Spumele mării
adunate pe nisip-
nimeni pe plajă.
haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
RĂVĂȘIT NISIP PE PLAJĂ, STOLURI PESCĂRUȘII SE ROTESC
Răvășit nisip pe plajă, pescăruși în stoluri se rotesc
Și-n zbor planat ei stau de strajă lacului cel pitoresc,
Imensitatea verde-albastră e a cerului oglindă
În care noaptea infinite constelații strălucesc.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vița de vie
Soare aer și culoare
Toate-n bob sunt adunate,
Ruginiu de vii-ntomnate
Urcă-n strugur, dau valoare;
Graurii și-o porumbiță
Uită-se din zbor la viță
Rup ciorchinele în grabă,
Urmăriți își văd de treabă,
Lasă jos doar o bobiță...
Lasă jos doar o bobiță
Urmăriți își văd de treabă,
Rup ciorchinele în grabă.
Uită-se din zbor la viță
Graurii și-o porumbiță;
Urcă-n strugur, dau valoare
Ruginiu de vii-ntomnate,
Toate-n bob sunt adunate
Soare aer și culoare...
11.10.2018 Ioan Friciu
acrostih de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de ioanfriciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
PE NIMENI NU JELI CU PLÂNSUL PE MORMÂNTE-N CIMITIR
Pe nimeni nu jeli cu plânsul pe morminte-n cimitir
Că asta roua stă s-o facă umezind al ierbii fir
În nopțile de vară, iar vânturile-n anotimpuri reci,
Dar tu te roagă mult când treci și să le pui un trandafir.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul verii capricioase
Cuptor este cupola de-azur
Deasupra mării de lanuri,
Ploaia nu vine în valuri
Din seninul ce dăinue-n jur.
Anotimpul acesta e dur,
Nicicând nu-și ticluie planuri,
Cuptor este cupola de-azur
Deasupra mării de lanuri.
Ape se umflă în maluri,
Crește în lan spicul cel pur
Și vara n-are nici un cusur,
Chiar de apa rupe zăgazuri...
Cuptor este cupola de-azur.
rondel de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unora care fac sex pe plajă
Fără urmă de rușine,
Fără haine, fără slip,
Dragostea pe plajă vine
Ca și unsă... cu nisip.
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Petru Ioan Gârda
Comentează! | Votează! | Copiază!
E PACE SFÂNTĂ, LINIȘTE-MPREJUR
E pace sfântă, liniște-mprejur,
Doar val spumos mai bate-n țărmul dur,
În timp ce briza rece-a mării
Mă scoate din a viselor contur.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
NOI, PĂMÂMTENI NE ȘTIM ȘI NU AM PRINS CU NIMENI JURĂMÂNT
Noi, pământeni ne știm și nu am prins cu nimeni jurământ
Să sprgem norii grei ai ploii prin putere de cuvânt,
Trăim aici în așteptarea împlinirii unui vis,
Să ne putem desprinde rădăcina ruptă, din pământ.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui gelos de pe plajă
Ce gânduri agresoare,
Avea în clipa asta,
Era gelos pe soare
Care-i pârlea nevasta.
epigramă de Ioan Marinescu-Puiu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel unui critic
Mă arde critic, din condei
Și mi se pare agresiv,
Deloc nu este milostiv
Și-i piperat ca un ardei.
Găsind adesea un motiv,
El caută un just temei
Ca să mă ardă din condei
Și să nu pară agresiv.
O iau încet și progresiv
Cum mie-mi stă în obicei,
În vers adaug exploziv
Și pân' ai număra la trei,
Se face bombă... din condei!
Ioan Friciu
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când Omul a venit pe lume, nimeni nu l-a întrebat
De-ar fi dorit femeie să se nască ori de-a fi bărbat,
Muritori s-au pomenit pe-acest pământ ca să trudească,
Pedeapsa e divină, izvorând din ancestral păcat.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
PERFIDUL INAMIC - CEL NEVĂZUT
Perfidul inamic - cel nevăzut,
Intempestiv pe oameni a căzut
Și-ntregul mapamond l-a cucerit
Într-un moment când nimeni n-a crezut.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba pârlită
cețurile dinspre mare, puțin
temătoare, cu brațele atârnând
cu genunchii de sare
fac pasul spre nisipul din gând: este o
dimineață ca oricare suspin...
alta
totuși ar fi - sau n-ai ști - ziua pe care
unii îndrăgostiți - cum am fi - supuși năuciți
ai furtunii, o așteaptă în visele lor
desenate în clar (?!) de
o lună puțin eclipsată
de spumele sclipitoare-ale cerului
gurii care exclamă: eu astăzi nu pun
limba pârlită pe plajă!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Delegație la mare
Atras fiind de-a mării vrajă,
Cu băi de soare și nămol,
E-n fiecare zi pe plajă...
Și ține marea sub "control"!
epigramă de Taisia Pușcașu din De la croșetă... la floretă - epigrame (1978)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un fiu al mării
Am fost născut pentru-a călători departe, peste-oceane;
Am fost crescut din leagăn pe mare să ajung;
Povești despre tata trecând sub spuza altui cer, prin uragane,
M-au hranit de când eram pe genunchii mamei prunc.
M-au conceput talazurile lovind, înalte,-n țărmul tare;
Am fost nășit de pulberea și spumele saline;
Inima-mi întreagă trăiește-între-ale apelor hotare,
Iar briza mării este casa căreia-i aparțin și-mi aparține.
Întreaga mea copilărie, de la cele mai îndepărtate
Șuvoaie-ale devenirii întru ființă, au venit la mine
Asemeni unor vise, tânguitoare, prea de tot aparte,
Eternele memorii ale pulsândei împărății marine.
poezie de Bliss Carman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
cu verdiata sicu flori adunate suptuori, adunate an livada ca copii sale vada
autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec
Dacă vocea mea va muri pe țărm,
coborâți-o la nivelul mării
și lăsați-o pe plajă.
Coborâți-o la nivelul mării
și dați-i grad de căpitan
de fregată.
O, vocea mea decorată
cu medalia "Onoare Maritimă":
deasupra inimii o ancoră
și peste ancoră o stea
și deasupra stelei vântul
și peste vânt o pânză de corabie!
poezie clasică de Rafael Alberti, traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil Timida primăvară...
Ies zorii zilei, iar primăvara
Îmi cântă doine la ferestre,
C-un vânticel suav ce-adie
Din depărtările rupestre.
Un ciripit timid de păsări
Percep dinspre ogoare,
Ce-mi dă în suflet o speranță
C-alungă hibernala claustrare.
Muguri eclozează-n libertate
Pe ramul ce și-a scuturat povara,
Intimidat de zilele senine,
Cu brume ce-l pândește seara.
În minte-mi stăruie un gând,
De fapt o justă întrebare:
Când oare, putea-vom să ieșim
Liberi să ne-ncălzim la soare?
Ioan Friciu, 27.03.2020
poezie de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul celor de pe mare
Lovește valul și se sparge
În promontoriul cenușiu,
Din vârfurile de catarge
Se vede-n jur numai pustiu...
Soarele s-ascunde sângeriu
În apa mării printre alge...
Lovește valul și se sparge
În promontoriul cenușiu.
Noian de rele vor învinge,
Cei de pe punte bine știu,
Ei au vreme să se roage
Pe-ntinsul verde-azuriu...
Lovește valul și se sparge.
rondel de Ioan Friciu (17 iulie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aspect pe plajă
Pe malul mării, trupuri, trupuri,
Apă multă și căldură...
Toți se bălăcesc în grupuri,
Până lângă geamandură.
epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri nebune
soare și mare, nisip-
suflet obosit.
haiku de Doina Marcela Gheorghe (18 iulie 2018)
Adăugat de Doina Marcela Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!