Incertitudini...
România-i cap de fier,
ruginește lent
și ne ține-n auster
pe-un discurs dement.
Agramat este cuvântul
ce-l invocă des,
făr' să potolească gândul,
toamna la cules.
Viitorul sună bine
după cum se vede,
aliniază către tine
stratosfera verde.
Ne destinde azi lumina,
ochiu-i mototol
și-așteptăm cu toți chenzina
pe stomacul gol.
Ani-lumină ne așteaptă
cu feștila stinsă
și cuvinte spuse-n șoaptă
pe sub pleata ninsă.
Nu vreau ca să fiu prea sceptic,
să vorbesc în doară,
dar, pocalul daco-celtic
strigă: Curând, eu o să ies afară!!!
poezie de Liviu Reti (4 octombrie 2018)
Adăugat de Liviu Reti
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.