
Vacanță la volan
Eu, mâine, merg la munte,
Plec singur... la volan,
Iar cine să se-ncrunte,
Stă-n dreapta, ca mai an
Când am mai mers prin țară,
Da' n-am ajuns, că ea
Mi-a zis și-a suta oară
"Stai, stai, nu te băga!"
Adică eu, cu suta
Și vreo cincizeci, nu mult,
Să stau, să fac bătuta,
Pe ea să o ascult?
Că dai de câte unu'
Ce merge prea încet:
Cu suta minus unu,
De zici că e un biet.
Păi, cum să rabd? "Acasă!"
Am zis și m-am întors,
Dar, anul ăsta... lasă,
Bag aer mult în tors,
Mai scap ceva-n surdină,
Pe-acolo, printre dinți,
Gândesc la vreo bovină
Și-mi caut, printre minți,
Pe aia de pe urmă,
M-abțin eu - n-o fi foc!
Și merg cu alții-n turmă,
De-o fi. De nu, noroc!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Confesiunea omului de sus...
Mi s-a dat și mie Mercedes la scară
Statul a plătit din greu valuta
E-o mașină cu pretenții de afară
E rapidă când să prindă suta...
Sunt director la o firmă de povară
Am biroul meu... necunoscuta
Mi s-a dat ce-i drept și secretară
Ce-i rapidă când să prindă suta...
Sunt străin la muncă da muncesc ca-n țară
Poate vă-întrebați unde-i deruta
Pentru cine-întreabă treaba-i ca la moară
Ce contează când iei zilnic suta...
Luna trece iar eu nu primesc ocară
Decât de la soața mea ca tuta
Care stă în stradă singură s-apară
Cea rapidă care prinde suta...
Ce noroc pe mine domnișoară
C-ai schimbat inteligent tu ruta
Recunosc că este pentru prima oară
Când cu Mercedesul am prins suta...
Am intrat în casa-mi o comoară
Doar mă știi că nu-s venit cu pluta
Stai să vezi că treaba nu-i ușoară
Fi'ndcă soața depășiră suta!...
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar e ziua Ei
Se-ntunecă, dar timpul nu-i trecut
Și doar mă știi sosesc în graba mare,
Ca nu cumva să-mi zici că iar am vrut
Să-ți spun un "La mulți ani!" din depărtare.
Sosesc, iubito, vezi, alerg prin noapte
Cum pot și eu cam suta și cincizeci
Motorul mi-e încins și-n cap am șoapte...
Bag frână, uite: suta douăzeci.
Eu sper s-ajung și chiar s-ajung cu bine,
De scap de radar, vin la timp, să știi!
Căci nu mai vreau s-adormi în gând cu mine,
Ba chiar aș vrea în brațe să mă ții,
S-avem o noapte ca demult, nebună
Și, recunosc: îmi e și mie dor
De serile când îți cântam în strună
Dormind, iar tu... pe la televizor.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cinzeaca la raport...
Deodată s-a făcut că plouă
Și că norii sunt veniți cu pluta
Eu plângeam cu mâinile-amândouă
Doamne sfinte unde duce suta...
Deodată s-a făcut că ninge
Și desigur că-mi pierdusem ruta
Sufletul din mine mi se stinge
Doamne sfinte unde duce suta...
Deodată sa făcut că-i soare
Ce frumoasă mi se pare sluta...
Inima aflată la strâmtoare
Doamne sfinte ce înseamnă suta...
Deodată s-a făcut că-i noapte
La terasă a venit și tuta
Eu cu capul doldora de șoapte
Doamne sfinte unde duce suta...
Deodată s-a făcut că-i ziuă
Cu cinzeaca cucerim reduta
Noi ne-am pus să batem apa-n piuă
Doamne sfinte ce înseamnă suta...
Deodată s-a făcut că-i seară
Sticla de pe masă... ne-nceputa
Ni se confesează,-a câta oară?
Doamne sfinte unde duce suta...
Deodată... n-a fost niciodată
A-început cu mesele bătuta
Ne-am trezit în strada desfundată
Doamne sfinte ce înseamnă suta...
Deodată... în local paltonul
L-am uitat, căciula dispărut-a
Vorbele de-ocară îmi dau tonul
Doamne sfinte unde duce suta!...
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânul glumeț
Un bătrân, glumeț din fire,
Împlinea suta de ani.
Copiii, drept mulțumire
Îi urară "la mulți ani!"
Cu alți prieteni ce vin,
Ei așteaptă să-i cinstească
Cu o țuică sau un vin.
După legea strămoșească.
Răspunde moșul la urare:
-Uite copii ce gândesc!
Când fac suta următoare,
Atunci, poate, vă cinstesc.
poezie de Dumitru Delcă (3 noiembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dowloading
Merg pe uliță merg merg merg
merg merg merg uite un capac
merg aud un claxon
am intrat în buruieni
Merg prin buruieni merg merg merg
merg merg merg merg iau o floare
merg mi-e cald
dau de asfalt iar
merg puțin pe asfalt merg merg merg
am traversat
am călcat un melc
merg merg merg
opa am ajuns la tine.
poezie de Sonia Kalman
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când am citit Biblia a suta oară, am găsit-o mult mai frumoasă decât prima dată.
citat din Charles Spurgeon
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada unuia ca tine
Nu sunt erou, dar nici vreaun vagabond,
Nu am iubit și nici n-am fost iubit...
Mereu fost-am îndrăgostit,
Când prea roșcat, brunet, sau poate blond.
Nu am cules doar o singură floare,
Nu m-am oprit doar la frumos și blând;
Ori mult am mers, ori mult prea stând,
Am cunoscut și dulci și-amare.
N-am fost vreun prototip care să-l placi,
Dorit, de nepătruns, fără s-aleg...
Tot de isteț pe cât am fost de bleg,
Printre bogați și printre săraci.
N-am fost văpaie, dar nici un invizibil
Și am trecut prin viețile a mulți...
Lipsit fiind, le-am dat tot la avuți
Văzut ca-nflăcărat, sau impasibil.
Nu sunt iubirea cuiva, cum n-am iubire...
Nu caut să mă vezi, sau să mă șterg.
Nu stau... dar poate nici nu merg,
La fel ca toți și unic prin trăire.
Mă poți cunoaște dacă te uiți în tine.
Sunt genul cel iubit și cel respins...
Pe cât de intangibil, cât cuprins,
Ascuns, sau la vedere, întru sine.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (2009)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când fac suta, îi aștept
Am purtat timpul cu mine
Aproape optzeci de ani.
Lumea spune c-arăt bine
Și-mi urează "la mulți ani".
Cu stimă și cu respect
Le urez și eu de bine.
Când fac suta, îi aștept
Să petreacă lângă mine.
Urarea îmi dă speranță
Să pot crede-n viitor,
Că mai am timp pentru viață,
Că mă vor în preajma lor.
De-acum îi înștiințez
Că atunci o să-i cinstesc.
Că viață lungă le urez,
Din suflet le mulțumesc.
poezie de Dumitru Delcă (27 iulie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai stai?
Mai stai o lună ori o viață, mai stai un secol sau un an,
mai stai cinci ieri, opt azi, un mâine, nouă clătite și-un motan.
Mai stai în noi, cu noi, cuminte, cu mine stai, în gând, în pori,
mai răspândește-mă spre tine, mai fii lumina dintre nori.
Mai stai un prânz, un luni, o cină, un miercuri stai, un mic dejun,
un pod, o bere, o plimbare, trei maratoane, un Crăciun,
o linguriță de smântână, o margaretă, un kefir,
o amăgire, un spectacol, un bronz, o ploaie, un sictir.
Mai stai un timp, mai stai o vreme, mai stai un ceas, mai stai un ev,
neîncercând să te substitui, am reușit să te prelev.
Mai stai și nu mai sta pe gânduri, mai stai un pic mai mult decât
până în clipa-n care fuga ți-ar arăta că-ți stau în gât.
Mai stai ca roua pe zambilă, mai stai ca piatra în pârâu,
mai stai ca frunza sub omidă, mai stai ca mortul în sicriu.
Mai stai o mare și un munte, mai stai un nor, un stânjenel,
mai stai ca ridul meu din frunte, ca intunericu-n tunel.
Mai stai de-un curs de limba greacă, ca o brățară de argint,
mai stai un port, un far, o barcă, mai stai ca orbu-n labirint.
Mai stai că vrei sau fără voie, mai stai un drog, mai stai un fum
sau dacă pleci, du-te, dar lasă, mereu, firimituri pe drum.
poezie de Eduard Lupascu (24 iunie 2019)
Adăugat de Eduard Lupascu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Meditație
Stau...
Pe scaun, într-un birou cam strâmt
Privesc cum timpul trece leneș
Și-aștept să văd cum e să stai... mai mult...
Zâmbesc...
Când mă gândesc că voi pleca acasă
Și nu voi mai privi nici timpul,
Și voi avea o altă ocupație... să trândăvesc...
Gândesc...
Ca un copil ce-și uită jucăria
Și nu mai știe cine e
Aș vrea să mă gândesc la tine... dar nu mai pot...
Pierdut...
În amintiri ce zilnic mă-nconjoară
Îmi dau târcoale și mă-ndeamnă
Să nu te uit, să vin la tine... dar nu știu unde...
Privesc...
Din scaunul meu cel confortabil
Cum cei din jur se chinuiesc
Mă-ntreb: "Oare... de unde vin?"... sau lasă...
Adorm...
Cu gândul la o zi de mâine
Și totul va fi ca și nou
Iarăși de la-nceput pornesc... ca să ajung la tine.
poezie de Daniel Murariu
Adăugat de Daniel Murariu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Taifas oltenesc (3)
Zarie, pune-oțâră de rachie!
De nu ț-o place, dă pe gât cu alta,
că e de prună, și să nu-mi spui mie
de înțărcat, cât are pește balta.
Și dă-te-ncoa, că am să-ț zâc o vorbă!
Hai, umple țoiu', nu te fă că plouă,
că altădat' te bagi ca musca-n ciorbă
și stai colea... ca cloța după ouă!
Așa! Așază-te mai lângă mine,
mai trage-ți sufletu', că-i gata treaba,
și nu te face nimeni de rușine
că ești fomee și că stai degeaba!
Acu', să-ț spui ce gânduri mă frământă,
de sânt ca oala de pe pirostrie,
și ete, mă și jur pe crucea sfântă:
cu ce-am acu', nu mă descurc, Zarie!
Că toți au un iPhone sau vin cu smartu',
și numai eu mă chinui cu laptopu',
de-mi zâc toți zăpăciții, că-i porthartu',
și-mi vine de pământ să dau cu clopu'.
Așa că nu mai fac feisbucăreală
decât acasă. Când ăilanți se bagă
să șeruiască fo muiere goală,
le zâc și eu că le lipsește-o doagă,
Da' m-aș uita -cum nu!- la câte-o fufă
din ălea de le zice,-acu', vedete,
că-mi place când nu au pe ele-o rufă,
da' par, printre muieri, mai alfa(bete).
Zarieee! nu mai pot, că mi-e rușâne
să stau degeab-așa, ca psihopatu',
că eu sunt Nae, muică, nu un câne,
să stau la colț, de-o să mă știe satu'.
Îmi iau aifonu' chiar de vând vițâca,
să vadă lumea că sunt om cu stare
și că-mi dă mâna, nu prea mult, nițâca,
chiar de n-am mai ieșit la vreo votare.
-Tu, Nae, tu n-ai minte cât o ceapă
din aia, de o mușc-afară gerul!
Auzi la el! cu un picior în groapă,
și vrea iPhone! Naeee, bătu-te-ar cerul!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cosmologică
Pământul, toți suntem de-acord,
Că are Polul Sud și Nord...
Ar apărea în cer deruta
Dac-ar avea vreo cinci... ca suta!
epigramă de Ion Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe cântar, la fel ca la volan
L-a certat terapeuta.
Perorând cu glas ritos:
"Vreau să văd c-atinge suta!"
Da, dar vrea... de sus în jos.
epigramă de Dan Norea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Astenie de vară
Eu aș putea să scap cu fuga-n munte,
Măcar un timp, atât cât să rezist
Potopului de foc ce-l simt pe frunte,
Ca răcorit să-ncerc să mai exist.
M-aș ține după pietrele ce suie
Înfierbântate-acelaș drum bizar,
Să ne-așezăm sub unda albăstruie
Acolo unde păstrăvii mai sar.
Rămâne jar, rămâne scrum în urmă,
Și tu rămâi, răpusă de pârjol.
Te-aș fi legat sub niște oi de turmă,
Ca să te scap solarului viol,
Dar soarta ta s-a depărtat de mine,
Sau eu nu m-am ținut prea strâns de ea.
O să cobor, iubita mea, la tine,
O să cobor atunci când s-o putea...
Am să te-ajung cu pumnii plini de apă
Sau am să zbor cu ea la mine-n cioc,
Ca s-o depun pe buza ta ce crapă,
Să te-nviez leșinului de foc.
Așteaptă-mă, iubito, cât putea-vei,
Am să revin cu toamna îndărăt,
Ca să te scot din arșițele lavei,
Să-ți pregătesc culcușuri de omăt.
Te voi găsi cu pielea arămie,
Cu sânii tăi de vechi dorinți încinși,
Și cine poate spune că mai știe
Ce va mai fi pân-om cădea învinși?
Așa că stai, rămâi pe mai departe
Sau mai încearcă să salvezi ceva,
De-ar fi ultima vară dinspre moarte
Noi calcinați și tot ne-am mai striga.
Eu aș putea să scap cu fuga-n munte,
Dar nu mai plec, rămân martirizat,
Dacă-ntre noi a mai rămas vreo punte,
Spre tine-n flăcări tot am s-o străbat.
poezie de Dragoș Niculescu din Săniile adâncului (1999)
Adăugat de Dragoș Niculescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul razei care piere
Alunec printre gânduri ca o rază
ce, printre ramuri, își urmează calea
spre un lăstar ce-și încetează jalea
când simte cum pe frunte i s-așază.
Nu știu nici eu, nici ea, nici lumea toată,
ce voi găsi la margine de gânduri,
dar merg, și merg, lăsând în urmă rânduri
ce par lăstari pe-o ramură uscată.
E, oare, bucurie, sau tristețe
în raza care mângâie, în joacă,
lăstarul care crește-n frumusețe?
Va fi o floare care o să placă
și raza l-a hrănit cu-a sa blândețe,
apoi s-a stins, încet, în el. Dar dacă...
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

După doi ani m-am întors acasă, ș-am început să fac singur iconițe. Era vară. Duminica mă duceam la obor. Îmi așterneam hainuța jos, îmi întindeam marfa pe ea și-mi așteptam mușterii, ca orice negustor. Treceau femei sărace, oameni de la țară, mă întrebau cine le-a zugrăvit, le spuneam că eu... și cumparau, bieții oameni, ziceau că-s icoane cu noroc, de la un copil nevinovat. Doamne, cu ce bucurie am venit eu acasă dupa cea dintâi afacere a mea! Făcusem vreo zece sorcoveți și când i-am pus mamei în mână, s-a uitat la bani, apoi la mine și m-a întrebat îngrijată de unde-s, că eu lucrasem pe ascuns icoanele. Când i-am spus, m-a sărutat, a dat să zică ceva și s-a întors repede cu fața spre fereastră, că-i venea să plângă. Aceea a fost, poate, cea mai fericită zi din viața mea.
citat celebru din Nicolae Grigorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Kama sutra
Unde merge mia merge și suta.
monostih de David Boia (8 mai 2017)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea bun(ă), prea ca la țară!
Zăcea în șanț, căzut pe spate
Și dezbrăcat pe jumătate;
Am încercat să-l scot afară,
Dar mi-a strigat că nu se poate!
Avea palincă într-o glajă
Din care bea cu voluptate;
Mi-era și ciudă, dar și milă,
Deja era pe înserate
Și n-aș fi vrut să-l las să moară
Așa, lipsit de demnitate;
Am așteptat să nu mai miște,
Pe urmă l-am luat în spate,
Dar s-a trezit în clipa aia
Și m-a lovit cu sticla, frate,
Iar sticla lui s-a spart în capu-mi
Și țuica lui mi-a curs pe toate
Ce le purtam atunci pe mine
Și-acuma-s ude, îmbibate
Și trebuie să merg acasă,
Să-i spun nevestei: nu mă bate,
Că, dacă-mi poți găsi vreo vină,
E mult prea marea bunătate!
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pași albi
Pășesc pe-a vieții cale în iarna care-ncearcă
s-acopere povestea de pași lăsați în urmă
cu albul din noianul de fulgi ce vin în turmă
să-mi șteargă urma clară, sau chiar să o întoarcă.
Parcurg urcușul singur, călcând pe stratul moale
ce-acoperă atâtea povești din alte visuri
ce au parcurs cărarea și au lăsat doar scrisuri
citite printre gânduri, în timp ce merg agale.
Întorc, ușor, privirea, sunt multe urme șterse,
sau poate-s prea departe, sau unghiul mă înșeală,
căci gânduri mustrătoare mă scot din amorțeală
și văd imagini clare, mai multe și diverse.
Sunt chipuri de femeie în gânduri, printre urme,
ce mă îndrumă-n viață, ce-mi însoțesc parcursul,
văd chipul mamei mele, și chiar i-ascult discursul,
mai văd un zâmbet care din dor mai vrea să curme.
Văd chipul Ei, mai apoi, al celei mai iubite,
cea care multe urme alături mi le-așterne,
privind urcușul aspru cu-aceleași griji materne
și-mi dă, ca de plecare, săruturi nesfârșite.
Mă-ntorc din nou spre munte, încerc să țin cărarea,
și nu mă mai simt singur, nu simt nici oboseala,
las urme apăsate și uit și răfuiala
cu iarna, căci în munte e ea acum: chemarea.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceasul meu
Cu ceasul meu, nu știu ce s-a-ntâmplat:
De-o vreme nu mai merge cum mergea
Și nici nu pot să-l duc la reparat,
Căci el e altfel, nu-i de ici-colea.
L-am dobândit la schimb, pe-un măturoi,
De la o babă proastă ce-l voia
Și nu să măture cu el gunoi,
Ci doar să zboare ea așa zicea
A mers ce-a mers și se-auzea "tic-tac"
Mai tare "tic" și "tac"-ul mai deloc,
Știți, cu nevasta: când ea "Tic!", eu tac
Și de-aia-n căsnicie am noroc.
Când apăsam butonul ăla mic,
Îmi arăta doar ora câtă e
Și-n rest era pe cinstea mea! nimic,
Nu ca acum, când tot mă ia cu "Ce?"
Adică eu, cumva, să îi răspund
La "În ce timp?". Păi, ăsta e normal?
Mi-apare-acolo-n mijlocul rotund
Și nu vă mint: apare și-i real!
Sunt supărat și cred că o să-i scriu
Că în potoape vreau, de mai încearcă,
Dar mă gândesc: "Pot, înapoi, să viu
De-acolo, de la Noe, dintr-o arcă?"
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!