Poveste scrisă

ce te-a întors
din drumul tău
ce s-a-ntâmplat
în astă seară?
eu ştiu
dar nu pot explica
e atât de frig afară...
să tac?
poate-i mai bine aşa
să uit?
aş vrea dar nu se poate.
rămâi atunci
iubirea mea
poveste scrisă într-o carte!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate... poate...

poate vrei să ne-ntâlnim
într-o zi plină de soare
poate vrei doar să glumim
pe o bancă-n izolare!

mi se pare că-mi zâmbeşti
este foarte frig afară...
poate vrei să mă culegi
ca pe-un fulg care nu zboară!

poate... nici n-ai observat
c-am trecut din intâmplare
din priviri eu tot te caut
poate... poate... mi se pare!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O carte – o poveste

Citesc din cartea scrisă pentru mine...
Povestea noastră poate fi uitată?
Mă săcăie - ceva nu este bine,
E-o parte, undeva, necercetată.

Să fi greşit ceva la începuturi?
Să fi-nceput ‘nainte de prefaţă?
Nu, n-am greşit, iar primele săruturi
Au fost mult mai târziu, spre dimineaţă.

‘mi-erai în braţe, am dansat sub lună,
Pe-o muzică-n poveste derulată...
Citesc din carte... e atât de bună!
Nu are lipsuri. Nici "A fost odată".

Şi-atunci? Cum pot să uit o carte care,
Ajunge la final, fără-o furtună?
Ar fi a frumuseţii profanare:
O viaţă de poveste, împreună.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confesiune

Te-am căutat, nu te-am găsit
E nor afară, incă frig
Aş vrea să plâng, aş vrea să strig

Dar nu pot fiindcă niciodată
Nu am lăsat ca să se vadă
Cum cerul meu e plin cu nori
Si plouă-n nopţi şi plouă-n zori.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierdută-n amintiri

Dezamagire, chipul tău
Adună umbre de tristeţe
De unde eşti si care zeu
Mi te-a lăsat ca zestre?

Mă iartă dar imi este greu
Când intunericul se lasă
Aş vrea să pleci din gândul meu
Si să dispari in ceaţă

Astfel eu voi putea zâmbi
Când zorii se revarsă
Rămâi pierdută-n amintiri
Iubirea mea de gheaţă

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce faci astă seară tu

Eu de câte ori am vrut ca să te întâlnesc
Tu ca niciodată ai fost ocupată
Pentru asta n-am putut ca să-ţi mărturisesc
Cât de mult eu te iubesc

Totuşi sper că-n astă seară
Liberă să te găsesc.

Ce faci astă seară tu
Poţi să-mi dai un rendez-vous
Ca să mergem într-o cârciumioară
Ne va zice din ţambal
Un ţigan sentimental
Când n-o mai fi nimeni în local.

Şi în zori în trăsură spre şosea fericit
În sfârşit am să-ţi spun iubirea mea
Ce faci astă seară tu
Poţi să-mi dai un rendez-vous
Spune-mi doar atâta, da sau nu.

Ce faci astă seară tu
Poţi să-mi dai un rendez-vous
Ca să mergem într-o cârciumioară
Ne va zice din ţambal
Un ţigan sentimental
Când n-o mai fi nimeni în local.

Şi în zori în trăsură spre şosea fericit
În sfârşit am să-ţi spun iubirea mea
Ce faci astă seară tu
Poţi să-mi dai un rendez-vous
Spune-mi doar atâta, da sau nu.

cântec interpretat de Dorel Livianu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Consolare

am pierdut rima pe drum
dar ideea nu mă lasă
să m-aplec să o adun
ca să construim o casă

casa-nseamnă poezie
şi se vrea a fi perfectă
exprimă multă iubire
sau o critică directă

ce sa fac? aş vrea să fiu
o zeiţă-n poezie
dar talentul e saşiu
nu mă vede... nu mă ştie.

încerc să mă consolez
mai mult... chiar că nu se poate
dar ideile păstrez
şi scriu carte după carte...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu că iubirea nu e încrezută, mincinoasă, frivolă sau egoistă, nu e nici vicleană, parşivă sau arogantă. Ea e luminoasă, e inefabilă şi eu o văd atât de frumoasă... ea te acoperă cu "fiinţa'' ei când ţi-e frig, şi-ţi sărută glezna dimineaţa crezând că tu nu simţi, iubirea îţi lasă o adiere de neexplicat în jurul tău când te trezeşti, şi te surprinde, şi te cuprinde mereu cu zâmbetul ei. Iubirea iţi lasă uneori şi o lacrimă pe pernă, dar tu o găseşti, şi atunci inima îţi tremură. Iubirea nu se vrea urlată sau despuiată la televizor, nu se vrea tânguită şi nu vrea mila. Iubirea e imaculată şi nu cade niciodată... niciodată!

Vasile Şeicaru în interviu (26 martie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gând de primăvară

Îngheţat si zgribulit
Într-o mantie de frig
Aninat într-o fereastră
Cu ochi mari în frunza creaţă
Gândul tău trimis cu dor
Mi-a adus un mărţişor

- Vino, hai, te pun pe bluză
Nu-i nevoie de o scuză
Drumul, ştiu, e cu zăpadă
Şi tu n-ai avut lopată
Nici maşină, nici tramvai
Nici la sanie trei cai

Eşti un fluture în zbor
Fără bilet de avion
Doar cu gând de primăvară
Şi miros de tămâioară!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fetiţa mea

Cu chipul ei
Frumos brunet
Fetiţa mea
Este un zâmbet
Ce s-arată
În uşa mea
în scop direct
- ce faci?
Cum ai dormit?
E frig afară...
Vreau să ştii
De aceea
Am venit!!!
- Nu-i frig, răspund,
M-a înseninat
Un zâmbet cald
Şi a plecat....

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbe înţelepte

Intr-o seară cam târzie
Când pică frunza din vie
Deschid chatul si mă cheamă
Cu o voce tandră, calmă
Personaj din Israel
Zugrăvit cu un penel

Amicul se pare... are
Un trecut in calendare
Dar cuprins de indrăzneală
Mă intreabă... am cerneală
Să-i dedic o poezie
Scrisă simplu pe hârtie?

Aş avea zâmbind răspund
Dar eu incă sunt pe prund
Cu un grec aviator
Vrea o carte despre zbor

Mai negociem problema
Dar apare si antena
Unui filozof stilat
Ce-mi infige-n omoplat
Fix sageata cu-ntrebare
-Cu cine vorbesti ştii oare?

-Nu, zic eu... Măria Ta
Stima mea ti-oi acorda
Spus-ai vorbe inţelepte
Si renunţ fără regrete
La o scurtă convorbire
Intr-o seară cam târzie.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi sau nu

S-a stins o zi si alta vine
Ce-mi va aduce oare-n dar?
Cine croieşte pentru mine
Destin in calendar?
Aş vrea să-l văd, aş vrea să-l simt
Aş vrea palpabil ca să fie
Dar nu-i.... si mă intreb in gând
Să cred in ce nu e să fie?

Deşi nu am găsit răspuns
Si drumul rece intră-n iarnă
Cu paşi nesiguri spre apus
Eu sper in altă primăvară!
Si nu ştiu cum si nici de ce
Si nu ştiu cine mă iubeşte
Dar mă veghează din neant
Si drumul mi-l călăuzeşte.

Aş vrea să pot să-i mulţumesc
Si să-i trimit in dar o floare
Dar zorii zilei mă opresc
-Tu ai rămas o visătoare
Căci dincolo de cer nimic
Nu este viu si intrupare
A fi sau nu... rămâne-n timp
Aceeaşi veşnică-ntrebare.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin respiraţie şi inspiraţie, noi facem legătura dintre macrocosm şi microcosm. Iar legătura dintre oameni, o păstrăm prin Voce. Vocea poate fi tăcută sau poate fi scrisă în cuvinte. Când o voce e scrisă, rândurile prind viaţă şi încep să respire. Uneori, poţi auzi, oftând, câte o pagină. Atunci când o carte este abandonată.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fetiţa mea

Căciula-i albă
De zăpadă
Pe chipul ei
Frumos, brunet
Este un zâmbet
Ce se- arată
In uşa mea
În scop direct
-Ce faci?
Cum ai dormit?
E frig afară
Vreau să stii
De aceea am venit...
Si ti-am adus
Şi trandafiri!
_Nu-i frig.
Răspund
M-a incălzit
Un zâmbet larg
Si a plecat.
Din prag!!!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că nu există nici o carte, oricât de bine ar fi scrisă ea, care să şteargă cât de cât durerea tragediilor petrecute în Irak şi Rwanda, dar se poate şi să nu existe nici o carte, oricât de prost scrisă ar fi ea, care să nu îi ofere epifanie cititorului căruia i-a fost destinată.

citat din Alberto Manguel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe frumoase

Au fost multe clipe frumoase
Şi cred că nu vor mai fi, ştiu bine,
Au fost desprinse ca din poveste,
Atunci când eu sunt cu tine.

Aş da tot, cât aş putea
Să vină din nou timpul, ştiu bine,
O clipă doar să pot să mă-ntorc,
Cu zâmbetul deschis la tine.

Speranţa mea nu mai are vlagă
Ea vrea să se stingă-n mine,
Dar domnul mi te-a scos în cale
Şi sunt acum cu tine.

Vreau să fiu bine dacă îţi dai seama
Şi vreau să ne fie bine,
Că uneori greşesc, tu iartă
Şi fii mereu cu mine.

poezie de Eugenia Calancea (12 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşi în noapte

aprind în astă seară
lumânări de ceară
să ard, să ard în ultima privire
a doi nebuni
ce au crezut odată în iubire
anotimpurile mor
timpul prezent, timpul trecut
azi noaptea e zi
dacă tu...
pe drumul drept către cer
ce tristă-i viaţa către moarte
mai scriu un vers în astă noapte
că timpul astăzi ne cheamă înapoi
mă aşez pe ţărm pe crucile de lemn
tăceri în jur, tăceri în mine
unde eşti tu, eu nu mai sunt
decât o adiere tristă în vânt
ninge femeie în noaptea dintre ani
era atât de frig în noi
mă întorceam din nou acasă
dar ce mai esta casa fără noi
păşeam printre ani şi era frig
m-am ghemuit la sânul tău şi m-ai primit
mă alintai cu un cuvânt
treceai apoi pe aleile iubirii
eu am rămas să ascund tăcerea
ningea în noapte iar afară
plecai la cer şi lacrima plângea
vorbeam de despărţiri uitând că ieri nu a fost ieri
ştiam că ai să pleci
eram nebun şi nu înţelegeam
poate ăsta e destinul meu
să plâng după cei dragi mereu
ştiam că te-am pierdut
din clipa aceea de demult
când înfiorat am strâns în braţe
doar o dată, o fată preacurată
offf, cum priveam atunci
în sala ultimului bal
cum tu pluteai în valsul ireal
de ce mă doare azi plecarea dintre noi
de ce noi azi nu mai suntem doi
de ce, de ce...
ştii, eram atunci doar doi copii
nu te-am crezut când ai plecat
iubirea noastră unde este, unde suntem noi
mă ninge iar durerea
povestea noastră s-a sfârşit
dar ce este femeie azi sfârşitul
decât lumina noului început

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O carte bună vine cu o poveste. O carte credibilă trebuie să aibă povestea ta. O carte vie, trebuie să aibă o poveste trăită de tine, să o trăiască şi cei care o citesc. Dar, mai presus de astea toate, o carte trebuie să fie necesară şi utilă.

Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare şi destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cascada

E strigătul
De disperare
Al unui râu
Ce-a întâlnit
În cale
Şirag de stânci
Şi în cascadă
S-aruncă
Peste prag
Să vadă
Tot omul
Că-i victorios
Pe drumul lui
Fără întors!

poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aniversare

S-a întâmplat atunci, acolo
Iubita mea, tu să răsari,
Era într-o zi când s-a-ntâmplat să vi,
Ca o rază de lumină şi de soare,
Era într-o zi când s-a-ntâmplat să fi,
Scumpul meu luceafăr, veşnic între stele.

De ziua ta, iubita mea, îţi dăruiesc,
Fericirea ce-n cuvinte nu pot să-ţi spun,
De ziua ta, iubita mea, îţi dăruiesc,
Cuvântul bun şi cald şi sincer
Şi te doresc, înger ce-n suflet îmi trăieşti.

Şi eşti parfumul meu de vis
Şi adierea caldă ce-n mine port
Şi mai presus de tot şi toate,
A mea iubirea adevărată.

Să te sărut aş vrea mereu,
Dar ştiu că eu... şi ştiu că-i greu,
Dar cred că ai să mă ierţi,
Căci inima îmi eşti pe veci.

Sperantă-mi eşti şi paradis
Si doar tu poţi să mă-ncălzeşti,
Căci iarnă îmi e în fiecare zi,
Când alăturea nu-mi eşti.

Nebunesc mă doare-n suflet
Şi n-aş vrea ca să te pierd,
Căci te iubesc,
Adevărat şi fără alinare.

Şi te-ai născut atunci, acolo,
Ai răsărit cu primii ghiocei
Şi-aş fi putut să jur că am simţit,
... o adiere.

De-aş fi ştiut,
Ce iubire minunată o să apară,
Cerul supus l-aş fi privit
Şi i-aş fi mulţumit,
Că te-ai născut.

poezie de Dan Coblis din Nuanţe de alb
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară

Aş vrea într-o seară să ne întâlnim
Dar nu ştiu când e mai bine să ieşim
Lunea n-are nici un rost
Marţi e rău că merge prost
Miercuri ştii şi tu că e zi de post

Joi mi-e imposibil să te întâlnesc
Că mănânc c-un unchi pe care-l moştenesc
Vineri nu se poate, nu
Că postesc şi eu şi tu
Numai sâmbătă putem să ne dăm rendezvous

Şi dacă ne-o place stăm chiar până-n zori de zi
Că duminică putem dormi

Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară
Într-o cârciumioară la şosea
Unde cântă un pian şi-o vioară
Şi-unde nu ne vede nimenea

Perechi perechi amorezaţii stau la masă
Şi nu văd nimic în jurul lor
Guriţă iau de consumaţie ce le pasă
Dacă-şi fac jurăminte de-amor

Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară
Într-o cârciumioară la şosea

Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară
Într-o cârciumioară la şosea.

cântec interpretat de Jean Moscopol
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!