Rugină
A mai ruginit o frunză
Din copacul curții mele
Și se-așterne legănată
Pe-aceeași antică alee.
Mi-a ruginit sufletu-amar
De-atâtea nopți de așteptare
Și zboară greu și solitar
Prin codru ca o boare.
Au ruginit stele din cer
De veșnice plimbări,
Stinse-n zorii cenușii,
Se topesc în mări.
Au ruginit cântări de vară
Din stejarii ațipiți
Și-acum în prag de seară,
Adorm norii obosiți.
Au ruginit păduri întinse,
Când frunzele-au pălit
Și iară verdele-au schimbat,
În straiul aurit.
Mi-au ruginit tainele vechi
Și amintiri din viață,
A ruginit noaptea cu lună
Și zorii reci de dimineață.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Când pomilor le-a ruginit veșmântul
Când pomilor le-a ruginit veșmântul
Și simți miros suav în coptul rod,
Când frunzele au sărutat pământul
Și vântului cântă trist al lor prohod,
Susur de struguri storși își 'nalță cântul
În cinstea frunzelor pierite-n glod,
Când pomilor le-a ruginit veșmântul
Și simți miros suav în coptul rod.
Ce fost-a verde și-a găsit mormântul,
În tină, ori în versuri de rapsod,
Că-n scenă le mai ține sfânt cuvântul-
Căzute-s pe al vremii eșafod,
Când pomilor le-a ruginit veșmântul.
rondel de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă
Mi-au ruginit frunzele de dor
Și strugurii-mi atârnă greu
Și lacrimile-mi cad mereu
Și vântul și ploile mă dor.
Împletește-ți crengile cu ale mele.
Sărută-mi fruntea, sărută-mi rădăcinile,
Întoarce-mă, dezbracă-mă de frunze,
Presară-mi pe tot trupul gol atingeri dulci de buze.
Mi-a ruginit dragostea de toamnă,
Ïnvață-mă să o iubesc mereu,
Să fac din cerșetoare la loc o doamnă,
Iar pe tine să te fac al meu.
poezie de Denisa-Maria Ilie
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Degetul ruginit
moartea a trecut de-a valma
prin mijlocul sensurilor
în timp ce neghiobul ne turna
femeilor,
am legalizat cununia ta
și ca un surplus
ți-am cumpărat picturile
în ziua în care tu îmi pictai
îmbrățișările,
neschimbat și irelevant
mi-ai cerut doar atât
să îți arăt degetul
ruginit din vopseaua de tempera.
poezie de Stejărel Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
IARNA-ȘI VARSĂ TOT ARGINTUL PESTE CODRUL RUGINIT
Iarna-și varsă tot argintul peste codrul ruginit,
Peste cer întinde vălul de un alb nemărginit
Și își vâră aprig colții în ce-i viu și mișcător
Prin cetăți pline de viață ori cătun părăginit.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Migdalul
într-un șopron de la țară
în cuiul ruginit uitată a stat
salopeta murdară
aproape un an
într-un lighean și el ruginit
cu apă de ploaie
pusă a fost la muiat
mozolind-o să scape de glod
am simțit în palme un nod
era într-un buzunar un sâmbure
de zarzăr cais ori migdal
n-am stat să mă uit
l-am zvârlit peste cioata de măr
odată cu apa...
lângă cioată e azi un migdal
gândesc că și eu am venit
la fel ca el
întâmplător pe pământ
e primul lui an de rod
și abia aștept și-aș dori
fructele lui să fie dulci
nu ca ale mele...
poezie de Ioan Postolache-Doljești
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, tempora...
Iubito, au ruginit castanii
Așa trecut-au anii
Simt cum alunec în mreaja unui vers
O tempora, o mores
Trecut-a timpul verii
Au ruginit și merii
Și am ajuns în toamna vieții
Cu gândul trist la anii tinereții
Îmi pare rău, dragostea mea
Că anii au trecut
Și nu ți-am dat iubirea
Pe cât eu aș fi vrut
Se scutur frunzele în drum
Aș vrea ceva să ăți mai spun
Mi-e sufletul o rană
Tu ești fetița mea morgană
Și-acum pe înserat
Pe geam stau splecat
Aș vrea să-ți spun mai des
O tempora, o mores
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiku
calendar schimbat -
cuiul ruginit rămas
la locul lui
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul unei picturi
Au ruginit culorile-n pictură,
și-au fost atâția ce și-ar fi dorit-o
atunci când strălucea, dar au privit-o
cu ochi ce înclinau spre aventură.
Era seninul, aerul cuminte
cuprins în zâmbet simplu de copilă
ce cară în ulciorul din argilă
răcoarea serii dintr-o zi fierbinte.
Din florile de-acolo, numai două
au rezistat în timp, prin puritate,
și au rămas frumoase, nepătate
decât, din când în când, cu stropi de rouă.
Iar timpul lor, complice de o vreme,
a-nlocuit clepsidra c-un pahar
în care apa, limpede-cleștar,
a-mpiedicat plecarea mai devreme.
Au ruginit culorile-n pictură,
și s-a-mbibat de-acum cu-atâta apă
încât e greu paharul s-o încapă.
A fost, și pentru timp, o aventură!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Descui ruginit
descui ruginit
o fereastră știrbă de cheia sol
să văd înăuntru și-afară
ce uitare de vremelnică clipă
cutreieră printr-o pădure
străină de crengi și șoapte
vis... vis... vis... vis...
n-am cretă-n buzunar
să mai răscolesc un șotron
din cifre uitate-n derivă
pe-un caldarâm
rănit de o creangă
plâns de-o furtună
număr cele șase boabe
rămase dintr-o săptămână
fără duminică
și cred că am uitat demult
că o viață se numără-n
șapte...
boabe...
zile...
roșii...
pe-o săptămână
străină de cheie sol
ruginită afon...
rămasă șapte,
șase,
sau poate
... doar șoapte...
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (iunie 2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum."A ruginit frunza din vii"
Toamna, prin a ei culoare,
Îmi accentuează drama,
Când o văd, în reluare,
Cum pe față-și dă... arama!
epigramă de Iulian Bostan din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Octogenarul văduv
Obosit a adormit,
Noaptea lângă o babușcă,
Cu pistolul ruginit
Și femeia goală pușcă.
epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odată cu vârsta, rezistența lui de fier i-a mai ruginit.
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
casa-n ruină -
din lacătul ruginit
un fir de trifoi
haiku de Mirela Brăilean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
bujor de iarnă ~
la fereastra deschisă
un cui ruginit
haiku de Maria Oprea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Infractiuni contra infaptuirii justitiei. Tomul 9" de Maria Oprea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la agățat în cui
un felinar ruginit -
șopron din carton
haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și, dacă un șurub ruginit s-a desprins din mine, nu înseamnă că am cedat cu totul.
citat din Tai Bu
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiku
cuiul ruginit -
pe masa prăfuită
abecedarul
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
nori negri pe cer -
în iarba necosită
plugul ruginit
haiku de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.ceasul ruginit
într-un sertar cu scrisori -
o crizantemă
haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
petale albe -
iasomia invadând
un gard ruginit
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!