
Vata de sticlă
și-a izolat acoperișul cu vată
de sticlă: acum
îl mănâncă omoplații și creierii răspândiți
printre țigle de fum
sub ploaia tăcută trecută
în cartea
re-cordurilor însingurate
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Mesajul
afară plouă
în stomac e uscat
de inimă atârnă un brocart (?!) să des
facem o sticlă
ce a plutit
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
un jurnal al femeilor pe care
încă nu l(e)-am ținut și
aș începe cu a
cu ea
cu amazonia
o femeie cu aripi. de flutur
din umeri se schimbă
clima în africa - o
altă femeie mai neagră
mai crudă
decât
asia - dinspre ea
putem perora des
ore existența sânilor răspândiți
în cuprinsul
unor versuri obscure
femeile
înțeleg și
nu se supun
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Până la fumuri e focul
el arde acoperișul de paie
din ochii frumoasei colibe
cu pereții strașnici de lut
b o a d i c a
rarefiată este o mare războinică
nu știu de ce își dorește acum
versurile mele peste canalul
mânecii, din
care scoate în ultima vreme
declarații pe de
sine răspundere (?!), cu privirea frumos
ațintită asupra aureolei de fum, pe
care eu, ne
vinovat, sigur nu am nimic
împotrivă să o su-port
b o a d i c a
rarefiată pare că se
luptă acum cu legiunile dacice
din armata romană
din cenacluri și teatre
de operațiuni litera-re:
b o a d i c a
poate fi penetrată
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Stolul
de fantome albe albe albe
se grăbește spre etajele trase
în sticlă de sticlă ale orașului
în lumina
acestui apus care tremură de
plăcere (?!) văzând câte un
cearșaf zburător în fiecare fereastră -
lumina în
mâinile vântului se comportă
ca o mănușă întoarsă pe dos
mulgând incolorele perne
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Găluștele
pierzi timpul
de poiană pierzi timpul
florile de gris - a
cele găluște
cu mucegaiul bine asimilat (?!) ar fi de mâncat
creierii care nu
există sau nu
totuși nu
există puțin
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu sofistica voastră nu faceți nimic altceva decât să vă tânguiți și să cobiți. Ce răspândiți voi printre oameni? Ceva folositor? Nici gând. Melancolia, depresiunea, deznădejdea, neîncrederea în viitor, astea răspândiți voi în cetate. Voi vă pricepeți, cel mult, să răsturnați valorile, nu să le creați. Și încotro credeți voi că împingeți lucrurile? Spre un haos care, într-o zi, ne va distruge pe toți.
citat celebru din Socrate
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena

Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce
că e din balș că
a studiat la craiova
că e
blondă și puțin foarte trecută
prin falș
e stăpânită de formele ei
prea frumoase (aproape de kitsch)
și e
o mare poetă
a banatului sudic
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea cu dinți
azi, 15
septembrie berea băută
mai nu
a făcut spumă iar maioneza cu plete
nu s-a tăiat
salata de boulean a ieșit tot așa
cum a intrat
femeia fusiformă cu energiile-n mine (?!) în
librării
sau în tonete veșnic stradale m
am epuizat
ca și cartea enormă de căpătâi
dinspre
cotor înspre dinții cu care
tristă
își ronțăie tehnic
azi, 15
tonele tonice de versete
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Traian Băsescu la inundații
Ploaia rău l-a enervat,
Pe când se lupta cu Nistrul,
Și-a găsit un vinovat,
"Imbecil" era... ministrul.
epigramă de Paul Constantin (2 august 2008)
Adăugat de Paul Constantin

Comentează! | Votează! | Copiază!

Goblenul
nu eu sunt acela
care te desfac prin gesturi la bluză
sânii tăi au luat-o în buză
de la un degetar foarte rece
pe picior de goblen înțepat
printre ace
o să cunoști un bărbat
cu toate culorile sale. acum
el doar te refuză
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia proastă
era să reușim împreună
tu ai plecat înainte să te asiguri
nu
era vremea prea bună deși
ploua fără stropi
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Venirea norocului
Norocul a venit și-a luminat acoperișul casei mele
Ca o ninsoare tăcută sau ca roua, noaptea, sub stele:
Puțin câte puțin, nu tot deodată, așa cum frunzele-n copaci
Sunt alintate rând pe rând de razele soarelui vraci.
poezie de Robert Herrick, 1591 - 1674, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnișoară
ați pierdut o legătură de maci
și o cheie
pe cărarea desenată de zmeie
iar eu sunt în aer un leu
de mare înălțime: vă visez, vă vânez
adică... vă admir foarte mult
domnișoară
nu vă pierdeți acum și sângele din obraji
printre broaște și yale de baltă
cumulonimbus
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe Tanganyka
pescarul frate cu eminescu
al nostru și-a înecat
sau poate doar și-a scăldat
păsărica
în apele-albastre ca smocul de ciocuri
din bărbia-i tribală (?!) -
trilul său, poetica sa (f)estivală
n-are de
a face cu fluviul cu nilul în re
vărsare, mai de
grabă cu afluentul malabara
si... un (f)râu necesar
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

În zâmbire
cu creierii pe față nu arăta foarte bine
cărțile scrise
cu pagini gândite în formă de șanțuri de colectare
a apelor rupte
la nașterea zâmbetului de sacrificiu
de sine au
lăsat urme citibile din oficiu (?!) - acel
supliciu al cu
tremurării ideii de spălare pe față cu celuloză, de
mască abia
ieșită de sub tipar cu o voltă sub vântul
luminilor
de control a fertilității cuvintelor afișate
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai frumos și mai frumos
cei mai frumoși de sărbători
sunt elevii mei din a cincea
care urcă pe pereți cu desene
cu brăduleți
cu reni cu actori la pensie îm
pachetați în vată de zahăr (?!) cu
umbra fiicei mele pierdute
cu anii pe a
cele meleaguri de ceață - de
ce credeți c-ar trebui să îi pun
scrisoare moșului care sunt
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua lui
a visat un mormânt
din care plecase la un șpriț cu băieții
în cimitir
pe urmele sale nici nu
crescuseră destoinici scaieții (?!) o
sete o sete
uscată ca basca urcase în gâtul
de sticlă pisată în vânt
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum, dacă nu se mai dă nimeni cu tramvaiul, hoții de buzunare se fură-ntre ei?
aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Cartea de îndurat
în această carte de îndurat
tot ce e scâncet devine
posibil să te ia cu mut rău
(?!) la lectură
prima mea îndrumare
pentru tine este să ai
îndurare așa scrie-n carte
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Albele
cel mai mult timp l-am petrecut în parcare
printre canguri cu cotiere de sticlă -
cel
mai înalt dinre țopăitori
putea să ridice picioare până la nori
și
nori chiar erau: se simțea cum zburau măturați! la origini acei
nori plini de coji acrișoare de măr...
cel puțin
miroseau foarte frumos! până la os
miroseau și până în australia
ah
la aborigenii nomazi! bolnavi la vederea
femeilor albe ca melcii. ele
cel
mai adesea cu mișcări deplasate
în trafic. de organe abia prelevate
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!