Husarul
În al nopții întuneric
Cu o muzică-n surdină
Îl zăresc și mă apropii
De un iris în grădină
Iris galben, par de-aramă
O bărbie îngrijită
Tânăr, frumusețe rară....
Toamna asta-i cam grăbită
Și rămasă-n loc o clipă
Mi-l imaginez husar
Eu în bluza de dantelă
În salon imperial
- Ce doriți, distinsă Doamnă?
Ochii lui albaștri-ntreabă
Eu puțin nedumerită
Îl întreb doar cum îl cheamă
Îmi zâmbi atât de simplu
La Chișinău sub un balcon
- Visătoare sunteți, Doamnă
Al meu nume este Ion.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Doamnă
Doamnă, cât de străină vreți să-mi păreți, atât
de pur și inocentă vă simt, cât de străină vreți
să îmi fiți, Eu atât de mult vă simt și mă pierd
doar la gândul că totuși îmi veți răspunde în
scris ori verbal într-o zi spre sfârșit de timp ori de Noi!
Doamnă, îmi imaginez regăsirea dintre Doi
oameni pierduți în timpuri trecute, îmi imaginez
regăsirea pe ultima clipă sau pe un ultim
anotimp ruginiu cu frunze uscate, căzute,
precum suntem și Noi amândoi, în clipa de față!
Doamnă, sunt sigur că ochii dumneavoastră
sunt ca întâia oară, pătrunzători și la fel de
,, necopți", mai bine zis, verzi, iar zâmbetul... cu
câteva riduri, cu ceva toamnă venită cu trecerea
timpului, iar vocea, să-mi mai vorbiți o dată!
Doamnă, să-mi mai vorbiți o ultimă dată și
să-mi mai trăiți o ultimă clipă și promit că îmi
va fi îndeajuns să iert și să accept trecerea
timpului în care a lipsit dimineața și toamna,
zilele toate și toate anotimpurile dintr-o dată!
Doamnă, să nu știu acea dată, nu vreau și nici
să vreau a ști, să nu-mi spuneți, oricum, sunteți
tăcută, retrasă, într-un fel ascunsă de lume... de
mine, cine mai știe de cine, oricum, așteptarea
mă domină într-un fel de neexplicat și acum!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iris
1 Mai 2004
Iris! foc de aur al iubirii
Iris! mantie întins-a înserării
Iris! far ce noaptea luminezi
Iris! călauză a-nsingurării.
Ochi măiastru al speranței
Rază lin-a mângâierii ;
Cu luminile-ți albastre
Ne transformi iară-n îngeri
Iris! foc de aur al iubirii
Iris! mantie întins-a înserării
Iris! far ce noaptea luminezi
Iris! călauză a-nsingurării
Doamne! spune Tu acuma
De ce e rătăcită turma?!
Doamne! dă-ne iar un semn,
Ca să știm că n-ai plecat...
Iris! foc de aur al iubirii
Iris! mantie întins-a înserării
Iris! far ce noaptea luminezi
Iris! călauză a-nsingurării
Potopiți de griji, nevoi si învoieli
Toate ni se par înnegurate.
Doamne! spune Tu că nu-i așa
Doamne! mai zâmbește uneori...
Iris! foc de aur al iubirii
Iris! mantie întins-a înserării
Iris! far ce noaptea luminezi
Iris! călauză a-nsingurării
poezie de Ilarie-Adrian Frone
Adăugat de Batman
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumoasa doamnă
Frumoasa doamnă marțiană a pus condurul de argint
Venită tocmai de pe Marte s-admire-al nostru anotimp.
-Eu m-am născut dintr-o fecioară si tatăl meu este Iisus
Am devenit o pământeană, Jules Verne precis că nu v-a spus.
Si Nostradamus a uitat ca să mă amintească-n carte
Doar N. A. S. A. m-a descoperit că sunt venită de departe.
Imi place Terra cu nisipul ce lângă mare e incins
Imi plac si munții duși in zare unde zăpezile au nins.
Dar nu-țeleg de ce la voi sunt granițe si grăniceri
De ce sunt scuturi si armată, rachete, puști, amenințări?
De ce teroarea-i dominantă si nu sunteți ca niște frați?
Eu vă primesc oricând pe Marte dacă doriți să evadați.
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mai sunt tânăr, doamnă
Nu mai sunt tânăr, doamnă! în traiul meu anost
Doar serul din perfuzii îmi tropăie prin sânge.
Cum aș putea fi iarăși Don Juanul care-am fost
Când trupul veștejește și putirința plânge.
Nu mai sunt tânăr, doamnă! băut-am cred destul
Cât să pricep căderea când nu ai echilibru.
Un pătimaș în eros, nicum n-am fost sătul
Cât să pot satisface orgoliul meu de tigru.
Nu mai sunt tânăr, doamnă! nici tânăr, nici frumos,
Beau apă cam doi litri de când sunt la dietă;
De prea multe lipide și-o gută-nfiptă-n os
Când tensiunea crește mă-nvârt ca-n piruetă.
Nu mai sunt tânăr, doamnă, și de pereți mă țin
Când scările cobor, că-mi scârțâie genunchii;
Sunt un cadavru viu la care corbii vin
Să ciugulească gena ce-au pus-o-n mine unchii.
Nu mai sunt tânăr, doamnă, iar azi, îți jur, mai cred
Doar în cardiologi, căci mi se pune gheara
De câte ori vâd țâțe; de vreau să mă reped
Vin emisarii hâtrei să-mi spună: bună seara!
parodie de Elena Victoria Glodean, după Mircea Dinescu (2014)
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Partenerii paradisului
- Bună seara, doamnă.
- Bună seara, domnule.
- Vă privesc până sub inimă, doamnă.
- Știu; dar și eu vă privesc, domnule.
- Vă cunosc și urna de veci, doamnă.
- Nicio grijă, și eu vi-o cunosc
pe-a dumneavoastră, domnule.
- Mă enervați cumplit, doamnă.
- Și dumneavoatră, nu mai puțin, domnule.
- Înseamnă că nu se mai poate face
nimic, doamnă.
- Desigur, domnule. Acesta e și rostul
egalității dintre noi, dragă domnule.
- Nici să trăim, doamnă?
- Nici. La ce bun, domnule?
- Nici să murim, doamnă?
- La ce bun, domnule?
- Nici să vă las să trăiți, doamnă?
- La ce bun, domnule?
- Atunci... vă ucid, doamnă!
- La ce bun, domnule?
- Dar eu sunt un geniu, doamnă?
- La ce bun, domnule?
- Vă asigur că sunt nebun, doamnă!
- La ce bun, domnule?
- Dați-mi un "Do" de jos, doamnă...
- Aveți un "Do" de jos; muriți liniștit,
domnule!
poezie de Ion Crânguleanu din Riscul certitudinii (1985)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt tânăr, Doamnă
Sunt tânăr, Doamnă, vinul mă știe pe de rost
și ochiul sclav îmi cară fecioarele prin sânge,
cum aș putea întoarce copilul care-am fost
când carne-mi înflorește și doar uitarea plânge.
Sunt tânăr, Doamnă, lucruri am așezat destul
ca să pricep căderea din somn spre echilibru,
dar bulgări de lumină dac-aș mânca, sătul
nu m-aș încape în pielea mea de tigru.
Sunt tânăr, Doamnă, tânăr cu spatele frumos
și vreau drept hrană lapte din sfârcuri de cometă,
să-mi crească ceru-n suflet și stelele în os
și să dezmint zăpada pierdut în piruetă.
Sunt tânăr, Doamnă, încă aripile mă țin
chiar de ating pământul pe-aproape cu genunchii,
această putrezire mă-mbată ca un vin
căci simt curgând prin dânsa bunicile și unchii.
Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, de-aceea nu te cred,
oricât mi-ai spune, timpul nu-și ascute gheara
deși arcașii ceții spre mine își reped
săgețile vestirii, sunt tânăr. Bună seara!
poezie de Mircea Dinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Cartea "Vino in rochia ta simpa de stamba" de Mircea Dinescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Albă floare
Toată viața
Am crezut
Ca-s rățușca
Cea urâtă
Azi
Uitându-mă-n album.
Retro
Vad pe foaia albă.
O fetiță
Chiar frumoasă
Si o doamnă...
Chiar distinsă.
Albă floare,
Ce eroare
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub balcon
Dor imi e de iarba verde
Dar e toamnă si se vede
Numai galben in pădure
Si-s uscați rugii de mure.
In curând izvor ingheață,
Umbra toamnei se inalță
Si dispare-n depărtare
Lăsând iarna cu ninsoare.
Greieraș ce nume porți
Când cutreieri pe la porți?
Cine să-ți deschidă oare?
Nu e zi de sărbătoare...
Ia-ți o haină, frigul vine,
Uită c-ai cântat la mine.
Dar te-aștept la primăvară
Sub balcon cu o chitară!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lup de mare
Știi că ai puțin umor...
Tot privindu-mă de zor
Eu fiind o visătoare
Si tu incă lup de mare
Si așa intr-o grădină
Lângă-o floare de sulfină
Mi-ai șoptit că mă iubești
Ca pe-o zână din povești
Fac ochi mari si zâmbet larg
Tu incerci să treci un prag
Râde luna-n candelabru
-Nu-l crede.... caută altu
Dar eu tac privesc in jur
N-o sa caut... clipă fur
El vorbește, eu ascult
Timpul meu e la trecut
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O icoană ești, prea scumpă doamnă
Tenul tău frumos și alb ca brânza,
Ochii de-un albastru celestal,
Se uită după tine-n pom și frunza,
Ești pusă pe al vieții-mi piedestal.
O icoană ești, prea scumpă doamnă,
Anotimpu'-n care frunza cade,
Ești numai o clipă dintr-o toamnă,
Ești amorul ce-n suflet îmi șade.
Mâini atât de fine, parcă-s de catifea
Mă mângâie ades pe fruntea goală,
Mă-nvăluie parfumul, aromă de cafea;
-Capul mi-l așez ușor la tine-n poală!
Și aștept să treacă toamna, într-o clipă,
Tu să-mi fii pe veci alt anotimp,
Dragostea în noi ca o nebună țipă...
-Îi vom acorda iubirii mai mult timp!
Și voi fi ferice, și-mi voi cânta iubirea,
M-ai ales pe mine din filele pierdute,
M-ai făcut din nou să ating nemurirea,
Mi-ai reînviat dorințele avute.
poezie de Răzvan Isac (21 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
- iris
- Iris. O floare la vedere.
definiție aforistică de David Boia (23 august 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Doamnă
Ce frumoasă sunteți, doamnă,
Chiar și-așa, puțin mai tristă
Când pășiți ușor spre toamnă,
Vara voastră mai există.
Când pășiți pe drum pierdută
Undeva într-o visare,
Soarele parcă sărută
Umbra voastră pe cărare.
Și așa frumos vă șade
Cănd vreți să puneți la loc
O șuviță ce tot cade
Și alunecă din coc.
Chiar dacă vă enervați
Când vă credeți furioasă
Poate nu știți, dar aflați
Doamna mea, sunteți frumoasă!
Știți voi doamnă ce minune,
Ce miracol v-a-ntrupat
Dar pe drum, câte un june
Vă privește încântat.
Fiindcă-n trupul de fecioară
Simt că se adăpostește
Încă multă primăvară
Care vă întinerește.
Iar de cumva se întâmpă
Un fir alb să strălucească
Ici și colo, pe la tâmplă,
Iarna n-o să poposească.
Până fulgii or să cearnă
Fluturi albi într-o ninsoare,
Bucurați-vă azi, doamnă
De căldură și de soare!
E ceva ce mă îndeamnă
Să vă-ntreb ce v-a-ntristat
Iar de nu-mi răspundeți, doamnă,
Răspund eu: n-a meritat!
Doamna mea fără de nume
Știu că nu vă regăsiți
Căci veniți din altă lume,
Dar vă rog eu să zâmbiți!
poezie de Florentina Mitrică (5 mai 2018)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgie...
Scuzați doamnă
doamnă toamnă
că nu știu a vă primi
cu plâns rece
față gri
cu machiaj
și anturaj
de cer vânăt
plumburiu...
scuzați doamnă
că nu știu
și nu pot
ca să mă port
cum mi se cere
când tu speri
la revedere...
Scuzați doamnă
doamnă toamnă
că mă port
ca un hapsân
însă tu
cu-al tău elan
mă faci doamnă
mai bătrân
cu încă-un an!
poezie de Gheorghe Gurău din Cochetând cu muzele (septembrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Sunt lacom, Doamnă ( Parodie după Sunt tânăr, Doamnă de Mircea Dinescu)
Sunt lacom, Doamnă, vinul nu curge fără rost
Și ochiu-mi hulpav cată fripturile în sânge.
Nu-mi pasă și-orice cumpăr, nu mă mai uit la cost.
După mai noi rețete, inima de dor plânge.
Sunt lacom, Doamnă, lacom și am visat destul
La ciorba de potroace, la borșul meu de miel.
Cum nu mai am vreo treabă, măcar să mor sătul.
Nu fac rabat la banii ce-i am în portofel.
Sunt lacom, Doamnă, lacom și chiar mă țin semeț
Și-mi place să beau vinul alături de-o cochetă,
Dar când se-aduc platouri cu carne de mistreț,
Mă salt și-mi tai o halcă, mânjit pân' la manșetă.
Sunt lacom, Doamnă, lacom, curelele mă țin.
Mănânc cu-nfrigurare claponi, curcani, berbeci
Și lăutarii-mi cântă până ce eu termin,
Stacanele umplute cu vin de soi, din beci.
Sunt lacom, Doamnă, lacom, ca uliul mă reped;
În loc să îți fac curte, să nu te indispună,
Că îmi sticliră ochii la pulpele de ied.
Iertare, scumpă Doamnă! Sunt lacom... Noapte bună!
poezie de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Da, Doamnă!
Am rămas mut de uimire
În fața frumuseții tale
Vreau să te acopăr de iubire
Să fiu sclavul dumitale.
Da, Doamnă. Asta nu-i minciună
Te iubesc și te admir
În întuneric și pe lună,
Feeric fir de trandafir.
Chiar nici nu mai întreb
Pentru ce tu m-ai chemat
Ating corpul tău superb
Și rămân entuziasmat.
Doar acea îmbrățișare,
Mie-mi este de ajuns,
Rămân plin de încântare,
Și în glas fără răspuns.
Nu pleca. Rămâi cu mine.
Poate asta vrei și tu
Tot ceva ne mai rămâne...
Amintirea de acu'.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna se numără bobocii
Când ne-am iubit noapte de noapte astă iarnă,
Eram atât de fericiți, ți-aduci aminte, doamnă?
M-aștept ca un boboc bălan s'apară-n curtea ta la toamnă,
Nu unul de țigan, frumoasă doamnă!
epigramă de Emilia Țeț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamnă, te voi atinge cu mintea ( XVII )
doamnă, te voi atinge cu mintea.
te voi atinge și te voi atinge și te voi atinge
până când pe neașteptate
îmi vei oferi un zâmbet, rușinos și obscen
(doamnă, te voi
atinge cu mintea.) te voi atinge,
asta-i tot,
ușurel și tu vei deveni pe deplin
cu infinită grijă
poemul pe care eu nu l-am scris.
poezie celebră de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arthur Abott: Știi la ce m-am gândit toată noaptea?
Iris: La ce? De ce te deranjez eu cu atâtea întrebări?
Arthur Abott: Mă întrebam de ce o fată atât de frumoasă ca tine trebuie să se mute în casa unor străini chiar în timpul vacanței lor de Crăciun și, pe deasupra, să-și petreacă noaptea de sâmbătă cu un ratat ca mine?
Iris: Am vrut să fug de toți oamenii pe care îi văd mereu! Ei, nu chiar de toți... de o singură persoană. Am vrut să fug de... un tip.
(ea oftează)
Iris: De un fost iubit care tocmai s-a logodit și a uitat să-mi spună și mie.
Arthur Abbott: Așadar, e un ticălos?
Iris: De fapt... chiar este... un mare ticălos. De unde ai știut?
Arthur Abbott: Te-a lăsat să-i scapi. Nu e chiar așa de greu de dedus. Iris, în filme există eroinele principale, dar există și cel mai bun prieten. Din câte îmi dau seama, tu ești o eroină principală, dar dintr-un oarecare motiv te comporți precum cel mai bun prieten.
Iris: Câtă dreptate ai. Ar trebui să fii eroina principală în propria ta viață, pentru numele lui Dumnezeu! Arthur, de trei ani merg la psiholog, dar nu mi-a explicat niciodată ceva atât de clar. A fost genial. Foarte direct, dar genial.
replici din filmul artistic Vacanța, scenariu de Nancy Meyers
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trezește-te, frumoasă doamnă, din mirare...
Trezește-te, frumoasă doamnă, din mirare,
din răsfățul dragostei când ești rănită,
cheamă cerul și te dezleagă de visare
când liturghia fericirii ți-e ispită.
Trezește-te, frumoasă doamnă, dă-ți o șansă
tu țeși urzeala firelor de rugăciune,
busuiocul bobotezei de sub perna ninsă
nu-l arde pe jarul clipei slăbiciune.
Trezește-te, frumoasă doamnă, și dă viață,
Moartea-i negarea ideii de femeie.
Răscumpără din vârtejul greu de ceață
Menirea firii tale dumnezeie.
Trezește-te, frumoasă doamnă, și pășește
mireasă peste pragul aievelor trăiri.
Trezește-te, frumoasă doamnă, și zdrobește
albumul demodat cu-un ciob de amintiri.
poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel la Toma
La Toma-n grădină
Colegii s-adună,
Au multe să-și spună;
El îi așteaptă să vină
Cu muzică-n surdină,
Să fim toți împreună;
La Toma-n grădină
Colegii s-adună.
Cântece răsună,
Veselia e plină
Sub clarul de lună
Și-n zori pe lumină,
La Toma-n grădină
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!