Pierdută-n amintiri
Dezamagire, chipul tău
Adună umbre de tristețe
De unde ești si care zeu
Mi te-a lăsat ca zestre?
Mă iartă dar imi este greu
Când intunericul se lasă
Aș vrea să pleci din gândul meu
Si să dispari in ceață
Astfel eu voi putea zâmbi
Când zorii se revarsă
Rămâi pierdută-n amintiri
Iubirea mea de gheață
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Rămâi
te rog sa nu mai pleci... rămâi.
esti pana mea din călimară.
esti visul noptilor de vară.
te rog ca să rămâi...
in vântul care adie-n noapte
ești șoapta calda de iubire
tu nu poti fi o amăgire...
ești tot ce am... te rog rămâi...
cand stelele lucesc pe cer
si linistea-i deplină
pe mal de apa ma rasfeti
zâmbesc și-ți spun... rămâi...
cand zori se lasa-n dimineață
pe-albastrul cerului aprins
tu ma alinți pe parul nins
eu te iubesc... te rog rămâi...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alintă-mă...
alintă-mă puțin...
e-atât de greu?
aș vrea să simt
căldura mâinii tale
iti cer prea mult
si ti se pare
că nu-s ce-am fost?
adevărat...
dar a trecut o iarnă
o vară care a uscat
un fir de ghiocel firav
din ultima zăpadă
ce pot ca să-ti ofer acum?
doar gândul bun
si-un foc de lemn
ce luminează
si-alungă intunericul
din casă
alintă-mă un pic...
iti cer prea mult?
te inteleg... hai lasă
in timp eu voi uita
povestea noastră.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu unde ești?
Tu unde ești în nopțile cu lună?
Pe unde zboară gândul tău mereu rebel?
Am învățat să simt emoțiile-altfel,
Dar niciodată nu vor... împreună.
Tu unde ești în zilele de vară?
Pe unde ochii tăi privesc înlăcrimați?
Eu nu mai știu dacă sunt aștrii vinovați
Sau genele udate-s o povară.
Tu unde ești când zorii se revarsă?
Pe unde pașii tăi adesea rătăcesc?
Eu am uitat să-ți spun că încă te iubesc,
Și am pe-obraz o lacrimă neștearsă.
poezie de Marilena Velicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când mergem prin ceață
E ceață în gânduri și dorul mă-ncearcă
Plutesc pe valuri cu tine-ntr-o barcă
Se aud tumulturi de ape înfundat
Prea multe maluri în urmă am lăsat
Mă uit la ape, la ceața care vine
Mi-e teamă să nu pleci de lângă mine
Pe râuri aburinde de vrei să mai plutim
Cu dragostea în inimi putem să... reușim
Hai să-nnoptăm pe malul ce s-arată-n față
Să nu te temi chiar de se lasă ceață
Vâslesc din răsputeri să mai trăiesc o viață
În noaptea asta, te rog, rămâi la mine-n brațe
În astă lume e și soare, dar mai și plouă uneori
Suntem forțați să trecem chiar prin nori
Când reușim să ne întoarcem iar la viață
Să nu uităm să ne iubim și atunci
Când... mergem prin ceață
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
CHIP RĂTĂCIT
M-am gândit la cineva
Primăvara imi zâmbea
-Te-amăgești, nu este ea...
-E cumva asemănare
Ochii mei mă-nșeală oare?
-Nu e ea.... e o chemare
Inspre altă zi speranță
Fără nori si fără ceață
Si cu soare-n dimineață!
Lunecând pe vechi poteci
Gândul meu pe unde treci
Chipul ei il rătăcești....
poezie de Doina Bonescu din Aripa timpului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai rămâi...
Mai rămâi puțin în gândul meu
Tu vis frumos de primăvară,
Sărută-mă acum, apoi mereu
Te rog, topește urma de zăpadă.
Mai rămâi puțin în tâmpla mea
Pentru o clipă să te port în gând
Vom fi un ultim fulg de nea
Poemul iernii, Iubirea pe Pământ.
Mai rămâi puțin în ochi-mi verzi
Să-mi cânte inima duios de tine
Eu sunt aici, deși nu vezi
Că iarna te aduce iar la mine.
Mai rămâi puțin în al meu piept
Să-mi fii inima unui gând timid
Vei știi atunci că te aștept
O viață și-ncă una lăcrimând.
Mai rămâi și adu-mi primăvara
Uitată-n gândul tău verzui
Când tu dispari iar vine iarna
A inimii regină, al lacrimii etui.
Mai rămâi puțin să-mi fii poem
Să te rescriu în piept cu lacrime de sânge
Ba vii, ba pleci, al inimii boem
Te rog rămâi, nu vezi că inima îmi plânge?
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste scrisă
ce te-a întors
din drumul tău
ce s-a-ntâmplat
în astă seară?
eu știu
dar nu pot explica
e atât de frig afară...
să tac?
poate-i mai bine așa
să uit?
aș vrea dar nu se poate.
rămâi atunci
iubirea mea
poveste scrisă într-o carte!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pierdere de dragoste
Depărtări... Promisiune fastuoasă și banală.
În speranța de renume te-au gonit în altă țară.
Cețuri stranii - vrăji și vise ți-au înlănțuit privirea...
Nu ai mai crezut în mine! Ți-ai pierdut de-acum iubirea.
Altor umbre dedicată, pleaoapa-nchisă ai lăsat
Și iubirii noastre pure numai eu m-am dedicat.
Te întreb de știi cum doare toată viața asta care
Ai pierdut-o fiind orbită de o mână de parale.
Eu eram supus tăcerii și te așteptam acasă.
Credeam încă în iubire... Mai credeam în viața noastră.
Mi-ai lăsat în piept o rană, tu, o inimă de stâncă...
Știi cât lacrima mă doare?! Cât mi-i rana de adâncă?!
Oh, rămâi! Rămâi cu bine! Cum să te mai pot iubi
Când în așternuturi fine altui trup vei oferi
Dragostea firesc de simplă și neînțeles de pură...
Cum să-ți dau sărut de roză, cum, iubita mea nebună?!
Cum să-ți spun:"rămâi cu mine!"? Cum, când tu te-ai dus departe?!
Căci poteca de iubire, adâncită e în noapte...
Pleoapa-nchisă ai lăsat-o, te-a orbit dorința care
Ca o inimă de gheață te-a sorbit în depărtare.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce-ai mai sta, când ești de mult plecat
Totuna sunt veninul și dulceața,
Chiar binele și răul par la fel,
Ești conformist și, totuși, ești rebel
Plângând, tu râzi; așa îți trece viața...
Răspunzi cu "Da!", deși ai spune "Nu!",
Rămâi pe loc, când tu dorești să fugi,
Și-oricât de sincer pari, minciuni îndrugi,
Căci, vai!, tu singur nu mai ești chiar tu.
Tu furi și-apoi, căit, tu dăruiești,
Ai vrea să urli, dar îți place mut,
Ai câștigat și, totuși, ai pierdut,
Pretinzi dreptate, deși drept nu ești!
Ești prea bogat, dar fără căpătâi,
Iubești săracii; de fapt, îi subjugi,
Ateu fiind, faci la icoane rugi,
Ai vrea să pleci din gașcă, dar rămâi...
Prea ești deștept, când proștii te-nconjoară,
Și familist, când de la dame vii,
Faci fapte bune, doar când faci prostii,
Ești înăuntru, doar când ești... afară.
Ești extremist, când vrei să fii de centru,
Tu, om de dreapta, ești de stânga - vai!,
E ca și cum în Iad ai fi în Rai,
Ești "contra", mai întâi, și apoi "pentru".
De ce-ai mai sta, când ești de mult plecat?
Nimeni nu vrea de tine să mai știe,
Doar Dumnezeu, se pare, te-a iertat
Și vrea să te redea pe tine ție!
poezie de Dumitru Sârghie din săptămânalul "Linia întâi" (9 noiembrie 2012)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Destăinuire
Să nu te miri, nu-s cea de ieri
Din noaptea lungă de tăceri
Eu m-am desprins, nu vreau să mint
Uitat-am chipul tău vrăjit
Un soare-n lac s-a scufundat
Si luna-n noapte l-a urmat
Un cer albastru infinit
De mine s-a indrăgostit
Ce vis frumos, azi lumea toată
E primavara-ntruchipată
Iar țurțurii de gheață reci
I-am risipit pe vechi poteci
In amintiri nu imi mai ești
Te-am scos din file de povești
Plutești pe val purtat de vânt
Nu-mi ești iubire, nu-mi ești gând.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce nu dormi?
De ce nu dormi la ora asta
Când păsarile dorm in crang?
Doar ingerii vegheaza cerul
Și muritorii pe pamant!
De ce nu dormi, ce gand te-apasa
În noaptea neagra, ce stihii
Din colturi triste de odaie
Trezesc în tine amintiri?
Tu lasă pleoapele sa cada
Așterne-ti liniste in suflet
Și lasa somnul sa te prinda
Iar zorii să-ți aducă zambet.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Floare albă de cireș
Zi-mi, iubire, unde ești?
În ce pat ai adormit
Până zorii s-au ivit?
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire necondiționată
Oare ce suflet am eu,
De-ncape-n el sufletul tău?
Dar iubirea, cum ne-mpletește
Nici nu separă, nici unește?
Și gândul meu cel aiurit,
Ba te-a iubit, ba te-a hulit!
Inima mea bate așa:
Aș vrea- - n-aș vrea, n-aș vrea aș vrea!
Când viața ca o avalanșă,
Nouă nu ne-a dat nicio șansă,
Am inventat la repezeală,
Iubirea neconvențională!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vocea păpădiei
Tu cine ești, de unde vii?
Ai frunze galbene-aramii
Și un miros de toamna.
Ce colt de lume te-a chemat?
Ce ganduri te-au indepartat?
De cine ți-a fost teama?
Sunt păpădia auritaț
Cu praf de stele poleita
Îmbratisez ades poteci....
Dorintele sapate-n piatra
Le-am mostenit in sat cu vatra
Și nu te las sa pleci.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zorii din apus
De vrei să pleci, te du! Nu mă opun.
Luminii, să rămână, cum aș putea să-i spun?
Un suflet să se-ntoarcă? Degeaba l-aș ruga:
Nu știe ce e plânsul, își vede calea sa.
Îl știu, îl simt și-l înțeleg când tace:
Nu-i place, cu iubirea, să se joace
Cum aș putea, când Soarele apune,
Din roua dimineții, să-i pot spune:
"Întoarce-te cât nu ești prea departe!
E doar o noapte care ne desparte"?
Cum aș putea? E, oare, prea târziu
Să-mi luminezi apusul? Eu... nu știu!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbre
A fost odată... Mai putea să fie
De n-ar fi apărut o gelozie
Și-un gând ascuns ori un secret, ceva
Ce te-a îndepărtat, iubita mea.
Ai reușit cu-acele vorbe, șapte,
Să îmi arunci iubirea într-o noapte
În care s-a pierdut ca un sfârșit
Al unei stele care-a strălucit.
Au mai rămas doar semne de-ntrebare
Prin gânduri străbătute cu mirare,
Și vorbe nerostite ce-ar durea
De s-ar putea rosti. De s-ar putea!
Și, dincolo de toate astea, eu,
Te mai gândesc, mai ești în gândul meu,
Dar nu cum îmi erai, nu cum ai fost
Când îți aveai la mine-n suflet rost.
Îmi vei lăsa noi urme prin ruine
Rămase-acolo,-n gândul meu cu tine,
Iar dacă, uneori, te voi urma,
Voi face-o ca o umbră-n umbra ta.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce vine...
pe fața mea
a ta
și-n noi
nu simțim
corzi de strune
vibrații în ramificații
ea lasă
pe față obraji
la colțuri de gene
înăuntru adânc în tine
în mine și-n el
secunde pune prin ore și zile
pune ani
ia din frăgezime
din roz face cenușiu
crapă buze
cioplește cute adânci
ia din toate
încet
îndoaie oase
degete strâmbă
lacrimi pe ochi lasă să curgă
pune ceață
ia culoare voiciune
când vine dacă mai este trezire
vine în zori de zi
sau...
spre lăsat de seară
nu știi
ea stă mereu de pază
atenție
nu ești atent o clipă
o secundă
și...
nu mai ești
dispari ca o nălucă
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am reușit
Să ai curaj când pleci la drum
Să te gândești că si Columb
Cu trei corăbii a plecat
Pe mare
De fapt era ocean intins
Si-un orizont de necuprins
Si totuși a plecat râzând
Sub soare
Trei luni trecură tremurând
Strigară toți in cor "pământ "
Trei frunze când au apărut
Pe valuri
Atunci când iti propui un țel
Nu renunța usor la el
E greu la drum si uneori
Te doare
Dar in final in urma ta
Te bucuri c-ai lăsat ceva
Nu-ți pare rău si spui zâmbind
Am reușit!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nopți de iarnă
Vântul irosește fiece silabă
Si alungă gândul intr-o noapte albă
Unde zbor de flutur te ademenește
Spunând că iubirea peste tot plutește.
Aripa pictată, fin, galben-maro
E la sindrofia unde ești cadou
Pe nepusă masă, fără șervețel
Unde vântul tainic este menestrel.
Ce inchipuire.... nopțile de iarnă,
Pun peceți pe suflet, pansament pe rană,
Si trezită-n zori din așa visare
Arde in fereastră ca o lumânare
Pâlpâirea zilei care luminează
Gândul tău cel tainic si iți afișează
Zâmbet cu-ndrăzneală intr-o iarnă rece
Bucurând in suflet clipa care trece...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bucuriile vieții
Fiecare dintre noi vedem cum putem,
- Spală-te pe ochi în fiecare dimineață!
Când pleci să nu uiți să-ți cumperi un binoclu,
Prin care să înveți să privești, dincolo de idealuri.
Am privit printre umbre, crezând că timpul e absent
Am să plec cu fiecare respirație, cu fiecare cadru afectiv
De mâine sunt vie, cum viu a fost vinul din care am băut
Mașinăria se vede pe verdele din ceață
O ceară din miere ce nu mă lasă să cred în atingeri
Am să respir prin fiecare por al iubirii divine,
Bucuriile fiecăruia dintre noi aduc alte bucurii
Respirația ta va fi o adiere de vânt,
De mâine vom zâmbi cu fiecare petală a sufletului
Până ce ne vom atinge în timpul zborului privit de sus
De mâine am să devin regina,
De mâine poți zâmbi, fără a te opri.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!