
Pietrele la ficat sunt mai grele decât pietrele de moară.
aforism de David Boia (12 octombrie 2018)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Citate similare

Cu pietrele să vorbești în șoaptă, căci pietrele sunt surde, dar simt.
aforism de Octav Bibere
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

- piatră
- Pentru geologi, pietrele sunt arhiva ce conține istoria planetei.
definiție aforistică de David Boia (24 decembrie 2018)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Crapă pietrele de ger
Crapă pietrele de ger,
Marii, doar de nesimțire;
Eu mă rog, privesc la cer
Aștept, Doamne, o-mplinire.
Nu vreau mult, atâta cer:
O nouă comenduire;
Crapă pietrele de ger,
Marii, doar de nesimțire;
Mă gândesc, aștept și sper
La televizor o știre:
Că-a plecat acest guvern
Orb... și plin de nesimțire.
Crapă pietrele de ger...
poezie de Aurel Cehan (2012)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascult pietrele
Am inima grea de iubire
de aceea mă hotărăsc
să ascult pietrele
ele îmi sunt confidente
neclintite și ferme
îmi lipesc tâmplele de ele
duritatea
de răceala lor
ele cunosc secretele împitririi
le ascult șoaptele
cu pleoapele întredeschise
mă apăr de fotonul sâcâitor
al luminii
care pătrunde nestingherit
în toate ființele
cu trufia lui solară
ascult glasul pietrelor
strigătele lor mute.
Spun multe povești
despre oameni și inimi
pietrele.
poezie de Viorica Hagianu din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pietrele
Pietrele au alergat nesăbuite
prin lume,
nici amintirea nu le mai știe.
Azi, odihnesc aici,
odată cu mine-
eu cel care mi-am lăsat
osteneala toată, în ele.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat

Comentează! | Votează! | Copiază!

După Occident
Crapă pietrele de ger, în patru,
Într-o iarnă cum n-am mai văzut.
Cum cortina pică brusc, la teatru
Și guvernul țării a căzut.
Crapă pietrele de frig sub gerul
Aspru, nemilos, nestăvilit.
Țara simte-n tâmplă revolverul,
Cu un glonț mortal, de neoprit.
Crapă pietrele de ger, în patru,
Parcă de-un blestem afurisit.
Stau într-un fotoliu, ca la teatru,
Așteptând guvernul mult râvnit.
Crapă pietrele de frig sub gerul
Importat prin vama de la Huși.
Sper într-un guvern ce-și ia reperul
După Occident, nu după ruși!
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe cântarul pe care se cântărește înțelepciunea, pietrele mici par pietre de moară.
aforism de N. Petrescu-Redi din Ergo... (1999)
Adăugat de Mariea Petrescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Simfonia care oftează
tristețea de toamnă iar mă împresoară
cerul deasupra parcă este de plumb
clipele sunt grele ca pietrele de moară
izvorul meu susură lângă lan de porumb
o lumânare mi se aprinde-n piept
sufletul meu îngenunchiază iar
chem prin rugăciune astrul înțelept
să mă umple de lumină și de har
pe marea speranței navighez haotic
fără să știu pe unde ancora s-o cobor
aproape de laguna cu verdele exotic
să-mi fie cald și iarna frigul să-l dobor
e noapte în suflet simfonia oftează
pe harpa cerului atârnată de rază
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe culmi și pietrele vorbesc
Hălăduind pe căi de munte
pe zei îi căutăm cu dor.
Zâna de vrei să te sărute
bea apa rece de izvor.
În cetina ce lin foșnește
e Deceneu ce ne mângâie.
Zamolxe astfel ne vorbește.
Să-L ascultăm, că ne învie.
Pe culmi și pietrele vorbesc.
Oprește-te și le ascultă!
În inimi lujeri ne rodesc.
În grai străbun iubire-i multă.
poezie de Octavian Sărbătoare (2009)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pietrele gândurilor
Lebădă din petale de cireș
Răsărind duois pe lacul de tuș
Răsfirând in dans precum Neruda
Poemul printre condeie de trestie
In stropi ce ard in privirea tandră
Unind nuferi in arcade de curcubeie
In haiku, gheizer de păstrăvi
Cu răsăritul in spate-mi!
Privindu-te...
Răsărindu-mi poeme Ikebana
Din pietrele gândurilor
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
De mușchiul
firelor de iarbă
pietrele
își agață
tăria
gogyohka de Monica David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
După ce am terminat facultatea, căutând să văd dacă e adevărat ce postulează știința, cum că lumea anorganică (pietrele, apa) face la un moment dat saltul spre lumea organică (spre viu), într-o seară a anului 1976, am avut revelația răspunsului. Dacă nu introducem în această ecuație o rațiune de dincolo de noi, pietrele niciodată n-or să ajungă Adam și Eva.
citat din Dumitru Constantin Dulcan
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

La moară nimeni nu venea să moară ci să aducă prinos din pâinea vieți.
citat din David Boia (27 august 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-am adunat pietrele
din cartier să le arunc în spațiul
schengen rece și neprietenos
ne-au amanetat speranța
și pădurile le-am tăiat și acum
urlă cerul când ne așteptăm
sentința pentru gazele pierdute
și petrolul din marea cea mare
am adunat toate pietrele din oraș
le-am scos din albia râului
moldova nu mi-a cerut un leu
voi umple schengenul cu pietre
în pieptul meu se zbate ura
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cangrena
adevărul e că de-o vreme nici nu mai scriu
fac un minus în dreptul Eu-lui și tac
există păreri pro
dar de vreme ce pietrele nu se lasă modelate
tac
e mai bine să duc războiul în altă parte
poate învățătura asta
e tocmai ce îmi trebuie
să reiau pașii
ca orbul
să sfințesc cărămizile de lut
să car pietre în raniță
ca și cum pușcariile ar fi invadate de molii
da
încercarea trebuie să mă adune
adevărul e că pe drumul acesta
pietrele nu vor încolți niciodată
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cand orbul plange
Traiesc singur, inchideti usa grea,
N-astept pe nimeni aici in lumea mea.
Si nu astept nimic de la voi
Chiar daca m-as tiri prin apa sau noroi.
Sunt un om sarman, sunt un orb si-atat
Care plange si nimic mai mult.
Si cand orbul plange, Dumnezeule
Doar pietrele sunt ude.
Am avut un prieten care m-a ingrijit
Dar s-a imbolnavit si-ntr-o zi a murit.
Intr-o grea iarna pe ceata si viscol
A disparut si de-atunci locul sau este gol
Camera e rece, mi-e frig si n-am cui
N-am cui, n-am cui sa spui,
Cind un orb plange-n frig
Si pietrele se fring
Numai oamenii nu.
poezie de Luminița Soare
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Interiorul e infinit
E primăvară în anul 1827, Beethoven
își arborează masca morții și-și ia zborul.
Pietrele se învârt în morile de vânt.
Gâștele sălbatice vin spre nord.
Aici este nordul, aici este Stockholm
regatele de vară și cocioabele.
Lemnele în șemineul regal
trec de la Atenție la Pe Loc Repaos.
Liniștea predomină, vaccinarea și cartofii,
dar zidurile orașului au o respirație greoaie.
Butoaie-privată în palanchine
sunt cărate noaptea spre Podul Nordic.
Pietrele cubice din caldarâm le fac să se clatine.
Domnișoare haimanale domni.
poezie de Thomas Tranströmer, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Prietenii din salon auzeau luna
prietenii mei din salonul patruzeci și patru
auzeau, legați de pat, macarale uriașe venind înspre ei,
mă rugau să mă dau la o parte
sau să le aduc o sacoșă cu pământ de pe lună
prietenii mei din salonul patruzeci și patru
auzeau spermatozoizii urcând de-a lungul uretrei
și femeile căzând gravide,
mai grele ca pietrele de moară
prietenii mei din salon se extaziau când creștea pâinea
și găseau insuportabil zgomotul înfloririi ghioceilor,
verificau yalele cerului de o sută de ori
și admirau, ore în șir,
cum rugina mușca dintr-o monedă uitată în chiuvetă
poezie de Andrei Velea din Lumea e o pisică jigărită (2012)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Adversitate constructivă
De cei ce mă atacă nu îmi pasă,
În ciuda lor, o duc destul de bine,
Ba chiar am reușit să-mi fac o casă...
Din pietrele ce le-au zvârlit în mine!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa trece, pietrele rămân
Beau doar apă minerală,
Sfătuit de papagali,
Și-am rămas cu punga goală,
Bașca, calculii renali!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!