Glasul inimii
ascult vocea inimii cristalină luminoasă
își cântă simțirea pe artere sangvine
melodia toamnei este doina duioasă
iar mirabila trăire amintire devine.
printre crizanteme trece ploaia deasă
timpul se parfumează cu galbene stamine
cu stelele pe tâmple seara treptat se lasă
cu tolba de vise mă seduce pe mine.
aș vrea visul meu să se împlinească
să-l imortalizez în versul nemuririi
lumea întreagă să îl recunoască
suflet romantic sub cerul iubirii.
glasul inimii aș vrea să cucerească
universul magic - leagănul dezrobirii.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.