Plouă parşiv

Plouă parşiv
Cu gânduri destrămate
Si coji verzi de nucă

O pâclă deasă
Fură orice speranţă
De lumină

Ascult glasul ploii,
Ascult glasul inimii
Sacadat

Nu vei veni...
Plouă parşiv.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasul inimii

ascult vocea inimii cristalină luminoasă
îşi cântă simţirea pe artere sangvine
melodia toamnei este doina duioasă
iar mirabila trăire amintire devine.

printre crizanteme trece ploaia deasă
timpul se parfumează cu galbene stamine
cu stelele pe tâmple seara treptat se lasă
cu tolba de vise mă seduce pe mine.

aş vrea visul meu să se împlinească
să-l imortalizez în versul nemuririi
lumea întreagă să îl recunoască
suflet romantic sub cerul iubirii.

glasul inimii aş vrea să cucerească
universul magic - leagănul dezrobirii.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Murmurul ploii

Plouă bacovian în liniştea înserării,
Cu resemnarea prezentului
Şi monotonia stropilor,
Căzuţi pe asfaltul umed.
Păsările cerului au amuţit
Sub tăcerea norilor gri...
Nicio rază de lumină
Nu-mi deschide drum spre a visa
Verdele câmpiilor sau pajişti înflorite,
Doar pământul setos,
Absoarbe umezeala, respiră prin ea
Şi în adâncul lui doarme liniştit
Cu speranţa reînvierii
Într-o primăvară zburdalnică
Aducătoare de noi începuturi.

Plouă bacovian în dimineaţa mohorâtă,
Doar ceasul din perete
Imită bătăile inimii mele,
Calm, ordonat, fără sincope,
La fel ca murmurul ploii de toamnă.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cîntecul ploaiei

Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă.
Cu ploaia ce cade, m-apasă
Durerea cea veche, cea nouă...
Afară e trist ca şi-n casă, -
Plouă, plouă.

Plouă, plouă... -
Plouă cît poate să plouă...
Zadarnic vor cîntece clare
Ca florile umezi de rouă
Cei vecinic scutiţi de-ntristare... -
Plouă, plouă.

Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Fiinţa mea şi simţirea
Sufăr şi plîng amîndouă...
Viaţa-şi urmează-ndîrjirea...
Plouă, plouă.

Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Rapănă-n geamuri ca-n tobe...
Spintecă inima-n două
Cîntecul ploaiei de cobe... -
Plouă, plouă... -

poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploi de viaţă

Plouă cu praf de stele peste gândurile mele,
Plouă cu flori de gheaţă peste gânduri în ceaţă,
Plouă cu prostie, necuratul fericit învie,
Plouă cu sănătate, trupuri şubrezite zâmbesc în rate,
Plouă cu coroane de flori pomenind muritorii nemuritori,
Plouă cu raze de soare peste gânduri albe în floare,
Plouă cu prietenie, timpul naşte armonie,
Plouă cu sfântă învăţătură, ateismul blestemă cu ură,
Plouă cu speranţă, pesimismul leneş îngheaţă,
Plouă cu belşug, cumpătarea nu arde pe rug,
Plouă cu dragoste vie, sâmburii de viaţă învie,
Plouă cu viaţă născând mulţimi de inimi plouate
Flori pământene, miraculoase,
aurul planetei albastre plouate.

poezie de Valeria Mahok (15 septembrie 2006)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comori

Vrăjită sunt de tot ce eşti
Ai echilibru si măsură
Si-n stol de gânduri pun poveşti
Să-ti fiu o floare de răsură

Ai păr albit ce-n vânt se pierde
Si pasul tău e tot mai rar
Dar eu ascult glasul ce spune
Cuvinte ca din sfânt altar

In rafturi cărţi ai aşezat
Dar praful nu s-a pus pe ele
Tu ai citit si ai aflat
Că slovele-s comori nu iele.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E clar că Google e creat de om! E parşiv! Se zice că-ţi răspunde la orice. L-am întrebat unde e fericirea mea; s-a făcut că plouă!

aforism de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă!

Plouă pe suflet, teribil mai plouă
Şi-n mine se-adună o mare de ploi
Inima mea se împarte în două
Când amintirile-s pline de noi, amândoi.

Plouă, dar plouă cu doruri ce dor
Şi curg peste anotimpuri, şiroaie
Avem sentimente care nicicând nu mai mor
Când vine dorul de tine, de mine, de ploaie.

Plouă cu flori, cu gânduri, cu vise
Straşnic mai plouă peste grădini
Plouă în noi cu orgolii şi mândrii interzise
Dar zarea mai poartă încă lumini!

Plouă cu fluturi, cu păsări, cu viaţă
Fantastic mai plouă peste pământ
E-o stare de bine ce-mi dă o speranţă
Că poate fi totul ca un nou legământ!

poezie de Lucia Guriţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascultarea nepasarii si a linistii

ascult linistea sufletului meu,
ascult bataile vantului ce se plimba nepasator prin camere,
ascult pasii grei de pe hol,
ce lovesc podeaua veche

ascult rugamintile oamenilor pierduti
ascult intunericul cum isi cauta lumina,
ascult vocile de departe,
ascult durerile ce ma apasa si
ma omoara incetul cu incetul,
ascult sunetul lacrimilor
ce se preling nepasatoare pe obraz

ascult tot si nu mai sunt in stare sa vad sau sa simt ceva,
ascult ultima rugaminte de dor...

acum nu mai ascult nimic,
urechile mi-au surzit, sunt inerte la orice zgomot produs.

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascult...

Incerc sa ascult cum creste iarba,
Ascult cum canta pasarile,
Ascult muzica de afara.
Ascult clopotele care rasuna,
Incerc sa ascult cum zboara un fluture,
Dar nu ascult ce spui Tu...

poezie de Andreea Brigitte Erdei (8 aprilie 2009)
Adăugat de Andreea Brigitte Erdei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă infernal

în oraşul atrofiat de galben
şi ruginiu lăsat de toamnă
balta din faţa blocului
se întăreşte din sfert în sfert
de oră şi rânjeşte la trecătoare
priveşte parşiv pe sub fuste
sau rochii într-o nebunie ludică
plouă cu picături murdare
prin oraşul obosit de atâta vară
şi maşinile scrâşnesc din pneuri
când simt carosabilul umed
plouă pisici şi câini şi trecători
fără discernământ curge apa
aproape rece vine pe pământ

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă

Plouă iar, plouă metodic, plouă lung şi plouă des,
Ploaia asta n-are noimă, plouă doar de palmares.
Plouă noaptea, plouă ziua, plouă mâine, ieri, şi azi,
Plouă şi la ţărm de mare, şi la munte, peste brazi.
Plouă-n gară la Suceava, în Galaţi şi în Bacău,
Plouă ca şi cum chiar ploaia a murit... şi-i pare rău.
Plouă-n răpăit de tobe boleroul lui Ravel,
Plouă cu mitraliera, plouă într-un mare fel.
Plouă, fulgeră şi tună, plouă ca la Început,
Plouă într-o veselie, plouă cinic, absolut.
Plouă mult, şi greu, şi tare, plouă halucinogen,
Plouă cu neruşinare, plouă sadic, patogen.
Plouă ca la-nmormântare, ca la ultimul Sfârşit,
Plouă straşnic, plouă-ntruna, fără milă, prăbuşit.
Plouă cu nemiluita, plouă gotic, plouă crunt,
Plouă-n valuri, în averse, deşănţat, în amănunt.
Plouă grav, plouă despotic, plouă iarăşi, plouă crud,
Plouă fără încetare, plouă de la nord la sud.
Plouă ca o-njurătură, plouă ca un recviem,
Plouă ca o întrebare: cine-am fost, cine suntem?

poezie de Eduard Lupascu (19 iunie 2021)
Adăugat de Eduard Lupascu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascult pietrele

Am inima grea de iubire
de aceea mă hotărăsc
să ascult pietrele
ele îmi sunt confidente
neclintite şi ferme
îmi lipesc tâmplele de ele
duritatea
de răceala lor
ele cunosc secretele împitririi
le ascult şoaptele
cu pleoapele întredeschise
mă apăr de fotonul sâcâitor
al luminii
care pătrunde nestingherit
în toate fiinţele
cu trufia lui solară
ascult glasul pietrelor
strigătele lor mute.
Spun multe poveşti
despre oameni şi inimi
pietrele.

poezie de Viorica Hagianu din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă plouă

Mă plouă dincolo de visul vieţii,
mă plouă cu tine,
culoare din ploi,
ridică-mi de poţi cortinele ceţii,
şi lasă-mi să plouă o ploaie
de joi!

Îmi lasă să plouă pădurea
pe mine
şi gândul, iubito, îmbibat doar de noi,
să simt gustul holdei sub coaja
de pâine,
să fim doar iubire, iubind
amândoi!

Ne plouă trecutul cu clipe
uitate,
ne plouă tăceri în săli de aşteptare,
apusuri cu tine, atingeri
furate,
pe cât azi me place, ne plouă...
ne doare.

Ne plouă pe dealuri, iubirea lumină,
ne plouă un gând, rătăcind
depărtări,
ne plouă pământul mereu cu o vină,
la ţărmuri de ape, pe tulpina
de mări.

poezie de Aurel Chiorean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eram doar noi

Probabil în iubiri mai sunt uitări,
El însuşi, timpul, uită a lui cărări.
Dar trupul tău e ca o vioară
Şi uite că iar, plouă afară.

Eram frumoşi, eram doar noi
Curgeau afară triste ploi
Eram desculţi, ce întâmplare
Şi am ajuns din nou în soare.

Plouă în film o altă dramă,
Purtai pe tine o naframă.
Plouă rar, dar plouă mult
Şi eu pe tine te ascult.

poezie de Eugenia Calancea (1 iulie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă în mine

Plouă în mine, mai mult decât ştii,
mă plouă rostiri, cuvinte curate,
sculptată în ceaţă,
mi-este ruga să vii,
pe frunte mă plouă, iubire...
păcate.
Mă plouă cărarea ce-mi ştie suspinul,
nerăspunsuri din taină,
la întrebări tot mai multe,
pe trup din cişmea,
ne plouă destinul,
când lumi amintire se-aşează
s-asculte.
Mă plouă o viaţă, mă plouă un cânt,
îmi plouă pământul,
colindul aiurea,
mă plouă cu îngeri,
cu frunze de vânt,
mă plouă şi macii...
dar mă iartă pădurea.
Mă plouă oraşul, cu paşi...
că nu treci,
mă plouă cu oameni, mă plouă dureri,
fâşii de întuneric, mă plouă...
sunt reci,
în amurgul adânc,
mă plouă tăceri.

poezie de Aurel Chiorean
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arginţii ploii

ploaia-şi scutură arginţii peste flori de liliac
şi-n eterna lor poveste firul vremii îl desfac.

glasul ploii se aude liniştit şi monoton
în fotoliul din odaie imi plec capul şi adorm

mă visez în lan de spice, soarele arzând pe cer
şi un şir de prepeliţe ce grăbite -apar şi pier....

dar trezită din visare văd prin geamul aburit
cum sărută arginţii ploii liliacul înflorit.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi plouă

Şi plouă vertical cu sunete gri,
Plouă pe acoperişuri şi pe geamuri,
Plouă pe mine ca şi cum n-aş fi,
Plouă pe întinse coclauri.

Şi părul mi-l udă lipindu-l de faţă,
Păsările stau agăţate de ramuri
Şi lacrima ploii plânge pe talpă
Şi curg şiroaiele-n valuri.

Secundele fug ca după masacru,
Lung şir de ochi se uită tăcând,
Mă uit căutându-ţi umărul tău tandru
Şi ploaia nu tace, aleargă plângând.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

stau şi ascult nemişcat ploaia
timpul se zbate în geamuri
plouă şi plouă
cu lacrimi, nu'i rouă
plouă în mine acum
casa e veche, pustie
cine azi mai ştie, cine
aici nu stă nimeni
doar tăcerea mai ţipă prin unghere
tăcere, durere
o noapte a venit
pe aici, pe undeva
o noapte a plecat
şi ce...
s-a intamplat ceva
un suflet a pierit
o ultimă petală a unui vis
privesc în jur
poet al nimănui
ce plânge pe o coală
dar cui să spui amarul
un cântec s-a stins
plouă şi plouă
casa'i pustie
doar vântul mai plânge în vie

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasul pietrelor

Glasul pietrelor ce tac
Stând de strajă pe morminte
Glasul omului sărac
Faţa căruia nu minte,
Glasul vântului în şoapte
Printre frunzele pădurii,
Glasul păsării de noapte
Când ascut cuţite furii,
Glasul inimii ce bate
Făr' a spune răspicat
Dacă-i de singurătate
Ori de-un rău nevindecat
Nu al inimii, ci-al lumii
Răsădit în sânul humii
Supt din neam în neam pe rând
De la naştere-n mormânt,
Glasul de oştean ce moare
Făr' a cere răzbunare,
Mii de glasuri îngropate
Ce rostite-ar fi: Dreptate...
Fă-le cruce de mesteacăn,
Fă-le raclă, fă-le leagăn,
Fă-le toate iar să-nvie
Şi să cânte poezie.

poezie celebră de Mihai Beniuc din Glasul pietrelor
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasul pietrelor

Glasul pietrelor ce tac
Stând de strajă pe morminte,
Glasul omului sărac
Faţa căruia nu minte,
Glasul vântului în şoapte
Printre frunzele pădurii,
Glasul păsării de noapte
Când ascut cuţite furii,
Glasul inimii ce bate
Făr' a spune răspicat
Dacă-i de singurătate
Ori de-un rău nevindecat
Nu al inimii, ci-al lumii
Răsădit în sânul humii
Supt din neam în neam pe rând
De la naştere-n mormânt,
Glasul de oştean ce moare
Făr' a cere răzbunare,
Mii de glasuri îngropate
Ce rostite-ar fi: Dreptate...
Fă-le cruce de mesteacăn,
Fă-le raclă, fă-le leagăn,
Fă-le toate iar să-nvie
Şi să cânte poezie.

poezie celebră de Mihai Beniuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!