Moţiunea animalelor

Animalele-n ogradă
Într-o zi s-au tulburat,
Ajungând la mare sfadă,
Că-ntre-aleşi, s-a întâmplat,
Să apară ceartă mare
Despre legile din sat:
Opoziţia, se pare,
Voia alt guvern în stat
Şi-atunci, renumiţi măgari
Şi viţei, şi oi, şi boi,
Care, ca parlamentari,
Voiau legi cretine, noi,
Împungând caii deştepţi
Din guvern, cu idei bune
Opozanţii, toţi inepţi,
Au depus o moţiune
De cenzură-n parlament,
Făcând însă şi chemare,
Ca să îi susţină-ardent,
Rezistenţii-n piaţa mare.
Deşi-n for majoritari
Caii, totuşi, s-au speriat
De viţei, boi şi măgari
Şi-atunci şi ei au chemat,
În piaţă, protestatari.
Ce-a urmat, e de prisos
Despre lupte-acum a spune,
Câţi în piaţă-au fost pe jos,
După vot, la moţiune.

Ca MORALĂ, deci, firesc,
Îndoieli aici nu-ncap:
Şi supuşii înnebunesc
Dacă liderii n-au cap!

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabula negocierilor

Pentru putere, în ogradă,
Se dă din bot, din cioc, din coadă...
Dar azi, parcă loviţi de streche,
Porci, boi, măgari fără pereche,
Pisoi, toţi căutau scăpare
Dintr-o încurcătură mare
În care singuri s-au băgat
În clipa-n care-au dărâmat,
Prin moţiune-n Parlament
Guvernu-ogrăzii competent
Al cailor majoritari
În alianţă cu măgari.
Măgarii însă au trădat
Sperând ei primul loc în sat.
Catârul Preşedinte-a vrut
Şi el acel guvern căzut,
(Că tot dorind guvernul său,
De la-nceput i-a pus gând rău).
Deci, azi, numi ca prim ministru
Un bou cu aer de magistru,
Să încropească alt guvern.
Dar boul şi beţiv şi tern,
Din start ajunse de ocară,
Negociind cu-o javră chioară,
Să-i fie, cu al ei partid,
Un sprijin, însă alt perfid,
Măgarul un conducător
De la partidul trădător,
L-a refuzat pe boul trist,
Spunând că javra-i securist,
Iar el nu vrea, cu turnătorul
Să stea-n guvern şi nici poporul
Nu l-ar privi cu ochi mai buni.
Nici şerpii rezistenţi, nebuni,
N-au vrut vreun post să li se dea
Că-al lor partid deja avea
Prestigiul şifonat vădit,
De şeful lor, hoţ dovedit,
Al banilor ce au fost daţi
De sat, pentru handicapaţi.
Pisoiul şef peste-alt partid
Era mai tare ca un zid
El, ca un mare pişicher,
Se cam văzuse premier
Peste-un guvern de armăsari
În alianţă cu măgari,
Având afinităţi mai vechi,
C-au guvernat, cândva-n perechi
Şi refuza-ncăpăţânat
Să intre-ntr-un guvern ratat,
Condus de-un bou beţiv şi prost...
Astfel că boul fără rost
S-a străduit guvern a face
Ca, susţinut de dobitoace
În Parlamentul lor din sat,
Să fie, în final, votat,
Cum îşi dorea nespus catârul...
Iar eu, aici, dau cu satârul,
Ca fabulist, printr-o MORALĂ:

Cu-n alt guvern, nicio scofală
Nu ar fi fost pentru popor
Cât un catâr e domnitor!

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măgarii ziarişti şi virusul inventat

S-a întâmplat s-ajungă în ogradă,
Un virus inventat, ce da din coadă
Ca orice animal, dar nevăzut,
Înspăimântând tot satul, cum a vrut
Guvernul unui lup corcit german,
Care-şi dorea puterea mai avan
Decât i-o adusese lui la bot
Bovinele chemate-n sat la vot.
Şi se plimba Covidul, c-aşa-l cheamă,
Făcându-i guvernanţii şi reclamă
La televiziuni de ei plătite,
Să bage spaimă mare între vite
Şi să le-ndemne-n fiecare clipă
Să se ferească de-acest soi de gripă,
Purtând pe bot o mască protectoare;
Mai mult, să nici nu iasă la plimbare,
Să stea închise-n grajd, să nu mugească,
Iar dacă ies cumva, să poarte mască.
Şi-atunci măgari din presa mituită,
Cu răgete-ncepură să emită
Avertismente despre-apocalipsă,
Adăugând pe liste morţii lipsă,
Încât, ca-ntr-un concurs, sporea calvarul
Adus de-orice reporter, ca măgarul,
Ce alerga prin sat cu limba scoasă
După a morţii nevăzută coasă.
Aşa s-au adunat morţi inventate
Încât lupul corcit, văzând că poate
Cu virusul s-astupe orice gură,
A introdus în sat o dictatură,
Iar presa cea mânjită, cu mulţi bani
A susţinut guvernul de tirani,
Sporind psihoza cu a morţii coasă
Dacă vreo vită va ieşi din casă!

MORALA:

Oriunde-n lume stăpânesc tâlhari
Când au o presă-a lor, doar din măgari!

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moţiune

Moţiunea de cenzură,
Opozanţii îşi fac voia,
Într-o şedinţă de uzură,
Confruntări de... paranoia!

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabula coronavirusului gazetăresc

Cică-ntr-un sat, s-a întâmplat,
S-ajungă, fără-a fi chemat,
Un "animal" deloc văzut,
Un virus, cam... necunoscut,
Care, se zice, afectase
Doar amărâţii fără case
(Dar nu şi pe un Preşedinte,
Catârul, fără multă minte,
Un fost Primar, cel ce furase
Cu catâroaica-i, şase case.
Fusese el votat, în vară,
De oile plecate-afară,
Din satul unde el domnea
Şi peste care-acum voia
Să aibă azi puteri depline,
Cu un partid, tot de ovine).
Aşadar, virusul dorit
Doar de catârul învestit,
Să poată el partid să-şi facă
Peste mulţimea cea săracă.
Şi c-un partid al lui, etern,
Să aibă-n sat al lui guvern,
A şi convins, mai mulţi prostiţi,
Supuşii lui neinstruiţi,
Cu virusu-i... încoronat,
Că-i un pericol pentru stat
Cum şi spuneau, spre-nspăimântare,
Cocoşi "viteji" din presă, care,
Voiau şi ei, într-un final,
O halcă dintr-un caşcaval,
Şi-n spaimă-l, tot creşteau mereu,
Pe-acest biet virus ca pe-un zeu.
Fiind oi multe proaste-n sat,
Catârul nostru-a triumfat
Şi c-un guvern numit de el,
Condus de un cocoş tembel,
Beţiv, dar veşnic lui supus,
C-un virus fals... s-a văzut sus!
MORALA:
În ţară, viruşi productivi
Sunt ziariştii proşti, activi!

fabulă de Pavel Lică din Animale politice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din folclorul românilor despre guvern şi popor

În ţară-s multe zvonuri şi braşoave,
Că sus e o căruţă cu mulţi hoţi,
Iar caii care-o trag nu au potcoave,
Că după vot...,, ne-am potcovit" cu toţi.

epigramă de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabula vacii conducătoare-n sat

Şeful vacii,-un cal din sat
După ce-a fost brusc "legat"
Într-un mod total atipic,
(Fiind concurent politic
Al catârului, ce-n minte
Se voia iar preşedinte,
Susţinut chiar de măgar,
În servicii şef plenar),
Vaca – premier în sat,
În partid locul i-a luat.
Şi-a-nceput ea cu un rost
S-alunge pe cei ce-au fost
Aliaţi cu armăsarul,
Cum o sfătuia măgarul
Din serviciile secrete,
Ce-a putut să o îmbete –
Ştiind-o slabă de minte –
Că va fi ea preşedinte
Peste sat, schimbând din post,
Pe catârul mult mai prost.
Ascultând ea, deci, măgarul,
Vaca a adus amarul
În partid şi-al ei guvern,
Ce părea a fi etern
Cu miniştri-i eminenţi
Şi foarte eficienţi.
Vaca însă-afară-i scoase,
Numind ţapi, capre râioase
Şi juncani în locul lor.
Astfel un întreg popor
De-animale-a constatat
Ce tare e vaca-n sat.
Dar cu asta, ce folos,
Că toate mergeau pe dos,
Şi-n sat totul a stagnat
C-un guvern remaniat!
Neavând pe cine-alege,
Căci măgarul, se-nţelege,
A manipulat logistic
Într-un stil pur securistic
Presa şi mulţimi din sat,
Toate vitele-au votat,
Neavând nici ele minte,
Vaca-n post de preşedinte.
Ce-a urmat, au văzut toţi!
Satul năpădit de hoţi
Dinăuntru şi de-afară,
A dat de-o MORALĂ clară:

Este vai de-o ţară dacă
Va conduce-n ea o vacă!

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căţelul finanţist

Un cuţu – un căţel drogat –
Numit ministru la Finanţe,
De Premier – un câine beat,
Având protecţie-n instanţe
De la dulăul şef de stat
Şi-având şi pâinea şi cuţitul
(Că doar era pe bani stăpân),
S-a apucat, în sat, banditul
Să taie raţia de fân,
Printr-o metodă patentată
De însuşi el, căţel hapsân,
Contabil, la o bancă-aflată
Pe teritoriul său din sat,
Cu capital străin, normal:
În vremea-aceea, a lansat
Un zvon, ca şi acum, banal,
Cum că bugetu-i terminat
De guvernanţii-anteriori,
Că-s "găuri" şi nu-s bani de dat
La pensii şi la lucrători...
Astfel, minţind cuţul drogat,
Avantajă, în mod perfid,
Doar băncile ce-au ridicat
Dobânzile ca pe un zid,
Pe care oi şi boi votanţi
Nu-l puteau trece-acum în sat,
Nemaiavând de hrană sfanţi,
Cu banul devalorizat...
De fapt, votanţii –, nu-s palavre,
Au vrut în loc de cai deştepţi,
Să aibă un guvern de javre,
Fiind, ca oi şi boi, inepţi,
Ne-nţelegând că şefu-n sat –
Dulăul, câine lup corcit –,
Cu un guvern de câini urmat,
Va face tot ce şi-a dorit,

Prin acest cuţu odios,
Fără MORALĂ şi şnapan:
Votanţii nu primesc vreun os,
Cât javrele sunt la ciolan!

fabulă de Pavel Lică din Animale politice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel guvernării

Cu "pălăria" lor prea mare
Auz şi văz li se astupă,
Doresc acces la guvernare,
Dar sunt ca pătrunjelu-n supă.

Aşteaptă-n ziua de votare
Să poată ridica o cupă;
Cu "pălăria" lor prea mare
Auz şi văz li se astupă.

Ca să-şi aducă bunăstare
Pe unii pot să îi corupă
Şi-atunci nu este de mirare
Că alt guvern urmează după

Cu "pălăria" şi mai mare.

rondel de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabulă...

După ce mult s-au sfătuit,
Jivinele au chibzuit
Ca să pună în lucrare,
Peste râu, un pod nou, mare.
S-au dus care mai de care,
La minister pentru-ajutoare.
Jupânul urs, mare meşter,
A fost trimis la minister,
Luă, după trei zile de chin,
Un camion cu lucruri, plin.
Plecând, vulpea cea şireată
Se dovedi mai inspirată:
Două camioane pline
Pentru podul nou, vezi bine!
A fost trimis şi măgarul,
La minister, cu samarul.
A-ncărcat samarul bine,
Zece camioane pline!
Şi încăpător, samarul,
A adus tot necesarul!
Văzând, toţi miraţi întreabă:
- Ai reuşit tu, o gloabă!?
- La guvern, când am intrat,
De... rudele mele am dat!

fabulă de Stelian Negomireanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

FABULA SOLIDARITĂŢII

Prin forţa întâmplării,
Porcul,
Ajuns ministrul apărării,
Într-un guvern de javre,
Pe rezerviştii ţării
I-a dus, şi n u-s palavre,
Pe culmea disperării.

Ca şi primul ministru –
Un bou –,
Cu morgă de magistru,
Reduse la-ntâmplare,
Într-al crizei registru,
Pensiile militare,
La un nivel... sinistru.

Aduşi la disperare,
Curcani,
Gâscani cu grade militare,
Răţoii din rezervă,
Cocoşi de luptă care
Erau încă în vervă
Ieşiră-n curtea mare;

Acolo-au pus la cale
Un plan,
Ca prin metode sindicale
Să-nlăture guvernul
Ce dă legi criminale,
Deci, inclusiv pe ternul
Porc cu... patalamale.

Însă la adunare,
Pe-ascuns,
Venise-o cârtiţă care,
Lucrând la informaţii,
Vându pontul cel mare
(Ca să îi intre-n graţii)
Chiar porcului, se pare.

Acum, fiind în temă,
Porcul
Recurse la o stratagemă:
Să rupă Sindicatul.
Şi n-a fost o problemă.
Curând, repuse statul
Pensiile-n altă schemă.

Perfid recalculate,
Multe
Crescură pe neaşteptate,
Astfel că fericiţii
N-au vrut a se mai bate
Să-nlţăture bandiţii...

MORALA?
De solidaritate
Vorbesc doar oropsiţii!

fabulă de Pavel Lică din Flori de urzici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Promisiuni

S-a întâmplat odată ca, pe un colţ de plai,
Doi crescători de cai
Să vadă-o herghelie
Crescută ne-ndoielnic aşa-n... sălbăticie,
Deci, cai fără stăpâni.
Şi amândoi, hapsâni,
Au început, cu hrană, pe cai să îi tenteze,
Ca-n ţarcul lor de-acasă cu toţii să-i urmeze.
Unul veni spre ei cu fân abia cosit,
Dar caii cei sălbatici abia l-au mirosit
Şi s-au întors spre cel de-al doilea crescător
Ce, pe sub nasul lor,
Le tot plimba bucăţi de zahăr, promiţând,
Că vor mânca oricând
Asemenea dulceţuri, dacă-l aleg pe el
Stăpânul hergheliei şi astăzi, cătinel,
Ei vor veni la ieslea anume pregătită,
Cu tot ce îşi visează un cal sau orice vită.
Încrezătorii cai,
L-au şi urmat pe-acesta, cu toţii, în alai.
Numai că, în final, stăpânul preferat,
Din tot ce a promis, nimic nu le-a mai dat,
Lăsând şi ieslea goală,
Să-nveţe o MORALĂ:

Aşa-s şi candidaţii şi-aşa le este felul,
Să-i ducă în alegeri, pe toţi, cu "zăhărelul"!

poezie de Pavel Lică din Parlamentul boilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu credeţi în viţei neînţărcaţi şi nici în faptele lor. I-am văzut ieşiţi în stradă în frunte cu liderul liderilor. Poporul nu mai poate fi păcălit. Viţei şi plăvani sunt deja prea mulţi.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabula poporului de boi

Cum îşi dorise-o corcitură
De lup german,
Şef mare-n sat
Ce se voia încă o tură
Ca Preşedinte instalat,
A reuşit, cum a visat
Să aibă un guvern al lui,
Condus de un cocoş,
Cam beat
Dar care-n Parlament, tehui,
Dând de băut,
A dărâmat,
Guvernul vacii care-a vrut
Şi care chiar a ridicat
Nivelul traiului, scăzut,
Pentru toţi boii-acelui sat.
Cocoşul însă le-a cântat
Că el le va schimba destinul
Şi corcitura de-or vota,
El le va face la toţi plinul,
Încât toţi boii au votat
Cu ochi de boi spre viitor,
Uitând, normal,
Tot ce le-a dat
Guvernul, vacii-n satul lor.
Astfel că boulenii-n sat
Foarte curând
Au constatat
Că-acest guvern şi corcitura
Au dat numai aşa, cu gura
Înfometând întregul stat.
Fără speranţă, înşelaţi,
Au mers toţi boii la prelaţi
Că numai Ceru-ar fi putut
Să le dea iarăşi ce-au avut
Şi-L întrebau:
-De ce doar noi
Suntem atât de oropsiţi,
De-ai noştri-aleşi mereu loviţi?
Iar Cerul le-a răspuns corect
Prin glas de tunete şi ploi:

-Pentru că voi, v-o spun direct,
Sunteţi doar un popor de boi!

fabulă de Pavel Lică din Animale politice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om optimist

copil fiind el nu a smuls niciodată aripile muştelor
nu a legat cutii de tablă de coada pisicilor
sau închis insecte în cutii de chibrituri
sau împrăştiat muşuroaiele furnicilor
el a devenit om matur
şi toate aceste lucruri i s-au întâmplat lui
am fost lângă el când a murit
mi-a spus citeşte-mi o poezie
despre soare şi despre mare
despre reactoare nucleare şi despre sateliţi
despre măreţia umanităţii.

poezie de Nazim Hikmet, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Candidaţi la prezidenţiale

" Începe circul în ogradă,
Începe marea porcărie!"
Strigă cocoşul pus pe sfadă,
Văzând că, la preşedinţie,
Visau doar patrupede, care
Voiau aşa,-ntr-o veselie,
Să fie ele, la votare,
Alese pentru veşnicie,
Pe postul astăzi ocupat,
De un catâr, şi mut, şi prost.
Cocoşul, deci, îngrijorat,
De al ogrăzii veşnic rost,
Gândea, desigur, cu dreptate,
Că printre candidaţi erau
Şi porci rataţi ce dau din coate
Şi javre care-abia lătrau,
Şi boi, veniţi din altă curte
Şi-o vacă chiar analfabetă,
Şi papagali cu vorbe scurte
Şi şobolani ce-aveau caschetă,
Mă rog, îngrămădeală mare,
La caşcavalul gras din ţară,
Râvnit de candidaţi, pe care
Îi susţineau cei din afară.
S-au dus, chiar, unii la bizon
Să-i pupe în avans copita,
Iar alţii au pupat, pardon,
În fund chiar şi nemţeasca vita,
Să le dea varză de Bruxelles
Pentru puterea-n veci dorita,
Jurând s-o pupe-n veci la fel!
Scârbit de toată-adunătura
De patrupede... târâtoare,
Cocoşul şi-a-nălţat statura
Şi a cucurigat spre Soare:

"Măi, patrupezi fără MORALĂ,
Voi vreţi mereu să fiţi votaţi,
Dar azi noi vrem doar candidaţi
Bipezi, să stea... la verticală!"

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

FABULA TRĂDĂRII

Pentru c-au vrut, la votare,
S-aibă scorul cel mai mare,
Papagalul şi un bou,
Fiecare un erou
Al partidului în care
Era lider din născare,
Au decis, nu prin instanţă,
Să formeze-o alianţă,
Pentru a conduce-n sat.
Şi aşa s-a întâmplat.
Animalele prostite,
Au votat ca orice vite,
În speranţa că-aliaţii
Vor fi-n Parlament ca fraţii
Şi vor da legi bune-n stat,
Pentr-un trai îmbelşugat.
Iată, însă, din savană,
Leul, jinduind la slană
De oi şi berbeci din sat,
Pe bou l-a şi contactat
(Că-avea minte-napoiată),
Să-i dea raţia visată.
I-a promis că-l va susţine
Să ajungă el mai bine
Şi-n sat, să fie, normal
Mare, fără papagal.
Papagalul însă-a dus
Tratative cu un urs,
Ce poftea şi el la oi.
Astfel că, trădând, cei doi
Au rupt alianţa lor,
Vânzând un întreg popor!

Iar MORALA, prin urmare,
Ne arată ce oroare
E s-alegi, cum facem noi,
Între papagali şi boi!

fabulă de Pavel Lică din O aia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zi Naţională

Fiti uniţi si nu vă dezbinaţi
Fasolea cu ciolan în alţi ani o să mîncaţi
Presedinte si guvern
Parlament si minister
Toţi vor ca să ajungă-n faţă
Noi vorbim despre unire
Ei vor doar sa ne desire
Toţi se ceartă pe ciolan
Mai avem fasole un an
Căci ciolanul a dispărut
Porcii toti a omorât
Doar un pui e fericit
O să apară la votat
Păsta ei nu-l a mâncat
Îi umple cu apă chioară
Să-i votăm ca prima oară
Să vedem unde le e locul
Altfel
ne-am... jucat...
norocul

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Remaniere

După lungi deliberări
În Guvern, cu zarvă mare,
S-au făcut multe schimbări
... Şi-asta-i singura schimbare.

epigramă de Lucian Mănăilescu din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singura victorie

Singura victorie pe care omul ar fi meritat
Să o câştige a fost nemurirea,
Dar nu a fost să fie,
Vântul puternic, curenţii marini
Au dus departe acest vis, busolele s-au pierdut,
Vâslele sunt rupte, malurile s-au ascuns sub zare,
Zadarnice lacrimi sărate, o mare de lacrimi,
Caii de mare, dunele călătoare, iluzii.
Marea Sargaselor, cu misterele ei,
Tropicul Racului, ehei, Cuba şi Golful Porcilor,
Nu sunt de acord, propun terapie de şoc,
Morţi ne trezim uneori, ne iubim, da, ne iubim,
În somn, în paturi adânci, tofranil, tryptizol, streaptease?
Nu, mai bine şocuri electrice, le ştie Sindbad cel Rău,
Altfel mă las înşelat de acel trup de flori,
De peisajul ce-mi va asimila treptat trupul şi sufletul.
În jur caii sălbatici aleargă în căutarea sălbaticului stăpân.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabula răbdării

Sătui că-n satul lor frumos
Au fost aduşi atât de jos
De bufniţa prim-procuror
Şi de un şarpe-otrăvitor -
Şeful spionilor din sat,
Care-mpreună-au arestat
Orice-animal ce încerca
S-ajungă şi el cineva,
Mulţi cai şi capre şi ovine,
Au zis c-aşa nu mai e bine,
Că-această rea securitate
Se-nstăpânise peste toate
Şi conducea, practic, în stat,
Deşi vot nimeni nu i-a dat.
Era, deci, "statul paralel",
Ce printre ei făcea măcel,
Crezându-i "mămăligi" că pot
Răbda bătaia peste bot.
Dar într-o zi toţi au strigat
Că, gata, ei s-au săturat
Şi, adunându-se în piaţă,
Să ceară dreptul lor la viaţă,
La libertate de cuvânt
Şi la justiţie oricând,
Au măturat cu forţa lor
Pe şarpe şi pe procuror.

MORALA, deci, ne demonstrează,
Că mămăliga explodează!

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!