Incertitudini...
România-i cap de fier,
ruginește lent
și ne ține-n auster
pe-un discurs dement.
Agramat este cuvântul
ce-l invocă des,
făr' să potolească gândul,
toamna la cules.
Viitorul sună bine
după cum se vede,
aliniază către tine
stratosfera verde.
Ne destinde azi lumina,
ochiu-i mototol
și-așteptăm cu toți chenzina
pe stomacul gol.
Ani-lumină ne așteaptă
cu feștila stinsă
și cuvinte spuse-n șoaptă
pe sub pleata ninsă.
Nu vreau ca să fiu prea sceptic,
să vorbesc în doară,
dar, pocalul daco-celtic
strigă: Curând, eu o să ies afară!!!
poezie de Liviu Reti (4 octombrie 2018)
Adăugat de Liviu Reti

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Dileme
A căzut o frunză și-am călcat-o verde,
Nu știu de o doare și nici de mă vede,
Rămasă în urmă a-nceput să moară,
Eu pășesc agale să nu mă mai doară.
Cred că vine toamna sosind dintr-o parte
Cu răzlețe lacrimi în cer adunate,
Încă-i cald spre seară și e uscăciune
Și plutesc prin aer miresme de prune.
Nu știu și nu-mi pasă cum este afară,
Tu nu ești cu mine și n-ai fost de-o vară,
Ai plecat voioasă cu o dimineață
Fără stropi de rouă pe flori și verdeață.
Nu erai mâhnită și nici supărată
Cu-al meu braț de vise te-ai pierdut deodată,
Am rămas cu luna să vorbesc în noapte
Când și când îmi spune cât ești de departe.
Pustiit în mine m-am prins de-a mea mână,
Nu vreau să fiu singur când mă ceartă luna,
Îmi vorbesc în șoaptă când aștern poeme,
Să-nțeleg femeia când iubind se teme.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
La tine femeie
La tine femeie, mereu îmi e gândul
Și pagini de cărți răsfoi-vom o mie,
Pocalul de viață ne-a prinde sorbindu-l,
Când stele răsar, către cer dinspre glie.
Puterea în rod să te țină cuprinsă,
Cu zile și nopți peste corp neîntinat,
Miresme de floare gingaș neatinsă,
Pășească vremelnic într-un corp de-admirat.
Aruncăte-n valul ce trece mereu,
Cu al tau sân trufaș, dezinvolt.
El străpunge și ochiul de zeu,
Ce privește răpus, chiar de-i mort.
București... 8 martie 2020
poezie de Liviu Reti (8 martie 2020)
Adăugat de Liviu Reti

Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre-o dimineață de toamnă
e rece, vântul bate cu toamna dinspre iarnă
o ușă la un balcon se deschide, încetișor
un cearceaf alb iese și se zbenguie
undeva o mână albă se întinde
mângâie un umăr
un zumzăit trezește așezarea, de blocuri
o ușă trântită se aude dispre scară, metalic
doi câini sar pe iarba încă verde, așteaptă
nu le pasă că-i frig afară
de sus cade o rază rece, după colț de ușă
îmi este frig în mine, mă înfășor prin geamuri
goale, fără perdele
singurul scaun din mine nu mă mai poate ține
este prea bătrân
vorbesc cu umbrele, le spun trecutul
ele mă întrebă urlând, ce-ai făcut din tine?
urc dealul vieții și dau peste ceea ce-am fost
un trup golit de suflet
desupra mea este o gaură imensă, în cer
din ea coboară frânghii pe care se cațără oameni
încă prea tineri
alt căine urlă cu botul ridicat, strigă-a-moarte
a căzut o frunză din greanga cerului, nu-i verde nici uscată
este mată ca sticla mea de geam
prin ea nu pot să văd afară, trupul mi-a rămas fără suflet
o sonerie de ceas sună și simt o mână caldă
cuprind trupul în brațe și mă scufund în el
fericit mă gândesc
a fost un vis urât, spre-o dimineață de toamnă
poezie de Viorel Muha (octombrie 2010)
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!

În curând...
În curând, precum fânețea coaptă
voi simți-n timpan ecou de coasă
și pe-aripa dorului de casă
voi pleca lăsând în urm-o șoaptă.
În curând, din dragoste și vis
voi zidi o scară către cer,
părăsind ce este efemer
voi urca pe ea spre Paradis.
Neputând să întocmesc demersuri
în curând trec dincolo de porți...
În curând vă voi iubi pe toți,
în curând mă descompun în versuri...
poezie de Nicu Gavrilovici din Manifest pentru normalitate
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Povestea inimii taiate
Uitată într-un colț, la soare
În așteptarea sensului sublim,
Se reflecta cuceritoare
O inimă tăiată de un nor infim.
Înconjurată de-arealul neguros
Și alintată de o rază jucăușă,
Ea stă pe-un drum anevoios
Ascuns de umbre și o ușă.
În așteptare, ea scrutează cerul
Pentru a-i trece visul de "nu mă uita"
Și veșnicia să îi stingă dorul,
Ce astăzi îi ascunde golul de "inimă rea".
A adunat în ani-lumină
Dureri și zâmbete trimise către ea,
Dar, astăzi, îmi șoptește-n tihnă,
Că nu mai simte visul, ci... încrederea.
Roșu... 16 februarie 2020
poezie de Liviu Reti (16 februarie 2020)
Adăugat de Liviu Reti

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vremea alinierilor globale
Cultura se aliniază după urmele de greblă,
rămase pe fruntea snobilor în vervă;
Trădarea se aliniază după liniile frontului inamic,
vânzând și cerul și pământul pe nimic;
Meritul se aliniază după ordinul de desconsiderare
a tot ce-i conștiință, ideal și înălțare;
Omenirea se aliniază după porniri inconștiente,
doar pentru a fi pe placul elitei demente;
Doar turmele se zbenguie în derivă,
în libertăți cu sumă negativă!
poezie de Octav Bibere
Adăugat de Kitzy Bush

Comentează! | Votează! | Copiază!
Șantierul
Se colorează cerul,
natura deopotrivă
și mic este șantierul,
ce crește lângă șină.
Abundă dimineața
de forfotă stabilă,
ce taie precum ceața
a liniștii lumină.
Se cântăresc traverse
pe brațul macaralei,
ce stau să se așeze
la marginea tarlalei.
Se-nalță către cer
un zid cu margini drepte
și obosite cer
lumină, niște trepte.
Mortarul se lungește
pe cărămida arsă
și fierul ce-o păzește,
se încovoaie-a casă.
Acoperișul falnic
se-nalță către cer,
iar eu, un meșter jalnic,
trăiesc în.... auster.
poezie de Liviu Reti (10 octombrie 2019)
Adăugat de Liviu Reti

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dinspre tine
Dinspre tine doar tăcere
clipe nu mai am de dat
ce să faci printre himere
tu, cu cercul tău pătrat...
Prea e vis...
arde năprasnic
focul ce mi l-ai aprins
dorul tău mult prea obraznic
e cuminte, nu-i proscris...
Eu duc toată nebunia,
tu de mine nu ai somn
mie mi-ai fost agonia
frunzei ce-a căzut din pom...
Mai departe fie bine
trebuia să ne întâlnim
s-adunăm din risipirea dragostei
un dulce chin
ce-l vom bea în apus de vreme
ca pe-un tonic verde vin...
poezie de Gabriela Marieta Secu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Viitorul te așteaptă
Drumul vieții este scurt.
Tare-i greu de străbătut.
Dar,
cu credință-n Dumnezeu,
poți străbate drumul tău.
Vei trece peste hârtoape,
Nu te vor supune ape.
Focul nu te va atinge,
Greul vieții vei învinge.
Urci un deal, cobori o vale,
Învingi tot răul din cale.
De ai curaj, scrutează zarea!
Lasă în urmă uitarea!
Viitorul te așteaptă
Ca să urci treaptă cu treaptă.
Prefigurează viitorul
Prin prezentul ce-l trăiești.
Gândirea îți e motorul
Cu care îl construiești.
Către zare îți iei zborul
Și o cucerești
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

......Și nu mai ajung
Pădurea îmi plânge cu frunze de-aramă
Și tot ce-a fost verde în vânt se destramă
E toamnă târzie și încă m-aștepți
Mi-e gândul pierdut și pașii incerți
Mă-ndrept către tine, fac pași înapoi
Și nici nu mai știu cum e să fim doi
Mă-nvălui în temeri și mari îndoieli
Și văd doar iubiri ce-mbracă spoieli
Sau pofte ce lasă în urmă uitare
Mă-ndrept către tine c-un semn de-ntrebare...
Mă-ndrept către tine și nu mai ajung
Ești tu prea,, departe''.... ori drumu-i prea lung?!
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Trandafirii toți din lume...
Trandafirii toți din lume
Am să-i adun încet, încet,
Văzându-te ei îți vor spune
Cuvinte-n șoaptă și discret.
Cei cu roșiile petale
Simbolul veșnic al iubirii,
Vor fi în gândurile tale
Prin însăși trandafirii.
Sunt trandafiri ce se agață
Căutându-și un zenit,
Cu dorință veșnică de viață
Spre-nălțimi, spre infinit.
Nu vreau în juru-mi un suport
Mă ridic treaptă cu treaptă,
Să mă mișc mai dezinvolt
Căci viitorul mă așteaptă.
Cum! Nu știi ce-i viitorul?
Este primăvara care vine,
Prin care nouă Creatorul
Ne-a trimis ziua de mâine.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Spirit cunoscut
În zare mă uit noaptea și văd ce gândești,
Doar gânduri despre moarte și triste povești.
Privesc către mare și-ți văd sufletul,
Aprig ca un leu, ce-și laudă urletul.
Admir toți pomii, ce visează tăcuți,
Sunt toți anii tăi, de vreme abătuți.
Privesc lumina lunii, ce lumină pământul,
Lumina din ochii tăi, ce-ți luminează gândul.
Te văd chiar pe tine, pe-o bancă plângând,
Se-aud toți cei dragi, de departe strigând.
Pășesc către tine, dispari făr' de urmă,
Tăcut ca o umbră, ce întunericul scurmă.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Viitorul sună bine
Sună puțin comic, dar e tragedie,
Ne vindem viitorul... din prostie.
distih de Alex Dospian (august 2013)
Adăugat de Alex Dospian

Comentează! | Votează! | Copiază!

Convalescent de România
Lacrimă gata să zboare
din ochiul lui Dumnezeu
România-i taina care
vindecă poporul meu
Din ochiul lui Dumnezeu
coboară iată cuvântul
și de-aceea poate eu
întrerup ziua cu gândul
Coboară iată cuvântul
România-i taina care
nu tace vecii de-a rândul
lacrimă gata să zboare
Din ochiul lui Dumnezeu
taman în cuvântul meu
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (25 februarie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dedicație unei necunoscute
Nedescoperiții tăi ochi
Se deschid imenși ca un soare
Să îmi lumineze
Nopțile interstelare.
Un zâmbet este chipul ce-l porți.
Plăcerea clipei și a risipei
Care trece inconfundabilă
Petală parfumată și imuabilă.
Întâmplarea îți dedică cuvântul
Rodul chinului și poate gândul
Crăpând bumb de primăvară distinsă
În această iarnă cu pistrui ninsă.
Joc de cuvinte, zaruri căzute
În numere potrivite, câștiguri mărunte,
Bucurii iluzorii... Icoana ți-o port
Ca pe un stâlp la capăt de mort.
poezie de Mircea Nincu
Adăugat de Aurora Cretan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre calambururi

Cine vrea să explice "totul" prin cuvinte, ajunge curând să nu poată explica nimic! Eroarea începe din clipa când vrem să identificăm cuvântul cu spiritul. Sufletul n-are nevoie de cuvinte pentru a înțelege.
Liviu Rebreanu în Adam și Eva
Adăugat de Genovica Manta

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulți ani-lumină, copile!
Mulți ani-lumină, copile-bărbat,
O viață frumoasă te-așteaptă 'nainte.
Ești liber și tânăr, sănătos și curat,
motiv de mândrie la orice părinte.
La mulți ani-lumină copile-copil,
Cuminte și pur să trăiești în lumină
Deviza să-ți fie plăcutul util,
Cuvântul puternic și fața senină.
La mulți-ani lumină bărbate-copil,
Un munte de bine și-o viață ușoară...
Ți-aș zice, deci clasicul text inutil,
Dar nu-s comestibile toate ce zboară.
La mulți ani-lumină bărbate-bărbat,
Al tatălui fiu și al mamei nou-crai,
de vreo două decenii,, la față schimbat"...
La mulți ani-lumină, copile-Mihai!
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Patriotismul
E un concept incert, adică
Include și o reciprocă:
Cei ce-l invocă nu-l aplică,
Cei ce-l aplică nu-l invocă
epigramă de Mihai Batog-Bujeniță din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumusețea toamnei
Câte dorințe rămân neîmplinite
Și câte vise în noapte mai așteaptă
Dimineți cu soare și parfum
În lumea neînțeleasă prin cuvinte,
Ce au rămas la margine de drum...
Numai izvorul cel cu apă rece
Îmi potolește setea care mă cuprinde
Murmurul vieții se aude lângă mine
Când toamna cu pași repezi vine
De dor și bucurie, când ploaia cade
Și un miros de crizanteme plutește-n aer
Cu prospețime de frunze și culori
Iubirea revine încet, în suflet și-n priviri
Razele de soare îmi dau binecuvântarea
E iarăși toamnă, iar vara-mi spune adio...
Merg liniștită să îmi găsesc cărarea
Îmi este bine să vorbesc cu tine,
În curând se va așterne iarna...
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Retorica glumei
Descopăr viața,
Mă descopăr constant
Și ca vechi militant
Subțiez, zilnic, ața.
Adun vechi cutume,
Retrăiesc zboruri lent
Și ca vechi insurgent,
Mă dezic de-astă lume.
Mituri vechi le dezbat
Cu aplomb de școlar
Și ca orice fugar,
Vă las clipa pe-un pat.
Nu te caut, acum,
Mă găsești unde vrei
Și cu simple idei,
Veșnic, eu recompun.
Roșu... 20 februarie 2020
poezie de Liviu Reti (20 februarie 2020)
Adăugat de Liviu Reti

Comentează! | Votează! | Copiază!