slabă şi tristă
stresul şi oboseala le alung cu versuri
şi atunci când lacrimi umplu o batistă
din adâncul meu izvorăsc înţelesuri.

Doamne Ţie îţi încredinţez sufletul meu
fă din mine o stea să dăinuiesc mereu.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

rocadă

Rocada este de fapt un schimb de locuinţă între rege şi turn.

definiţie de V.D. Popa în Revista Romană de Şah (iunie 1989)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În spectrul luminii

dureri transfigurate devin mari bucurii
ca o răscumpărare pentru înfrângeri
treptat lumea se umple cu euforii
soarta mea-i însoţită de îngeri.

Dumnezeu nu mă lasă chinului pradă
irezistibile avânturi vreau să se repete
de câte ori deznădejdea se-nnoadă
cu lacrimi cu gemete cu ţipete.

în marea zvâcnire a credinţei mele
invoc lumina Cristică mântuitoare
să cearnă peste mine seninuri din stele
să stingă ca ploaia flăcări mistuitoare.

vibraţii preţioase pătrund pe sub piele
mistificând lumina sfântă binefăcătoare.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emoţii întunecate

moartea jonglează cu mine în fel şi chip
un joc dur ciudat şi greu de înţeles
dar eu din gânduri albe speranţe înfirip
mereu să mă poarte pe drumul ales.

nu vreau ca Dumnezeu să-mi dea o pedeapsă
căci în multe feluri adesea am greşit
credinţa luminează, aprinde o sinapsă
conlucrează cu lumina de la răsărit.

tot mai des la moarte îmi este gândul
sunt pe lista ei la un număr impar
ştiu că o dată îmi va veni rândul
de splendorile vieţii să mă separ.

duc lupta cu cu boala cu timpul perfidul
dar cu sufletul aprofundez un angelic tipar.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Extaz portocaliu

bătrâneţea mi-a adus suferinţă şi chin
dar oaza de linişte mi-a fost inoculată
noaptea înstelată e ca un baldachin
peste nesomnul meu de floare exaltată.

dincolo de agonie un extaz portocaliu
se pogoare printre gânduri în rărunchi
printre zeci de probleme am rămas candriu
seva romantismului se ridică pe trunchi.

sunt soră cu cireşii cu florile de Mai
în freamătul frunzelor triluri răsună
mă leagănă vântul pe un colţ de rai
sufletul meu boem mii de slove adună.

respir miresmele de trandafiri corai
vara splendorilor nu vreau să apună.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O dată-n plus

Poezia tace-n piaţa mare
cât eu tac în poezie
la ecuator poate-i răcoare
dacă-s bun fir-ar să fie

Ca să tac în poezie
tac în dragoste nocturn
ce albastră nebunie
arunc stelele din turn

Tac în dragoste nocturn
la ecuator poate-i răcoare
la noapte sunt Moş Crăciun
tace poezia-n piaţa mare

Eu tac într-o poezie
care-apoi ne scrie

sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (29 decembrie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de deochi

frunză seacă de mălin
ce durere şi ce chin
cu bătrâneţea un spin
ce toarnă-n sânge venin.

frunză creaţă - busuioc
ca o flacăra din foc
ce arde al meu noroc
parcă fac paşii pe loc.

vreau soartă înfloritoare
ca un arbore în floare
ce se-nvârte după soare
şi bea rouă din cicoare.

cântec verde de deochi
plânge lumina în ochi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

să mă iertaţi c-ades sunt revoltată!
sunt supărată tare şi n-am somn...
mi-e ţara, iar, de temeri sufocată,
iar eu îmi ard durerea în amvon.

îi simt în gând povara neputinţei
şi lacrima din trupul ei musteşte.
să-ngenunchem în numele credinţei!
şi eu... şi tu, să plângem româneşte!

vi l-am adus pe Dumnezeu, dar voi,
îl tăvăliţi prin ură şi ruşine...
ce drept aveţi să cereţi pentru noi
clemenţă, pace şi nemărginire?!

şi parc- aud, în pieptul meu vuind,
un clopot... plâng! şi sângele se zbate.
şi plâng, şi plâng, şi plâng. şi plâng mereu –
balans concav între prezent şi moarte.

las port şi datini, steag şi imn, cuvânt
şi plec cu Domnul nostru mai departe,
rămân o firmitură de pământ,
sub spicul ce-a lăsat însemne-n carte.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet nocturn

şoaptele iubirii se răspândesc în noapte
sub baldachin de stele fac dragoste îndrăgostiţii
unde este iubire viaţa-i miere şi lapte
în baie de raze se ard superstiţii.

iubirea începe în braţe de luceferi
sub mângâierea lunii tumultuoasă
ai steaua ta nu te lasă să suferi
cerne peste ţine vise, aura luminoasă.

când mă rătăcesc şi sunt de lupi pândită
ca o oaie speriată părăsită de păstor
steaua nu mă lasă să rămân osândită
şi mă călăuzeşte înspre Creator.

sunt ca un nor de vânt răspândită
între aurore cu lumini de viitor.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incursiune în suflu poetic

e poezie atunci când doi îndrăgostiţi
umplu universul cu săruturi tandre
e poezie atunci când fluturi fericiţi
dansează cu florile în sublime cadre.

e poezie când marea îmbrăţişează ţărmul
când arborii se fericesc sub ploaia deasă
când copii învaţă să păstreze ritmul
armoniilor vieţii ce-n suflete se lasă.

e poezie între munţi şi susur de izvoare
care se strecoară vesel prin propria matcă
e poezie când roua scaldă petale de floare
şi ademeneşte vântul timpul să-l petreacă.

e poezie curată de la lumini stelare
când luna veghetoare peste pământ se-apleacă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În atelierul minţii

vreau să bag aspiratorul în sufletul meu
să aspir impurităţi care s-au decantat
amăgiri, tristeţi, regrete am trăit mereu
dar în cerul fericirii des m-am avântat.

în focul divin vreau să ard uscăciuni
vreascuri de gânduri din arborele vieţii
să scot adevarul pur dintre minciuni
ca să mă purific cum mă-nvaţă sfinţii.

cu evlavie sacră înalţ rugăciuni
când lumina surâde cu zorii dimineţii
timpului nestatornic îi fac plecăciuni
ca să îndulcească anii bătrâneţii.

în atelierul minţii repar stricăciuni
scot umbre de temeri din poemele vieţii.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Firele vieţii firave

mă simt suspendată între cer şi pământ
firele vieţii-s încercate, firave
se-ngreuneazaă inima când mă frământ
presată de povara gândurilor grave.

credinţa în suflet e tot ce am mai sfânt
strânge din constelaţii lumini suave
mă simt suspendată între cer şi pământ
firele vieţii-s încercate, firave.

mândre privighetori mă învaţă să cânt
să plutesc ca vântul pe frunze de agave
nu am să-mi las sufletul lovit şi înfrânt
de abisuri de bezne din gânduri bolnave.

mă simt suspendată între cer şi pământ
firele vieţii-s încercate, firave.

rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre cercuri rebele de foc

calc pe urme de fachiri printre cercuri de foc
mă rog la Dumnezeu să plouă cu noroc
să stingă flăcări de dor şi de jale
parcă tot cerul în mine se prăvale.

vreau să cred că cineva acolo sus
mă iubeşte cu ardoare, nespus
cunună de stele să-mi aşeze pe frunte
peste prăpăstii să zidească o punte.

între Carpaţi disperarea răsună
creşte sărăcia până sus la lună
oamenii suferă şi glia e bolnavă
munţi de gunoaie împrăştie otravă.

zeii la putere toţi sunt incompetenţi
în neam se dezvoltă grupuri de delincvenţi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe arca speranţei

mă relaxez în acorduri de geazz
lumina pe chip nu face grimase
şterge cu răbdare lacrimi pe obraz
ridicând din tâmple gânduri preţioase.

mă închin la Soare mândru demiurg
deschid inima dorurile să zboare
peste izvoarele ce-n murmure se scurg
peste orele mângâiate de boare.

noaptea mă învelesc cu o auroră
ascult mirată poveştile lunii
pe arca speranţei meditând la proră
dau la o parte strigoii, nebunii.

departe de vers nu stau nici o oră
l-am sădit în glastră printre petunii.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transfigurând tăcerea

cerul s-a extins şi în sufletul meu
constelaţii de stele vibrează ne-ncetat
cu credinţă pură îl cuprind pe Dumnezeu
absolutul iubirii mereu am căutat.

gânduri se strecoară în culorile toamnei
dragostea din aer o respir în plămâni
mă simt pătrunsă de lumina icoanei
transpune pozitiv traiul printre români.

din recolta toamnei îmi extrag puterea
cu soarele pe creştet mă străluminez
dintre sute de gânduri azi alung tăcerea.
un codru de speranţe freamătă în crez.

în noian de versuri transfigurez tăcerea
vise mă îndeamnă luceferi să urmez.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!