Povestea inimii taiate

Uitată într-un colţ, la soare
În aşteptarea sensului sublim,
Se reflecta cuceritoare
O inimă tăiată de un nor infim.

Înconjurată de-arealul neguros
Şi alintată de o rază jucăuşă,
Ea stă pe-un drum anevoios
Ascuns de umbre şi o uşă.

În aşteptare, ea scrutează cerul
Pentru a-i trece visul de "nu mă uita"
Şi veşnicia să îi stingă dorul,
Ce astăzi îi ascunde golul de "inimă rea".

A adunat în ani-lumină
Dureri şi zâmbete trimise către ea,
Dar, astăzi, îmi şopteşte-n tihnă,
Că nu mai simte visul, ci... încrederea.

Roşu... 16 februarie 2020

poezie de Liviu Reti (16 februarie 2020)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mi visul

Mă străbate clipa
dintr-un gând
în altul
liniştea mă-ndemnă
către veşnicii
îmi cresc aripi
astăzi
să brăzdez înaltul
maine
de mă cauti
nu mă vei găsi

Cerul
se despică
aducând furtuna
plopii îşi agată
crengile de vânt
îmi cresc aripi
astăzi
pentru totdeauna
să mă-ntorc spre stele
renăscând pământ

Va ploua o vară
doar să stingă focul
florile vor naşte floare
după floare
imi cresc aripi
astăzi
hai
iubeşte-mi jocul
si sărută-mi visul –
gata de plecare

Noapte
după noapte
va fi lună plină
vor urla în mine
şi în tine
câini
îmi cresc aripi...
dacă
cerul se înclină
voi pleca
spre ziuă -
prinde-mă de mâini

poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colţ de inimă

Te-am ascuns într-un colţ al inimii,
Să nu te caut prin celelalte
Făpturi din nopţi cu chipul lor senin
Care mi-au stat cândva în braţe.

Doar eu ştiu locul unde te-am ascuns,
În colţul cel pătruns de taină,
Căci tu-mi eşti taina unicului vis
Şi visul nu vrea să îmi doarmă.

Sunt blestemată de cer să te iubesc,
Să poată cerul să-mi vorbească
Şi-mi cheamă umbra Lunii s-o petrec,
Cu raza ei să mă albească.

Te-am ascuns să-mi păzesc amintirea,
Pe care o chem să mă uimeşti,
Reapari şi-mi dăruieşti privirea
Ochilor, cu unduiri cereşti.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Retorica glumei

Descopăr viaţa,
Mă descopăr constant
Şi ca vechi militant
Subţiez, zilnic, aţa.

Adun vechi cutume,
Retrăiesc zboruri lent
Şi ca vechi insurgent,
Mă dezic de-astă lume.

Mituri vechi le dezbat
Cu aplomb de şcolar
Şi ca orice fugar,
Vă las clipa pe-un pat.

Nu te caut, acum,
Mă găseşti unde vrei
Şi cu simple idei,
Veşnic, eu recompun.

Roşu... 20 februarie 2020

poezie de Liviu Reti (20 februarie 2020)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balerina

O micuţă balerină
Se întinse către cer,
Să culeagă, iar, lumină
Pentru colţul său stingher.

Ea pluteşte peste nori
Cu o rochie de zăpadă,
Se închină cu fiori,
Nimenea să nu o vadă.

O răceală, ea mai simte
Pe sub mantia-i rotată,
Şi nu-i soare să-i alinte
Micul corp, uşor de fată.

Ea se-ntoarse, astăzi, tristă
De pe drumu-i efemer,
Dar în pagini de revistă
Apăru dansând – Mon cher!

poezie de Liviu Reti (13 februarie 2016)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbre

Strânge Dumnezeu şi lumini şi umbre,
Ca-ntr-un rond de noapte altfel aşezat,
Vineţii trec inşii orelor pierdute,
Din genunchi curg vulturi şi-armăsari;
Gândurile-s pietre pe pământul rece,
O poveste aripa şi-a frânt pe caldarâm,
De n-ar trece clipa, Doamne, de n-ar trece!
Să mă nască visul, visul meu cel bun!

Chiar de mierea cărnii în pământ se schimbă,
Chiar de curge-n vina-mi, un etern cusur,
Lângă licărirea din privirea-mi strâmbă,
Lasă-mi, Doamne, încă, timpul să-mi îndrum
Caii dimineţii, rătăciţi prin ceaţă,
Către veşnicia soarelui de mâine,
Lasă-mi, Doamne, frigul ce-mi îngheaţă
Dorul de-a schimba putregai pe pâine.

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum aţi putea voi bănui câte lumi mişună într-o rază de soare, câte lupte se dau într-o gaură de furnici, câte dureri ascunde o inimă de mamă trudită şi câte daruri se pot naşte într-un suflet de copil!

Panait Istrati în Cum am devenit scriitor
Adăugat de Gabico
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dama de roşu - nocturnă vals manea

pentru că deseori se face trist. şi uneori, amintirea devine o hartă, pe oglinda care mă străbate de la un capăt, până la lumea cealaltă. busola arată mereu roşu.
pentru că nu mai stau într-un punct. desenez cercuri pe stradă. geometria feminină şerpuieste orice drum frânt. mă îmbrac în roşu, să mă recunoşti.
pentru că muzica lui chopin bate într-un borcan cu vin roşu. îmi scot cuiul din inimă şi ea cântă. muşc explozia din piept. cât de dureros, de delicios se vede trecutul prin golul ăsta lăţit sângeros, ca prin lup(t)ă. ah, cât de patetic te caut, încă.
pentru că am uitat ceva. poate, of, viaţa mea. uite cât roşu ai lăsat în urma ta, stângaciule.

poezie de Diana Dumitraciuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Popas sufletesc

Fac un popas sufletesc pe-un tărâm fără nume
Şi încalec pe visul semeţ ce stă după mine
Să-mi potrivesc ceasul plecării din lume
Spre lumea ce-a fost, ce este şi vine.
Smâcesc din frâie şi dau din picioare
Dar visul nu caută să facă vreun pas!
Din noapte privirea-mi ridic către soare
Curtându-mi puţinul ce mi-a rămas
De împlinit anevoie pe vise călare
Şi îngân un refren de senin fără glas
Din cântul sublim ascuns în uitare,
Să-audă şi gândul cel vechi de pripas
Cum goana vieţii e-o pură visare
Şi vânt adunat pentru bunul rămas.

Mai fac un popas pentru-n suflet rămas de pripas,
Cu un scop definit şi prescris de-o anume
Alarmă-a trezirii de vis, din ultimul ceas
Al curtării divine ce duhu-a 'ncetat să-i zbuciume
Ca semn al celui mai groaznic şi mare impas.

poezie de Ioan Hapca (14 mai 2022)
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beatitudini

Am pus încuietori la inimă,
Nimeni să nu-mi fure fericirea,
Ţie ţi-am dat cheiţa de rezervă
Să verifici, curioasă, tăinuirea.

Nu prididesc că şi tu te înfrupţi
Din dorul şi iubirile albastre,
Că avem în faţă un lung drum
Brăzdat de cerul liniştirii noastre.

Pe trotuarul ce duce spre rai
Inima căzut-a în genunchi,
Ai descuiat-o şi ai pus în ea
Flori de stea cu fluturi şi lăptuci.

Păcatele se lasă-mbrobodite
În răsare soare şi peste apus,
Nu uita, pentru beatitudini,
Încuietori în inimă am pus.

E scumpă zbaterea de aripi,
Fluturii sunt propriul căpătâi,
Măreţia dragostei în zbor,
Ai fost tu, iubirea mea, dintâi!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul Zootehnistei

Ducem vaca la export;
Taurul cel mai de soi,
Primit astăzi din import,
Îl reţinem... pentru noi!

epigramă de Constantin Manea-Buzău din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii din Umbră

Ochi curioşi, ascunşi de lume
Din neguri şi întunecate colţuri,
Privesc atent spre lumea trecătoare
Din turnul ascuns de ceţuri.

Un ochi atent radiază
A furiei aspră rază,
Fără tihnă şi oboseală
Priveşte atent prea-plina piaţă.

Ochii-i sunt frumoşi, senini,
Unu-i roşu, unu-i verzui,
Răbdători privesc printr-o lunetă
Să apară râvnita-i ţintă.

Ridicându-se alene
De pe bancă sub un tei,
Se târâie încet spre soare
Pe dalele fierbinţi a pieţei.

Cu bastonul merge-ncet, tiptil
Privirea-i e tulbure, e senil,
Înfulecă grăbit, pe îndelete
O pâine seculară, veştedă şi tare.

Aşteptarea a luat sfârşit
Pentru ochii veseli, multicolori,
Ochiul roşu intră-n spasme
Un tunet răsună, spre a ţinte-i mirare.

În jur lumea a încremenit
Şi văzduhul a amuţit...
Pe dale-n piaţă cad cu răsunet
Un om, un baston şi-un colţ de pâine.

pamflet de Edmond Ioan Siladie (26 mai 2013)
Adăugat de Edy t.K
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vei fi

A spus odată cineva.....
-Vei fi cea mai frumoasă stea,
Un vis ascuns al tuturor
Celor ce-n suflet poartă dor.

Vei fi pe-un drum al năzuinţei
Spre fericirea-naltă a fiinţei,
Care rabat nu o să facă
Păşind mereu pe calea dreaptă.

Vei fi pe-un drum ce n-are văi
Nici neguri, umbre pe cărări
Vei fi pe culmile cu soare
Făr-arabescuri de ninsoare!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi din visul de-o viaţă

... nu se puteau ascunde cuvintele
nici pomii de-o viaţă ai mărmuritei poteci
unde
gândul sub măgura vremilor creşte
unde
nostalgii rivalizau cu Luna
ce trece
jucând tenis de câmp cu pământul
într-un dialect revolut
sub semnul
gurii ce învaţă s-aprindă
cerul sub inima
ce se frânge
se frânge
şi din visul de-o viaţă
doar
gânduri ce-năbuşi
în mâini...

poezie de Maria Pirlogea din Prin labirintul nemărginirilor (2015)
Adăugat de mariada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul unui vis

Visam ca suntem în visul de ieri,
vroiam să înmănunchiez cateva primaveri
să ţi le dăruiesc intr-o cupa de lacrimi
dar nu puteam să-l fac sa zboare spre înalţimi
... aşa ca m-am trezit.
Visam apoi ca suntem în visul unui Univers
ce de atăta învărtit epuizat s-a oprit
iar clepsidra Timpului nostru a pornit invers
pentru a ne da şansa unui nou Rasarit.
... aşa ca m-am trezit.
Visam ca sunt în visul de seară
acolo unde erai şi tu.. in sfărşit
zambeam cand chipul ţi-am zărit în oglinda de ceară
probabil asa a fost de către Destin ursit.
... aşa ca m-am trezit.
Visul meu în visul tău sunt în spirală
şi se ating doar acolo... în Infinit
ştiu ca e vis dar mă simt ca intr-o catedrală
înconjurată de iubire şi de Bine... aşa ca fericită m-am trezit.

poezie de Adela Bădulescu (2011)
Adăugat de Adela Bădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La tine femeie

La tine femeie, mereu îmi e gândul
Şi pagini de cărţi răsfoi-vom o mie,
Pocalul de viaţă ne-a prinde sorbindu-l,
Când stele răsar, către cer dinspre glie.

Puterea în rod să te ţină cuprinsă,
Cu zile şi nopţi peste corp neîntinat,
Miresme de floare gingaş neatinsă,
Păşească vremelnic într-un corp de-admirat.

Aruncăte-n valul ce trece mereu,
Cu al tau sân trufaş, dezinvolt.
El străpunge şi ochiul de zeu,
Ce priveşte răpus, chiar de-i mort.

Bucureşti... 8 martie 2020

poezie de Liviu Reti (8 martie 2020)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magica speranţă

uneori drumul spre fericire e anevoios
greu de urcat munţii cu prăpăstii adânci
vreau sa urc la cerul iubitor şi sfătos
obstacole în cale sunt mari ca nişte stânci.

vreau aripi ca să zbor spre infinit
veşnicia îmi pare panaceu de poet
am trăit intens prea mult am iubit
timpul din viaţa mea şi de-a fost desuet.

trăiesc cu amintiri strânse cu multă grijă
prin volume de versuri din suflet călător
dar azi tristeţea s-a înfipt ca o schijă
şi spiritul meu geme cu dureri la picior.

speranţa mă pătrunde cu o magică vrajă
cu visul ating cerul duios, fermecător.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Valentine's day....

Iar ne-îmbolnăvim astăzi de roşu
Peste tot foiţe sclipitoare
Declaraţii despre cum, şi "moşu"
Te va scoate astăzi la plimbare...

Nu luaţi în calcule reproşu
Vreunei fete... cutremurătoare
Iar ne-îmbolnăvim astăzi de roşu
Peste tot foiţe sclipitoare...

Vor fi mult mai multe inimioare
Îţi vei afişa-n localuri cloşu
Cocoşelul tău, s-avem iertare
Iar va face (din card) pe cocoşu...

Astăzi când ne-îmbolnăvim de roşu!...

rondel de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi se vesteşte

Astăzi se vesteşte
Şi se preamăreşte
Zi veselitoare
Lumii de sub soare

Astăzi s-a născut
Cel făr' de-nceput,
Domnu' Iisus Hristos,
Fiul cel Frumos

Dintr-o fecioriţă
Plină de credânţă
La noi a venit
Şi s-a oferit

Ca să ne sloboază
Strălucită rază
Din poarta cea mare
Fără desfătare

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierdut în mine...

Doi ochi îşi plâng de milă
Pe-o margine de canapea,
Iar mintea cea senilă,
Nu poate a-i înduioşa.

O inimă se tânguie în silă
Pe-un vag suspin eliberat,
Căci dorul dinspre o copilă,
Acum, se pare că a încetat.

Un suflet temerar, debusolat
De clipe mult prea grele,
Se zbate aprig ca un apucat
În corpul meu, cu oase drept zăbrele.

A mai rămas doar stih-ul de bărbat
Cu goliciunea de versificaţie fadă,
El se propagă-n vidul mat
Şi-n viaţa tristă, care stă să cadă.

(între)....21/22 mai 2017

poezie de Liviu Reti (22 mai 2017)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despărţirea

La amintiri înrămate,
Astăzi eu am renunţat.
Ele-au fost aruncate
Şi nimic nu s-a păstrat.

Sentimente ce-au fost arse
În urmă-au lăsat doar fum.
Departe de chipuri false,
Sunt pe-un nou drum.

Calea-mi pare aşa sumbră,
A nimănui eu am rămas.
Tu ai devenit o umbră
Ce mă-nsoţeşte la orice pas.

Povestea scrisă filă cu filă
Brusc într-o zi s-a sfârşit.
Nu ne-a fost de ea milă,
N-are final prea fericit.

Pe veci este uitată,
Ştearsă din inimă, încet
Şi de noi îngropată,
N-avem deloc regret.

poezie de Alina-Georgiana Drosu
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!