Vița de vie
Soare aer și culoare
Toate-n bob sunt adunate,
Ruginiu de vii-ntomnate
Urcă-n strugur, dau valoare;
Graurii și-o porumbiță
Uită-se din zbor la viță
Rup ciorchinele în grabă,
Urmăriți își văd de treabă,
Lasă jos doar o bobiță...
Lasă jos doar o bobiță
Urmăriți își văd de treabă,
Rup ciorchinele în grabă.
Uită-se din zbor la viță
Graurii și-o porumbiță;
Urcă-n strugur, dau valoare
Ruginiu de vii-ntomnate,
Toate-n bob sunt adunate
Soare aer și culoare...
11.10.2018 Ioan Friciu
acrostih de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de ioanfriciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Rondel la debutul toamnei
Strugurul se coace-n viță
Și-n bob nectarul clocotește;
În grădină o crăiță
Plânge-ncet... se ofilește.
Gâzele-s în răzmeriță,
E semn că toamna se ivește;
Strugurul se coace-n viță
Și-n bob nectarul clocotește.
Scurtă-i ziua, noaptea crește,
În văzduh o porumbiță
Tainic perechii îi șoptește:
"Iau din strugur o bobiță."
Strugurul se coace-n viță.
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe întuneric-
în turnul bisericii
zbor de lilieci.
*
Urme de condens
pe cerul înseninat-
culoare de zbor.
*
Zburând jumulit
din ghearele pisicii-
porumbelul alb.
haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Și roză, și crin, porumbiță și soare
Și roză, și crin, porumbiță și soare,
Iubit-am în dragoste desfătătoare.
Acuma o fată mi-e singură-aleasă,
Frumoasă, duioasă, sfioasă mireasă.
Ea știe-ale dragostei limpezi izvoare,
Ea-i roză și crin, porumbiță și soare.
poezie celebră de Heinrich Heine din Intermezzo liric (1822)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
- struguri
- Apa din butuc la soare
Prelucrată-n foi de viță
Transformată-n chihlimbare
Și păstrate într-o bobiță.
Strugurii - definiție
definiție epigramatică de Vasile Manole (2011)
Adăugat de Mihai Enachi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vița-de-vie dă trei roade: ciorchinele desfătării, ciorchinele beției și ciorchinele dezgustului.
citat din Anacharsis
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
"Valoare dă valoare"
Să ai "valoare dă valoare"
E clar, un nobil "țel de țel"
Să fii de-odată "cel mai cel"
Indubitabil ai culoare...
Să ai "valoare dă valoare",
Să fii bengos și respectat
Și de dușmani invidiat
E targhetul cu "lumea moare"...
Să ai "valoare dă valoare"
Are o mare importanță
Că printre "fraieri" ai prestanță
Chiar dacă stai pe "la răcoare"...
poezie de Petrică Conceatu (16 octombrie 2017), traducere de Conceatu Petrică
Adăugat de Petrică Conceatu

Comentează! | Votează! | Copiază!
CÂND UNDEVA UN SOARE ROȘU CADE-N ASFINȚIT
Când undeva un soare roșu cade-n asfințit,
Același astru-n altă parte urcă-n răsărit,
Pământul jumătate se afundă în obscur
În timp ce-n altă parte-i de lumini acoperit.
rubaiat de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Spumele mării
adunate pe nisip-
nimeni pe plajă.
haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
ÎN CORZILE DE VIȚĂ SEVE DULCI PORNESC
În corzile de viță seve dulci pornesc
Spre mugurii-nfrățiți în rod, ce cresc,
Eu văd și simt cum soarele-i preface
În elixir de viață, dar dumnezeiesc.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Graurii
Un nor de grauri se rotea în jurul
podgoriei ce părea cu struguri copți,
dar n-avea câini de pază pentru hoți,
ci un gard mic, pe care crește murul.
Și se năpustesc asupra viei toți,
forfota-ncetează la semnalul
unui păsăroi ce strigă amarul,
că ciorchinii viței sunt total necopți.
Se pornește-n aer iar rumoarea,
prădătorii pleacă-n căutarea
unui lan cu recolta neculeasă,
unde lacomi, se vor așeza "la masă";
apoi sătui de atâta pendulare
se retrag pe ramuri, scutiți de soare...
sonet de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbor prelung
Era pe înserate
un zbor prelung de vulturi
cu aripi răsfirate
în zbor planat spre cuiburi.
Era un zbor prelung
de păsări rare
ce-n curând ajung
departe -n zare
Era și-o adiere, un înger
ce le da putere
de crucifix din lemn de sânger,
invocându-l în tăcere.
Era târziuîn toamnă
și trosneau zăgazuri
scumpă Doamnă,
sub grelele talazuri
pline cu necazuri.
Zgomotos, ca cioburi de ulcele
se sfărmau iubiri
pe-ntinsele vâlcele
triste și duioase,
dar numai iubirile acele
de-o vară scurtă
cu zilele ploioase.
poezie de Ioan Friciu (14 august 2013)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Impaciență
De-alcool, țigări, mă-ntreabă
Doctorul... și de iubesc...
-Lasă-te de toate-n grabă!
-Și-atunci, la ce trăiesc?
epigramă de Ioan Crăciun Petrișan din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
(P)oamă acră
Sărind așa, din pom în pom,
Maimuța a ajuns la viță.
Nobilă. Și-acum e om,
Balsam acetic... din bobiță!
epigramă de Octavian Lupascu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe strugurii copți
asediul viespilor-
o zi cu soare.
*
Alee cu plopi-
lungi umbre proiectează
lumina lunii.
*
Lăsând cuibul gol-
pasărea în zbor înalt
către alte zări.
haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Constatare
Bencei, plecat în mare grabă,
Va duce-n Rai al epigramei șah
Și-o să se pună iar pe treabă:
Cu Clenciu, cu Zarafu, Nicomah.
epigramă de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui hoț de treabă
Cum era un hoț de treabă,
În tramvaiu-aglomerat
Pus-a mâna și, în grabă,
A făcut prin genți curat!
epigramă de Gina Zaharia din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eforie
Sub stele pârguite ca boabele de strugur
Corăbii, blocuri albe... Îți urcă-n pânze vântul,
Iar noaptea-auzi la geamuri maternul mulcom murmur
Al mării, dând în leagăn - ca pe-un copil - pământul.
poezie de Cicerone Theodorescu din Oameni și dragoste (1958)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Soare la apus-
pe luciul lacului
iată, alt soare.
haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Păduri șterse...
Pe râul șerpuind se lasă ceața
În urma unei calde ploi de vară,
Apoi sub soare începe să dispară
Ca să revină iarăși dimineața.
Ș-aceasta nu se-ntâmplă-ntâia oară
În rouă să se scalde des fâneața
Ca să-și păstreze proaspătă verdeața
Să poată fi cosită bunăoară.
E cer senin cu ochii cât cuprindem,
Confort total avem acum sub soare,
Dar să avem și unde să ne-ascundem
De criminala razelor dogoare...
Pădurile sunt șterse din hotare
Și locurile adumbrite-s rare!
sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Culoare
Culoare e în jurul meu,
Culoare si în suflete
Unde privesc văd tot mereu
Doar culori colorate.
În creion schitat sunt eu,
Mâine fac retușuri,
Stau ca o apă în vârf de deal,
Vin pe-alunecușuri.
Persoanele din jurul meu
Frumos stau colorate,
Numai eu parcă aș fi
Făcut pe jumătate.
Ca notele din portativ
Stau ele adunate
Conturate în nuanțe vii
De mine parcă uitate.
La izvorul cel din deal
Șoptesc una cu alta
Eu le privesc mai din aval
Inima îmi exaltă.
poezie de Camelia Natalia Ignat din Alter ego (mai 2018)
Adăugat de Camelia Natalia Ignat

Comentează! | Votează! | Copiază!