În amintiri omul se simte cel mai bine: în aceste dulci amintiri, chiar dacă în realitate se află în infern... în al său Dulce Infern.

Vladimir Mânăscurtă în Dulce Infern
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greu ne supunem schimbărilor când fiecare celulă a organismului respiră amintiri, când inima, dintr-o oază frumoasă, s-a transformat într-un infern aprins, când creierul acceptă realitatea ca pe un coşmar... uite asta e apocalipsa internă.

citat din Vladimir Mânăscurtă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Interviu luat în infern. Termen de comparaţie

Reporter: Cât e de greu, maestre, în infern?
Socot că nu-i uşor să-nfrunţi stihia!
Cincinat: Chiar dacă "greul" ăsta e etern,
E mai "uşor" ca foamea-n România!

madrigal de Stelian Ionescu-Astralus din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

infern (vezi şi iad)

Infern

Hotar prin care visele se cern.

monostih de Eugen Deutsch din revista "Codul lui Eugen", nr. 11 (iulie 2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăieşte în realitate

Omul născut într-o vreme
cu greul vieţii în spate,
De-întuneric nu se teme.
Greul, cu binele-împarte.
Crede în lumina soarelui
când cerul e înnegurat.
Şi-n bunătatea aproapelui,
chiar dacă el la înşelat.
Crede în loialitate
chiar dacă a fost trădat.
Trăieşte-n realitate,
de trecut s-a lepădat.
Omul ca un mugur
tinde spre-înflorire.
Chiar dacă e singur
crede în iubire.
Dar cel mai mult el crede
în bunul Dumnezeu.
Chiar dacă nu-l vede
simte ajutorul său.

poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne întoarcem victorioşi la spirit, după coborârea în infern. Iar din infern aducem trofee. Unul dintre acestea este înţelegerea.

citat clasic din Carlos Castaneda
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Infern

Ca să definesc Infernul,
N-am cuvinte, dar vă spun:
Cred că nu-i un lucru bun
Fi’ndcă l-a făcut Guvernul.

epigramă de Corneliu Ioan Iovuţa din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care suferă, poate plânge în toate variaţiile posibile.

citat din Vladimir Mânăscurtă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri, amintiri...

"Frumoasa mea de altădată"
Îmi scrii, amince, pe album;
Să ştii că-s tare indignată
Fi'ndcă mi-o spui abia-acum.

epigramă de Cristinia Mesea-Ulmeanu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mintea, în felul său propriu şi prin ea însăşi, poate face din paradis un infern şi din infern un paradis.

citat celebru din John Milton
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea e o iluzie, dar fără iluzia aceasta lumea ar fi un infern.

aforism de Vladimir Potlog (17 aprilie 2013)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă există un infern pentru animale, acela este omul.

citat din Urszula Zybura
Adăugat de Flavius Lara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Si iar amintiri

cui îi mai trebuie amintiri
şi vise şi gânduri
şi iar amintiri
să şi le ia singur
mie să-mi lase silabele sau
dacă i se pare că e prea mult
vocalele a e i o u ă î
o să mă târguiesc şi pentru
câteva consoane
să zicem s m n t r
să scriu somn
şi
uitare

poezie de Elena Munteanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradisul există, chiar dacă noi vom merge în infern.

citat clasic din Jorge Luis Borges
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până la urmă, asta e tot ce îţi rămâne. Un geamantan plin de amintiri. Amintiri frumoase, urâte, triste, vesele, îndrăgostite, trădate, neînţelese, transparente, mii şi mii de amintiri. Întreaga ta avere constă în zâmbete luminoase, nostalgice, resemnate, lacrimi amare de deznădejde sau dulci de fericire, cuvinte, şoapte, căldura altei mâini, adâncurile altei priviri. O viaţă plină de oameni care vin şi pleacă...

Ligia Seman în Portrete din cioburi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sclavii lui Dumnezeu

Undeva, pe o planeta
Chiar a treia de la soare
Îşi trăiesc viaţa mizeră
O mulţime de-animale.

Printre multe orătănii
Chiar în vârful existenţei
Se află omul, fiinţa
Ce-a spus da independenţei.

Dependent însă de zeul
Care le-a făcut pe toate
Ce spune că e stăpânul
Şi oricând are dreptate

Omul îşi trăieşte viaţa
De sclav al divinităţii
Hranindu-se cu speranţa
Pentru ziua libertăţii.

Însă Dumnezeu e mare
Are putere în toate
Iar omul n-are salvare
De-a trăi în libertate.

Mai ales ca-ntreg pământul
E păzit chiar de Satana
Care are legământul
De a cerceta greşeala.

Aşa ca umilul om
Rămâne un sclav etern
Al puternicului Domn
Si-al Satanei din Infern...

poezie de Bogdan Constantin Proca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sténio: Cine eşti tu? Şi de ce iubirea ta seamănă atâta durere în jur? De bună seamă că există în tine o taină îngrozitoare şi necunoscută oamenilor. Cu siguranţă că nu eşti o fiinţă plămădită din acelaşi lut şi însufleţită de aceeaşi viaţă ca noi! Tu eşti un înger sau un demon, dar în nici un caz o făptură ome­nească. De ce ne ascunzi cine eşti şi de unde vii? De ce sălăşluieşti printre noi, care nu te putem nici accepta, nici înţelege? Dacă vii de la Dumnezeu, vorbeşte-ne şi o să ne închi­năm ţie! Dacă vii din Infern... Cum să vii tu din Infern? Tu, atât de frumoasă şi atât de nevinovată! Oare duhurile rele pot avea această privire divină, şi această voce armonioasă, şi aceste cuvinte care dau aripi sufletului şi îl înalţă până la scaunul de domnie al lui Dumnezeu?

replica de început din romanul Lelia de George Sand
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ele rămân tot amintiri

Noaptea plânge pe drumul fără sfârşit
cu parcursul schimbat,
timpul îmi albeşte la tâmple uitarea
chiar dacă sentimente-mi răscolesc trecutul,
ele rămân tot amintiri.

Tot ce s-a întâmplat are un ecou
pe care nu-l aude nimeni străin
şi de ce să-l audă?
Când se simte cum pulsează sângele,
inima se încarcă cu energiile dragostei
pe care nu le pot capta,
nu întotdeauna sunt apt de absorţie
am şi clipe opace.

Când o să fiu un altul virtual
transpus undeva,
să mă urmezi cu seninătate.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am

Şi chiar nu contează nici cât şi nici ce,
Ce bine că am şi ce bine că e,
Ce bine că râd, chiar de lacrimi mai curg,
Am rază de soare, am zi, am amurg

Am vise născute din ochi migdalaţi,
Ce-mi cer sărutări pe obraji sidefaţi,
Am drept să iubesc inocent şi nebun
Şi glas ce mă-ndeamnă cuvinte să-ţi spun

Nu vreau să renunţ, pot avea tot ce n-am,
Am dulci amintiri să nu uit cât iubeam,
Am urmele tale în suflet şi-n gând,
De suflet sensibil cu trupul plăpând

Am dreptul să fiu în poem mângâieri
Şi flori să-ţi ofer, chiar de poate nu ceri,
Ba chiar am mai mult decât tot ce visam,
Am dragostea ta şi pe tine te am

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copleşitoare amintiri

De la un timp am observat
Că mă hrănesc cu amintiri.
Salată de vise cu emoţii,
Desert în imagini cu sunete
Şi gust de sălbatice dorinţe,
Îmi hrănesc eul imaginar.

O mie şi una de motive
Cu parfum de frezie,
O mie de triste iluzii
Despre ce ar fi fost dacă
Se servesc câteodată,
Pe acelaşi platou... cu amintiri.

poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă nu ne salvează de infern, suferinţa ne salvează totuşi de ridicol.

citat din Nicolas Gomez Davila (2000)
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!