Tandrețe
Tandrețe, piesă rară de muzeu...
În care gară ai fost uitată?
În care frunză ești picată?
Ai dispărut, nu te găsesc
Și toată ziua rătăcesc
Cu gândul dus pe stradă.
Mă voi intoarce in poieni
În anotimp care-a fost ieri
Pierdută poate-n iarba verde
Esti giuvaier ce nu se vede
Seninul ce alintă-n zori
Privirea-mi dornică de flori.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Mugure nou născut
Frunză verde și uitată
Astă vară erai fată
Colorată și gingașă...
Frunză verde și arămie
Ieri fui... mugur în fașă
Si eu nu-ți semăn ție...
Ieri fugeam pe o câmpie
Azi uscat pe o hârtie..
Scriu arama de pe tâmplă
Ce a fost, a fost să-mi fie
Într-o vară depărtată...
Verde pe un trup de fată
Am zâmbit și eu odată
Tremurând în al ei sărut
Ca un mugure nou născut...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori pe ramuri
Uscată-i iarba, galbene coline,
Ici, colo, pete albe de lumină
Aruncă sentimentele sublime
In pânza vremii.... fără vină.
Așa a fost, așa va fi mereu.
Pulsează inima in tâmple,
Se zvârcolește iarna in antreu
Si aripile reci si le intinde
Târziu imi esti, cuvinte nu găsesc,
Imi bate viforul in geamuri
Si-n sinea mea mă răzvrătesc
Visând lăstari si flori pe ramuri.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai mințit
nu ți-e dor și nu ți-a fost
știu povestea pe de rost
aseară ai fost la firmă
ieri la prânz intr-o grădină
trebuia să aduni flori
să-mi oferi mie in zori
ai mințit de la-nceput
iar eu nici nu te-am crezut
ai vrut doar motiv să pleci
să vizionezi un meci
puteai simplu să imi spui
dar aveai un gând hai-hui
de la meci sigur la bere
și de-acolo dulci himere
ai venit in zori acasă
fără flori si fără glastră
dacă dor ți-era... de ieri
te făceai foc si scântei
si incet pe inserat
adunam bujori în pat
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Străinul
La margine
De drum si sat
In cimitirul
Vechi.. uitat..
Străinul intră
Aplecat de ani!
La care cruce
A-ngenuncheat?
Si care dor
L-a indemnat
Sa vină-n sat?
Părea o umbră
De demult...
Nimeni
Nu l-a recunoscut
Dar intrebat
Străinul a spus
_nu sunt străin
Nu am fost dus
In fiecare zi in zori
Cu gândul...
Eu am fost la voi!!!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Străinul
la margine de drum și sat
în cimitirul vechi uitat
străinul intră aplecat
de ani...
la care cruce a-ngenunchiat?
și care dor l-a îndemnat
să vină-n sat?
părea o umbră de demult
nimeni nu l-a recunoscut
dar întrebat
străinul a spus
- nu sunt străin... nu am fost dus
în fiecare zi în zori
cu gândul eu am fost la voi!
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Străinul
La margine
De drum si sat
In cimitirul vechi uitat
Străinul intră aplecat
De ani
La care cruce
A ingenuncheat.?
Si care dor l-a indemnat
Să vină-n sat?
Părea o umbra de demult
Nimeni
Nu l-a recunoscut
Dar intrebat
Străinul a spus
-Nu sunt străin
Doar am fost dus
In fiecare zi in zori
Cu gândul
Eu am fost la voi.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ziua
știu ca te gandesti la mine...
esti soarele intr-un apus,
iar eu sunt ziua cea senina..
și cate nu ar fi de spus!!!
mi-a fost se pare mult prea teama
de noaptea care va veni....
sau de apusul tau cel tandru
pe care multe-l vor iubi!
și-asa pierduta in visare..
între a fi.. sau a nu fi..
privesc lumina-ti sclipitoare
ce-a mangaiat senin o zi!!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi s-a părut
ai dispărut ca spuma marii
in valul spulberat la mal
ai dispărut in briza rece
sau in nisipul de opal?
sau nici n-ai fost? mi s-a părut
o clipa.... că te-aș fi zărit
in depărtarea unei raze
in soare roșu-n asfintit!
ai fost in gând? ai fost pe plajă?
ai fost? n-ai fost? mi s-a părut....
dar aș fi vrut să-ti mângâi părul
si ochii verzi să iti sărut!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș iubi
aș iubi dacă-aș putea
fără ani a număra
dar ninsorile-au venit
peste ploile de-argint
rece-i zidul de la casă
întunericul se lasă
ascunzând de ochii mei
soarele care-a fost ieri
și aud plângând în noapte
clopotele de departe
tânguindu-se-n poieni
de la schitul din Văleni
aș iubi dacă-aș putea
iarna-n vară de-aș schimba
da-i târziu și ninge azi
peste mine... peste brazi
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cireșele
S-au copt cireșele acasă
Si n-are cine le culege
Si iarba a crescut de coasă
Iar iasomia inflorește
Pe drumul care leagă sate
Cu plopii inșirați străjeri
Mă duc cu gândurile mele
La zilele care-au fost ieri
E soare cald in luna mai
Grădina toată inverzește
Unde-i copilul cel bălai
Care-aduna in sân cireșe....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Las-o să fie uitată
Las-o să fie uitată, așa cum o floare poate fi uitată,
Uitată ca focul care-a fost cândva aur cântând și dansând,
Uitată pentru totdeauna-n mareele eternității;
Timpul este-un prieten bun, el ne va face bătrâni în curând.
Dacă întrebă cineva, spune că-a fost uitată
De multă vreme în vâltoarea anilor, în flămândul lor tumult,
Ca o floare, ca un foc, ca urma spulberată-a unor pași
Într-o zăpadă și ea uitată, de demult.
poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Rămâi
te rog sa nu mai pleci... rămâi.
esti pana mea din călimară.
esti visul noptilor de vară.
te rog ca să rămâi...
in vântul care adie-n noapte
ești șoapta calda de iubire
tu nu poti fi o amăgire...
ești tot ce am... te rog rămâi...
cand stelele lucesc pe cer
si linistea-i deplină
pe mal de apa ma rasfeti
zâmbesc și-ți spun... rămâi...
cand zori se lasa-n dimineață
pe-albastrul cerului aprins
tu ma alinți pe parul nins
eu te iubesc... te rog rămâi...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uitarea de sine
Mă pierd în ochii tai
Unde seninul curge
Fără stăvilă....
Adorm la țărm
Unde uitarea de sine
Mă acoperă ca o mare
Cu flux și reflux...
Mă regăsesc cu greu.
Vreau să fiu eu însămi
Fără aurul tăcerii....
Întind mâna
Și-mi răspunde
O frunză de carpen
La margini de pădure
Pierdută și ea
Sub seninul cerului
Ce curge fără stavilă
Prin ochii tăi!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cer în atlas
O zi de ieri, o zi de azi
Fâșii de cer rupt din atlas
Ingemănări de zi cu noapte
Pare-o imagine pe Marte
Cu mult pustiu si izolare
A, nu... e doar o incercare
Să vezi cât de puternic esti
Si cât poti să intrezăresti
Lumina intr-o nouă zi
Care si ea un ieri va fi.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Părinți vitregi
Frunză verde de ce vrei
La copii așa țin ei
Cu ține lupul la miei
Frunză verde de hiadă
Îs de ăia puși pe sfadă
Aruncă copii în stradă
Frunză verde de sadea
Le place numai să bea
Și să facă viața grea
Frunză verde de ce poți
Se remarcă dintre toți
Așa mari tâlhari și hoți
Frunză verde tărăboi
Așa țin și ei la noi
Cum ține lupul la oi.
poezie de David Boia (25 martie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Ești altfel
Cât te-ai schimbat iubită primăvară,
Pe lângă ploi ai și ninsori,
Cât de-ncâlcită ești spre seară,
Ești cum n-ai fost pe vechii zori.
Acum ești verde cu răceală,
Acum ești caldă peste flori,
Apoi ești albă de zăpadă,
Ești cum n-ai fost pe ochișori.
Cât te-ai schimbat de astă vară,
Când ai plecat unde nu știu,
Lăsându-ți sora tropicală,
Să ardă verdele cel viu.
Îmi pari atât de supărată,
Pe pomi, pe flori și-apoi pe noi,
De-aș ști ce ți-am făcut surato,
Cât m-aș certa întins sub ploi.
Cât te-ai schimbat iubită primăvară,
Te porți de parcă te răzbuni,
Că ai găsit pădurea rară
Și luncile ce nu mai sunt.
E timpul, scurs, să pleci surato,
E timpul tău să nu mai fii
Și-ai să dispari îngândurată,
Cu stolul tău de păpădii.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză verde și-un smarald
Frunză verde și-o lalea,
ce spectaculoasă-i viața mea
Când urmez a înțelepciunii stea!
Frunză verde, bob de grâu,
Îmi țin poftele în frâu
Și îmi pun zâmbind al răbdării brâu!
Frunză verde și-un smarald,
Îmi păstrez sufletul blând, cald
Și în apa frumuseții eu mă scald!
Frunză verde și-un cristal,
Galopez pe al victoriei cal
Și ajung mereu la al fericirii bal!
Frunză verde și-un safir,
Cu fugiții nu dau bir
Și port al curajului trandafir!
Frunză verde și-un rubin,
De forță îmi e gândul plin
Și rapid iubire eu obțin!
Frunză verde și-un cais,
Le amintesc oamenilor de paradis
Și îi ajut la îndeplinirea magnificului vis!
poezie de Michelle Rosenberg (26 septembrie 2020)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Lacrima nopții
în iarba verde văd în soare
sclipind în zori mărgăritare
e roua nopții adunată
și-n pânza timpului pictată
demult, copilă, alergam
cu ochi senini și incercam
în palma mea cu bucurie
s-o prind din flori de iasomie
acum când zorii mă trezesc
și pașii-n iarbă se opresc
privesc bobițele de rouă
știu că-i senin și că nu plouă
dar undeva adânc în gând
simt roua și-o aud plângând
e lacrima pierdută-n zori
din noaptea mea... de ursitori.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Magie
M-ai căutat? Am fost plecată
La o cabană intre munți
Acolo unde cer se-apleacă
Peste poieni cu ciute iuți
În iarbă mi-am lăsat un zâmbet
Indescifrabil de Giocondă
Pământul era incă umed
Brândușele cereau o odă
Brazi verzi in umbrele-nserării
Prindeau luminile in cete
Si gândul meu fura tăcerii
Magiile incandescente.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Magie
M-ai căutat? Am fost plecată
La o cabană între munți,
Acolo unde cer se-apleacă
Peste poieni și ciute iuți.
În iarbă mi-am lăsat un zâmbet,
Indescifrabil, de Giocondă.
Pământul este încă umed,
Brândușele îmi cer o odă.
Brazi verzi în umbrele-nserării,
Prindeau luminile în cete
Și gândul meu fura tăcerii
Magiile incandescente!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!