Domnului Filip Marius

De ai curaj tu cui de mască
Arată adevărata faţă
Să văd dacă porţi fad cască
Repetând discurs de prefaţă

A celor ce te-au-mpins scenei
Să pari important poeziei
Să-ţi aplaud oratoriile
Sau să arunc în tine ouăle

Clocite de alte figuri
Pe care tu le lingi-n poftă
Salivând pe urma călcată
De măşti ce te ţin în sfori

Păpuşă de lemn ventrilocă
Căci condeiul meu dislocă
Toteme în literatură
Prin păuni ce fac tevatură

Sugând interese de autor
Din lumea pură a poeziilor
Supusă vouă macacilor
Căci sunt harpia versurilor

Şi nu iert maimute pe liane
Ce scriu cu condei de banane
Dresate să strige pe aici
Sub umbre roşii de bici

Că poezia e doar a lor
A malignităţii ciumelor
Rămase crude şi cutume
In figuri de ceară postume

Comunismului, băi mască
Ce vei fi lovit de condeiul meu
De vei rămâne gură cască
Curgându-ţi bale de plebeu

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă înclin cu condeiul meu

Condeiul meu e înclinat
In curcubeu....
Celor ce au fost in poezie
Sprijinul meu
Cu pretuirea infinită
A tuşului sângelui meu...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vă rog, secera jos

Celor ce lingeţi tuşul de pe
Filele mele
Apoi lingând file cu limba
Pentru a căpăta laurii
De reflexie a ceea ce vă doriţi
Atât vă spun
Sunt condei ronin
Nu sunt legat de nici o umbră
Care murdăreste fila literaturii române...
Feriţivă....
Si incercaţi să vă folositi
Inspiraţia proprie
Nu ceea salivată de pe alte file
Pline de sudoarea sangvină
A poetului ce se usucă
Cu fiecare vers pe care il scrie
In scrum din condeiul trupului
Arzând doar pentru a simţi
Că poate zbura de aici
In fum nor ce-o fi
Numai să zboare
Din noroiul tuşului
Ce-l radeţi lingând alte creaţii...
Vă avertizez fără să glumesc!
Satira mea e cea mai dură
Din câte se pot găsi
O scot cu vârf de diamant
Al răbdării frământării mele
A cărbunelui cu care scriu
Din scrumul muiat cu cerneală
Ars mine din condeiul meu
Din lava creatiei
Unde turbam când vedeam
Ce faceţi din literatura noastră
Cu

P ile
C unostinte
R elatii

Asa că vă rog frumos
Laba jos de seceră
Care taie iarba slovelor
Ce răsare din file
Ce o tăiaţi voi
Pentru a vă impleti
Cununi de lauri....
Căci voi intra in voi
Si nu cred că vreţi să-mi cunoaşteţi
Fata demonică a roninului menestrel
Ce taie până in lava poeziei
Pentru a scoate diamante
De cuvinte...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Narcisimul virtual
E mult mai mortal
Decât cel din oglindă
Aici se reflectă o mască
Peste altă mască
In reflexii şoptite de altă mască!
Ucigând sufletul
Şi preamărind trupul...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa e un bal mascat

În viaţa noastră, oameni ni se spune,
Dar timpul ne transformă într-o mască,
Ce-o afişezi pe chip, când ieşi în lume
Şi joci un rol de dur sau gură cască.

Vecina mea e-o mască reuşită
Şi mă holbez din când în când la ea,
Pe mulţi bărbaţi îi bagă în ispită,
Dar masca mea de om fidel n-o vrea!

Nevasta mea e omul ce pozează
În masca ei, de-o viaţă, a cinstită
Şi-acum vecinul, aprig, o tratează...
Eu tac, e medic-şef, iar ea-i răcită!

Sunt împlinit, căci stăm cu mama-soacră,
Nu poartă masca ei de poamă acră,
E-o doamnă, pentru noi ea se consacră,
Dar pentru ea, doar fiică-sa e sacră.

De şeful meu mă minunez mereu,
E responsabil, are măşti la greu,
Colegii îi sunt prieteni, chiar şi eu,
Dar bonus, la chenzină, n-am un leu.

Cu-acei ce au biroul lângă mine
Îşi pune masca lui de cumpătare,
La mine, însă-atuncea când mai vine,
Cu masca lui mă bagă în teroare.

O viaţă-am căutat şi eu o mască,
Să-mi fie bună-n orice-mprejurare,
M-am săturat de rol de gură cască,
De tolerant, de prost şi de frustrare!

M-am învârtit să-mi fac o mască dură,
S-o port mereu, dar am îmbătrânit,
Nevasta-mea, c-o gură cât o şură,
M-a luat la zor şi-atunci m-am potolit.

Te-nvârţi în lume şi-ţi încerci norocul
Cu măştile ce tu le zămisleşti
În funcţie de fire şi de locul
Pe care-l calci şi-aşa îmbătrâneşti!

Şi vine vremea când Destinul strigă:
‒ Jos masca, frate! Ce-ai făcut în viaţă?
Şi-atunci Divinitatea te obligă,
Să spui de-ai fost un om sau o paiaţă.

poezie de Mirela Grigore din Un râs asumat
Adăugat de Mirela Grigore
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă preţuieşti libertatea, ai grijă, căci chipul meu este o închisoare a iubirii; pe foaia unde sunt scrise aceste rânduri se află o mască de femeie. Cel care ar iubi acel chip rămâne captiv unei aparenţe, adevărata fiinţă fiind inaccesibilă, ascunsă după mască.

Leonardo da Vinci în Carnetele
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bici de chibrit

Prin conserve de azile
Stau bătrâni măi copile
Şi priveşte foarte bine
Căci intr-o zi la tine

Va bate-n geam bătrâneţea
Să-ţi aducă tristeţea
De a fi lăsat aruncat
Intr-un colţ prea întunecat

De toţi-n jale părăsit
De-ţi doreşti un chibrit
Să aprinzi lumânarea
Rugându-te-n-nepăsarea

Celor care le-ai fost soare
Să-ţi faci trepte de ceară
De moartea se înfioară
Auzind rugile de sare

A lacrimilor căzute
De nimeni nevăzute
In conserve de azile
Ocne bătrâneţii, copile

Ale societăti noastre
Ce tu o poţi schimba-n bine
Cu seninul din privire
Aducându-ti aminte de mine

Privindu-mă la ferestră
Ca o floare ofilită-n glastră
De voi mai trăi poate aici
Unde bătrâni sunt sub bici

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alianţei din Guvern

Simţind cum hău-n jur se cască,
Azi schimbă mască după mască,
În timp ce peste-ntreaga ţară
E-aceeaşi mască mortuară.

epigramă de Ana Marinoiu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gură cască

Cea mai uzuală mască.

monostih de David Boia (29 iunie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zmeu de răvaş

Prin haremul de versuri
Plin de şfâşiate dresuri...
Ai să găseşti un răvaş
Cu parfum de nărăvaş.

Ce nu mai va fi izul tău
Căci in piept am să-nfing un zmeu
Să zbor acolo unde vreu
Departe de budoar de hău...

Ce-l zăresc în călimară
In poezia de ocară..
De care tin bine minte
E din vise de cuvinte.

Ce nu apartin lutului
Scris cu condeiul rutului..

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem idiot

Idiot m-aş numi
dacă poezia mi-aş mânji
cu versurile de măşti
puse pe piept în ploşti
să încălzească gheaţa
de prefaţă
a reflexiilor ce ne învaţă
că amăgirea e măiastră
înlănţuind lumea noastră

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poartă mască să nu se vadă că eşti gură cască.

citat din David Boia (6 iulie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amforă-mi

Amforă muză-mi eşti,
Ambrozia trupului îmi
Înăuntrul tău topeşti...
Versuri răsărindu-mi

Sudoarea versurilor,
Pe filele coapselor
Înfingând adânc condeiul!
Să te-nfloresc precum teiul

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu am înţeles

Eu fără tine Adriane
Am văzut...
Că poezia e un carusel
Cu poeţi legaţi cu lanţuri intre ei!
Ce se învârtesc în gol ca nişte asini
Să-şi fure sau soarbă din seva poeziei
Între ei...
Şi înconjurat pe piept cu sârmă ghimpată de ascet, Nichita...
Unde eşti să vezi...
Cum e lumea poeziei acum...
Plină de neruşinare şi mârlănie
Şi interese corupte de arginţi de o uniune de lingăi a scriitorilor
Ce ridică pe interese şi corupţie în slăvi
Nişte iudei şi profitori...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ar fi...

Ahh şi off,... de ar fi a mea, poezie..
I-aş scrie cu cerneala stelelor
Poezia poeziilor
Pe cerul filelor
Zi de zi fierbinte
Din două cuvinte
Cu buzele, braţele şi condeiul
Cu valurile, muntele şi teiul
Pe talpa de înger
Pe curba de zenit
In curcubeu infinit
Cu quasar de zefir...
Poem al poemurilor
Metaforă a metaforelor
Muză a muzelor
Exclamaţie a îngerilor
Ispită a demonilor

Te iubesc...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem Nazteca

Condeiul am să-l bag în buzunar
Pe fila lumii să plec hoinar...
Lăsând în urmă, poemele cărare
Spre muntele ce se vede-n zare.

Unde am să aştept cu o floare
Să apari poem de mirare!
Cu şoapte de metafore
Să dai lumii mele culoare.

Căci acum sunt conturul de tuş...
In lumea lui Gopo în rostogol
Un cerc de ochii fără tine gol
In vortex de nisip prea nesătul.

Ce lasă in urmă doar pietre
Cu numele tău scris Nazteca...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu uitaţi

Voi, cei ce aţi vrut să mă scufundaţi
În călimara poeziei să mă-necaţi
În veci de file şi versuri nu uitaţi
De condei de curcubeu o să daţi

Fiindcă eu am vrut doar să scriu
Să uit ce aici sunt să nu mai fiu
Acele clipe când doream să fiu
Un zar de nisip prin rece pustiu

Unde versul era un băt de chibrit
Ridicând nacela sufletului-n vis
De voi! Dorit să-mi fie interzis
În drumul meu spre infinit

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

mirare

Mirare

Mirarea este o mască
Ea ne lasă gură cască.

distih de David Boia (6 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înfrumuseţare

Când o vezi cu mască,
Rămâi "gură cască",
Dar când o dă jos...
Mască-i şi pe "dos"...

epigramă de Constantin Enescu (5 noiembrie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un fulg şi o bătaie

Trăind după teoriile altora
Sau după a filosofilor
Nu facem decât să fim umbre de reflexii
A unor idei ce a fost visuri
Rămase doar înscrisuri
Din neputinţa celor ce le-au visat
De a-şi trăi ce îşi doresc
Nu ce învaţă şi ţin minte
Prin subliminarea ce ţi-o impune
Cel ce a fost înainte
Cu alte decoruri, clipe, culori
Vrând frumuseţea unor curcubeie apuse
Şi povestite
Nerăsărind pe cele ce mor în noi
Din increderea că fericirea celuilat
E mai frumoasă decât cea a noastră
Ce rămâne in umbre în suflet
Uitând cu desăvârşire
Că ea fericirea
Nu are unitate de măsură
Culoare specifică, orare
E întotdeauna în păpădia inimii
Asteptând o adiere
A simţirii unice
Ce o are fiecare dintre noi
Căci nici doi fulgi nu seamnă
D-apoi două bătăi

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea frumos te pupă în...

Emine coboară în înger de lumină
Şopteşte-le cu poezia ta de stea divină
Onoare, cinste, curaj si multă putinţă
Poeţilor, să scrie cu vers de cristalniţă

Despre chipurile cu mască de mercur
Ce te-au chinuit pe tine adevăr pur
Pentru meschinul lor tron de laur!
Ce acum... prea frumos te pupă în...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!