Si iar amintiri

cui îi mai trebuie amintiri
şi vise şi gânduri
şi iar amintiri
să şi le ia singur
mie să-mi lase silabele sau
dacă i se pare că e prea mult
vocalele a e i o u ă î
o să mă târguiesc şi pentru
câteva consoane
să zicem s m n t r
să scriu somn
şi
uitare

poezie de Elena Munteanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să pot merge mai departe

Să pot merge mai departe,
inimii îi cer să-mi lase
timp, ca să exprim în cuvinte,
gânduri măreţe, frumoase.
Pentru tine, pentru mine,
pentru cel care-i departe,
astăzi scriu câteva file
într-o prea frumoasă carte.
Tu, citind această carte
uimit vei descoperi
reguli, care transformate-n fapte,
sufletul îţi va întări.
Sunt reguli fără de care
nu poţi viaţa s-o trăieşti.
Dacă le pui în aplicare,
o lume-întreagă cucereşti.

poezie de Dumitru Delcă (3 ianuarie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă

Plouă în noapte cu un potop de gânduri,
Fulgere-mi luminează amintiri despre tine,
Mă aşez să-ţi scriu pe suflet câteva rânduri,
Şi-ncetişor închid ochii ca să te văd mai bine.

Simt timpul trecându-mi printre degete,
Şi destinele noastre împletindu-se-n ploaie,
Îmi las trecutul în întuneric să cugete,
Şi apa prin simţuri să-mi curgă-n şuvoaie.

Şi-mi tună trecutul prin al vieţii întuneric,
Îmi scânteiază prin amintiri câte-un fulger,
Vreau să-ţi vorbesc chiar acum ca un cleric,
Aşa că la icoană am să te chem ca pe-un înger.

poezie de Paul Aelenei din Gingăşii de Toamnă (2019)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copleşitoare amintiri

De la un timp am observat
Că mă hrănesc cu amintiri.
Salată de vise cu emoţii,
Desert în imagini cu sunete
Şi gust de sălbatice dorinţe,
Îmi hrănesc eul imaginar.

O mie şi una de motive
Cu parfum de frezie,
O mie de triste iluzii
Despre ce ar fi fost dacă
Se servesc câteodată,
Pe acelaşi platou... cu amintiri.

poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri, amintiri...

"Frumoasa mea de altădată"
Îmi scrii, amince, pe album;
Să ştii că-s tare indignată
Fi'ndcă mi-o spui abia-acum.

epigramă de Cristinia Mesea-Ulmeanu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Troiene de zăpadă
Troiene de gânduri
Troiene de vise
Purtate de vânturi

Avalanşă de zăpadă
Şi de amintiri
Acoperă drumul
Marilor iubiri

Fulgii de zăpadă
Coboară usor
Gandul meu se duce
Acum călător.

Călător în timp
Visător in versuri
Călător pribeag
Printre Universuri.

Universul tău
E mult prea departe
Drumuri paralele
Vise spulberate.

poezie de Mirela Tufişi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri şi vise scrise

Vor trece ani, vor trece zări
Vor trece multe amintiri.
Vom scrie vise, versuri, stări
Din ale noastre... triste firi.

Vom adormi, visând, visând
Căci viaţa e frumoasă.
Ne vom trezi, cântând, cântând
Trebăluind prin casă.

Sunt amintiri, dar sunt şi vise
Ce vin, ce au trecut.
Când le uităm, rămân ucise
Un lucru neplăcut.

Bine ar fi, să le salvăm
Le scriem, să trăiască.
Farmec aparte, să le dăm
Să nu se veştejească.

Îmi amintesc... când ne iubeam
Îmi amintesc prea bine.
Din ochi, iubirea, îţi sorbeam
Îmi amintesc de tine.

Îmi amintesc, prima-ntâlnire
Iubita când îmi vine.
Îmi amintesc, plăcuta-ţi fire
Îmi amintesc, de tine.

Şi-mi amintesc, al tău sărut
O, cât era de bine.
Şi-mi amintesc, cât a trecut
Da, mi-amintesc de tine.

Aş trece eu, să-mi amintesc
Să-mi amintesc mai multe.
Când îţi spuneam, că te iubesc
Şi cerul vrea s-asculte.

Şi-a ascultat, a ascultat
Eram, ca doi copii.
Pe braţe, eu, mi te-am purtat
Dorită ca să-mi fii.

Şi-mi amintesc, cum mă doreai
Cum mă doreai fiebinte.
În braţe, tu, cum mă strângeai
Şi îmi şopteai cuvinte:

Mai stai, mai stai, mai stai
Mai vreau al tău sărut.
Mai stai, mai stai – ziceai
Şi vremea a trecut.

Şi vremea, vremea... va mai trece
Rămân, doar amintiri.
Şi amintirea, ne petrece
Spre alte zări... şi firi.

Acum, le ştiţi: le-am scris
Le-am scris ca să le ştiţi.
Şi vor rămâne... vis
Şi voi să vă iubiţi.

Viaţa, este frumoasă
Frumoasă, când iubeşti.
Şi este, dureroasă
Când tu, o părăseşti.

Şi vine, vine-o zi
Când toţi o părăsim.
Şi ziua, n-o vom şti
Cumva, să o vestim.

Şi dacă tot, nu ştim
Nu ştim ce va mai fi.
Măcar, să ne-amintim
Când timpul, v-a muri.

Sunt amintiri, sunt vise
Sunt vise adunate.
Spre zări, vor fi deschise
Frumos poetizate.

Şi dacă se vor teme
Prin vreme, să înoate.
Nu vă temeţi... de vreme
Spunând, că nu se poate.

Se poate, dacă vrem
Şi dacă... ne iubim.
Şi amintiri... avem
Scrise, când: le citim.

poezie de Paul Preda Păvălache (15 februarie 2012)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţă

Vreau din nou să retrăiesc
Amintiri care-au trecut.
De tine să-mi amintesc
Şi de-al tău primul sărut.

Amintiri lăsate-n urmă,
Amintiri ce le-am purtat.
Unele-au trecut în umbră,
Altele m-au vindecat.

poezie de Dumitru Delcă (3 decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se pare că atunci când trebuie să fie recunoscători, mulţi oameni au inventat pilula pentru uitare!

Elena Stan
Adăugat de Elena Stan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici voi fi iar...

Zorii-s aproape şi luna se-aruncă
în ţipătul roşu al ochiului gol.
Să tulbure clipa, cine-ndrăzneşte?
Astenic refugiu - poemul obol

adoarme zâmbind, silabele pleacă,
cu pas furişat, într-o lume a lor,
sunt seve înalte, în arbori tăcuţi,
sau salbe de pietre, la gât de cocor.

Aici vor fi iar, silabele mele,
perpetuă jertfă, perfect ritual,
edenic albastru şi gri pământean -
poetului dar nestatornic, dual.

poezie de Elena Munteanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea târziu

Sufăr în tăcere legat cu amintiri,
În juru-mi îndreptate sunt sute de priviri,
Se-nfing în al meu suflet, şi-ndurător în sânge,
E trupul meu uscat, ce nu mai ştie-a plânge,
Să ştii c-ai ce vărsa, atunci când ai ce strânge,
Dar cum nu ai prea strâns din tristele iubiri,
N-ai şansa să transformi scaieţi în trandafiri,
Ci ai să lupti ca orbul cu lumea în zadar,
Să le arăţi că-i dulce aşa un trist amar,
De te-ai lupta şi tu cu cineva măcar,
Vezi bine... da eşti singur luptând cu amintiri,
N-au mai rămas alături nici câteva priviri....
şi sclav al neputinţei zadarnic vreau să sar,
În numele credinţei şi-n numele iubirii,
Dar prea târziu încerc, uscaţi sunt trandafirii.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am îmbrăcat în roz, ştiu bine că îţi place
Să ne-ntîlnim în vis aş vrea, dacă se poate
Să depănam poveşti şi amintiri frumoase,
Dar zorii vin prea iute, şi visul se desface....

Elena Bulancea în Personală (14 septembrie 2014)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dormi

Dormi dulce somn netulburat
În flori şi în dantele,
Dormi că ţi-au pălit mâinile
În grelele inele.

Dormi rece somn ne’nfiorat
De gânduri, nici de vise,
Dormi că ţi-au rănit pleoapele
Făcliile aprinse.

Dormi veşnic somn îmbălsămat
În beznă şi-n uitare,
Dormi că ţi-a muşcat buzele
A Morţii sărutare.

poezie clasică de Mateiu Caragiale
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătorul proscris

E doar un gând ce bate la poarta unui vis
Nerăbdător să intre, să facă o-ncercare
Şi, poate, să-nceteze prea lunga-i căutare
Ce-l face, printre gânduri, un călător proscris.

Dormea, în noapte, visul, era în plină pace
Cu lumea de afară, cu el, cu lumea sa,
Iar gândul, observându-i privirile opace,
A-mpins, cu grijă, poarta ce totu-i ascundea.

Era ciudat acolo, chiar pentru el, un gând:
Imagini când mai clare, când şterse şi pierdute,
Cu amintiri în zborul ce devenea mai blând
Atunci când, curioase, veneau să îl salute.

-Voi, amintiri din vise, în lumea neştiută
Pierdută în uitare şi-n nepătruns abis,
Nu aţi văzut pe-acolo, ascunsă şi tăcută,
O amintire-anume, un gând rămas nescris?

-Noi am văzut, ţi-am spune, zadarnicule gând,
Ţi-am povesti mai multe din lumea cea străveche,
Dar visul se trezeşte, întreabă-l şi, oricând,
El poate să te-ndrume spre gândul tău pereche.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri

Intrând în sat într-o toligă,
De casa părintească îmi e dor,
Să-mi facă mama-o mămăligă
Cu sămătişe şi groştior.

epigramă de Vasile Iuşan din Am cap de neamţ, nu de chibrit! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

A scrie poezie-i asemănător cu a înşira consoane; cititorii urmând să le adauge vocalele de rigoare, pentru ca ansamblul de cuvinte ce ia naştere, să aibă înţeles.

aforism de Cornel Stelian Popa (21 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Enciclopedie

trăiesc cu conştiinţa o enciclopedie
de amintiri şi vise, zboruri peste munţi
nu ştiu ce să fac cu-această bogăţie
decât să-i bucur pe îngeri şi sfinţi.

pot să fac din tristeţe hazlie parodie
s-o duc pe umeri trecând poduri, punţi
trăiesc cu conştiinţa o enciclopedie
de amintiri şi vise, zboruri peste munţi.

crezul mă motivează- operă sine die
pornesc în lumea largă cu paşii mărunţi
rezonează în suflet o sacră rapsodie
tu moarte hapsână n-ai să mă înfrunţi.

trăiesc cu conştiinţa o enciclopedie
de amintiri şi vise, zboruri peste munţi.

rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri

Femei cu trupuri de bacante
Doreau să-mi fie doar amante...
Eu nu şi nu, că am un crez!
Da-n visul următor cedez...

epigramă de Mircea C. Dinescu din Revistanouă, nr. 7 (2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo unde timpul îngroapă amintiri

Nu stă-n puterea noastră să-i aruncăm tăcerii
Cuvinte temătoare... pe rostul ei divin.
Se-aşterne fără margini, când vine timpul serii
Şi-ascunde-n ea trecutul, puţin câte puţin.

Puterea ei destramă, căci totu-i trecător.
Purtând chemări tăcute prin spaţii siderale
Din nemişcata geană mai pică câte-un dor,
Şi tot ce mai rămâne se scutură-n petale.

Prin vise ne mai umblă speranţe rătăcite.
Frânturi de timp adună ce-a mai rămas din noi
Îngemănând puterea în clipe neclintite
Dorinţei nesfârşite de-a fi mereu în doi.

E prea departe locul şi calea mult prea lungă,
S-au dus prin poarta vieţii temutele iubiri.
Doar neumblate gânduri ar mai putea s-ajungă
Acolo unde timpul îngroapă amintiri.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri...

Te-am întâlnit din întâmplare
într-o zi rece de iarnă cu mult vânt.
Un zâmbet, un gând şi mi-ai luat mâna.
A fost frumos cu siguranţă
acea plimbare în natură
c-o îmbrăţişare, o mângâiere şi-o-nţelegere,
făcând o promisiune de dragoste.
Câte frisoane aveam
şi ce gânduri mă-ncercau
că la fiecare emoţie trăiam clipa.
Eram fericiţi şi plini de viaţă
şi străluceau atât de mult
acele amintiri plăcute.

poezie de Eugenia Calancea (12 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paginile din mine

Versuri fără rimă, somn fără de vise,
Bucurie fără zâmbet, file goale,
Sunt paginile din mine, clipe arse
Aşezate-n ierbare autumnale.

Sunt galbene pagini ascunse-n culise,
Bucăţi de efemer şi cer nepromise,
Versuri fără rimă, somn fără de vise,
Bucurie fără zâmbet, file goale.

Fragilităţi din călcâiul lui Ulise
Şi orgii din serbările saturnale,
Lanţuri de fier şi corzi albe de mătase
Retrăiesc în amintiri orientale...

Versuri fără rimă, somn fără de vise...

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!