Nopți de iarnă
Vântul irosește fiece silabă
Si alungă gândul intr-o noapte albă
Unde zbor de flutur te ademenește
Spunând că iubirea peste tot plutește.
Aripa pictată, fin, galben-maro
E la sindrofia unde ești cadou
Pe nepusă masă, fără șervețel
Unde vântul tainic este menestrel.
Ce inchipuire.... nopțile de iarnă,
Pun peceți pe suflet, pansament pe rană,
Si trezită-n zori din așa visare
Arde in fereastră ca o lumânare
Pâlpâirea zilei care luminează
Gândul tău cel tainic si iți afișează
Zâmbet cu-ndrăzneală intr-o iarnă rece
Bucurând in suflet clipa care trece...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Doina Bonescu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.