Cireșele
S-au copt cireșele acasă
Si n-are cine le culege
Si iarba a crescut de coasă
Iar iasomia inflorește
Pe drumul care leagă sate
Cu plopii inșirați străjeri
Mă duc cu gândurile mele
La zilele care-au fost ieri
E soare cald in luna mai
Grădina toată inverzește
Unde-i copilul cel bălai
Care-aduna in sân cireșe....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Copilul
Unde-i copilul cel iubit
Prin razele de soare
Zburdând, în jocu-i fericit,
Doar zâmbet și candoare?
Unde-i copilul cel bălai
Cu ochii ca azurul?
Prin care colț al cărui plai,
Ce-l cântă trubadurul?
Copilul dulce și plăpând,
De-o vreme lungă nu e;
În locul lui pe cer arzând,
E steaua, cea gălbuie.
poezie de Ionel Adrian Gugea (15 ianuarie 2013)
Adăugat de Ionel Adrian Gugea
Comentează! | Votează! | Copiază!
CIREȘE ROȘII...
Intr-o livadă minunată
Cu cireșe roșii încărcată,
De dimineața m-am plimbat și cireșele le-am admirat.
Să le culeg am ezitat,
Am ezitat și să se mai coacă am așteptat.
Dar o ploaie puternică, dintr-odată s-a iscat
Și cireșele s-au scuturat!
Chiar dacă unele, după ploaie le-am adunat
Cireșele roșii pe care le-am admirat,
Totuși, iată, s-au stricat...
Viața, să mă învețe, așa a încercat
Și pe viu mi-a arătat
Ca atunci când un dar ție ți s-a dat,
Și tu să-l primești, ai ezitat
Darul, departe de tine a zburat,
Pentru că cine ți l-a dat Acum, pentru totdeauna ți
l-a luat!
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate ai uitat
Departe dus la muncă
În Europa noastră
Îmi spui puțin în glumă
- Mă simt ca și acasă!
- Adevărat... răspund
Cu glasul jumătate
Ar fi egalitate,
De-ai fi tratat ca frate.
Dar inima te amăgește.
Tu ești plătit nemțește
Atât... nimic mai mult.
Străin printre străini,
Tu poate ai uitat,
Că în grădină lângă casă
Iarba a crescut de coasă.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilul tău
dacă-n copilul tău nu crezi
atunci in cine?
dacă copilul tău nu-l ierți
atunci pe cine?
dacă-n privirea ta nu pui
iubirea toată
atunci nu este vina lui
când ești uitată!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păpădie
ger de crapă piatra-n patru
la Joseni și la sihastru
sus în deal la mânăstire
n-are cui să dea de știre
Dumnezeu cred... a uitat
că sunt și eu într-un sat
cu mănuși si fes în cap
în zăpadă îngropat
dacă ies în primăvară
galben ca turta de ceară
voi culege pe câmpie
numai flori de păpădie
floarea-i galbenă în soare
iarba verde la picioare
cer albastru luminat
și eu pus pe mângâiat
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imaginație de Florii
aștept luna Mai luna fără pereche
să-mi fac din cireșe cercei la ureche
să umblu desculță prin grădina de flori
să descarc în natură roiuri de fiori.
luna florilor dorită de îndrăgostiți
invadată de fluturi din candori răsăriți
cu parcuri pline de frumoși visători
cu râuri de speranțe printre trecători.
iarba verde de Acasă ca mătasea de fină
păscută de mioare din turma divină
scăldată de rouă și dulce mireasmă
îmbracă pământul- vie catapeteasmă.
castanii înfloriți să zâmbească în soare
un soi de fericire din zi de sărbătoare
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tandrețe
Tandrețe, piesă rară de muzeu...
În care gară ai fost uitată?
În care frunză ești picată?
Ai dispărut, nu te găsesc
Și toată ziua rătăcesc
Cu gândul dus pe stradă.
Mă voi intoarce in poieni
În anotimp care-a fost ieri
Pierdută poate-n iarba verde
Esti giuvaier ce nu se vede
Seninul ce alintă-n zori
Privirea-mi dornică de flori.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe-acasă
Sunt acasă!
Graurii mi-au adus sperietori și urme de cizme
în picioarele descălțaților.
Sunt acasă...
Pisica linge cactusul stropit cu apa
în care mama a spălat peștele.
Sunt acasă!
Cireșele dansează pe masă.
Tata și-a făcut bagajul cu un an într-o secundă.
Mama și-a pus pe geam
ochiul din care porumbeii nici nu mai vor să se-ascundă.
Sunt acasă!
Și iarba mă așteaptă îmbrăcată în coasă
și în mireasă
să-i zic
și să tac
Da!
Sunt acasă!
Să te tai sau până mai vin din casă-n-casă
că te văd să mă prefac?
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sate spovedite-n ploaie
Plouă peste sate
Spală de păcate.
Ploaia spovedește
Iarba care crește.
Spune ce păcate
S-au făcut prin tine.
S-au ascuns prin sate,
S-au spălat prin mine.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uitând
o rază de soare
îmi intră pe geam
zori se revarsă
ceru-i ocean...
zambile și-arată
albastrul lor pur
ochii albaștri
privesc din contur
adânci ca și marea
deschiși ca și cerul
fierbinți ca și raza
ce leagă misterul..
sărut în dorințe
de noi primăveri
trăiesc clipa astăzi
uitând ce-a fost ieri.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Nu e floare, nu e spin,
N-are frunza de mălin
Crește mândră si țepoasă
Chiar la mine lângă casă
Dacă stiți cum se numește
Vă dau creanga cu cireșe....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La coasă
Trag de coasă prin dudău
între viață și între hău,
cad stamine cu albine
un for roșu mă întreține
și cosim la pas, în doi,
șoapta zborului de foi.
Inima o simt cu palma,
brazdele polog de-a valma.
Se înșiră ca pe ață,
cad mărgelele pe față.
Claie, stog, fânul se întinde,
serile cui le voi vinde
Că-n desișul ăstei ierbi
mi-au crescut pegași din cerbi...
Ici-colo un licurici,
mușuroaie de furnici,
toate gândurile mele
sunt un stol de rândunele,
și pendulul peste hău,
taie bine, taie rău...
Nu știu iarba de mătase,
dacă-n rai o să mă lase
Trag de coasă peste vii,
mă nasc serile târzii!
poezie de Constantin Păun din Patima izvoarelor (1995)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărut de cireșe amare
mai credeam că zorii cresc din pământ
nu știam pe atunci ce-aduce furtuna
un apus roșiatic tresare în vânt
un stigmat de argint este luna
era vara târziu fără să știm
că nisipul ne arde ochii în zare
îți luai rămas bun c-un adio sublim
și-un sărut de cireșe amare
frunzele îmi par azi mai înalte
iarba îmi crește mai aproape de cer
buzele ți-erau ca cireșele coapte
ce au rodit prin copaci efemer
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cireșele
"Dă-mi, fa, cireșele!..." Ea tace,
Dar ochii ei, uimiți, îi spun:
"Auzi, cireșe în Decemvre!...
Zău, mă băiete, ești nebun!"
"Dă-mi, fa, cireșele!..." Ea coase
Cămașa-i prinsă în ghierghef,
Și-l lasă-n voie s-aiureze:
Îl vede ea că e cu chef.
"Dă-mi fa, cireșele!..." Ea râde,
Pricepe făr-a-l întreba;
Și-acopere cu mâna sânul,
Șoptindu-i rușinoasă: "Ba!"
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptare
Te văd din ce in ce mai rar
Si telefonul tace pe o masă
Sunt singură si-mi este dor
Să treci din când in când pe-acasă
Să vezi dacă la poarta veche
E stâlpul drept așa cum l-ai lăsat
Si dacă iarba a crescut in curte
Si dacă pruni bătrâni nu s-au uscat.
S-au prins in streșini lăstarii de la vie
Si-n pod mai mișcă uneori un șoricel
In rest ce să-ți mai spun copile....
Mă bucur de lumină si de cer!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cireșele
Doamnei M. C.
"Dă-mi, fa, cireșele!..." Ea tace,
Dar ochii ei, uimiți, îi spun:
"Auzi, cireșe în Decemvre!...
Zău, mă băiete, ești nebun!"
"Dă-mi, fa, cireșele!..." Ea coase
Cămașa-i prinsă în ghierghef,
Și-l lasă-n voie s-aiureze:
Îl vede ea că e cu chef.
"Dă-mi, fa, cireșele!..." Ea râde,
Pricepe făr-a-l întreba;
Și-acopere cu mâna sânul,
Șoptindu-i rușinoasă: "Ba!"
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vă las cântecele mele (cântec pentru prieteni)
Va las toate ce-au fost bune,
Dar si cele ce n-au fost,
Va las tot ce nu pot spune,
Nu mai are nici un rost.
Va las dragostea pierduta
Si tot chinul de apoi,
Gura mea nu mai saruta,
Va las dorul meu de voi.
Dar va las si bucuria
Si tot cerul meu de stele,
Va las singura avere,
Va las cantecele mele.
Va las drumul catre luna
Si copacii mei stingheri,
Va las lupta mea nebuna
Pentru viata, pana ieri.
Va las lacrima cu care
Am dormit la capatai,
Va las noptile amare
Si lumina mea dintai.
Dar va las si bucuria
Si tot cerul meu de stele,
Va las singura avere,
Va las cantecele mele.
Va las gandul de pe urma
Sa va apere mereu,
Va las iarba, cerul, marea
Va las tot ce am fost eu.
Va las sufletul in palme
Azvarliti-l printre fragi
Si iertati-mi voi povara
Toti cei care mi-ati fost dragi.
cântec, versuri de Tatiana Stepa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Sărutul lui Iuda
te vreau iubire și te chem
imi pare că imi dai un semn
că m-ai vândut pe vechi arginți
si azi pe frunte mă alinți
nimic nu este nou sub soare
decât o vreme trecătoare
cel ce-a mințit si ieri o face
din nou... ascuns sub carapace
tu Iuda-n zilele senine
ai fost alături... lângă mine
acum eu simt că m-ai vândut
primind pe frunte un sărut
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vișinul
în gradină lângă casă
am un vișin înflorit
crengi se lasă-n iarba deasă
cu flori albe de mătasă
sufla vânt de primăvară..
soare cald într-un pervaz..
albinuțele se-nșiră..
zumzăindu-mi pe obraz
pentru mine-i bucurie
să îl văd așa vrăjit
va rămâne veșnic vie
dulcea mea copilșrie
casa... vișinu-nflorit!
poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În iunie de ziua ta
Se coc cireșele în pom
Și grânele se pârguiesc.
Râde la soare pui de om
Ca florile când înfloresc.
E zâmbetul nevinovat
Al tău, copile drăgălaș.
Copilul meu cel răsfățat,
Copilul meu, drag îngeraș.
Copiii sunt florile vieții.
Sunt aura care se pune,
Precum zorii dimineții
Peste o întreagă lume.
Copil bălai, negru sau brun,
Te vreau aievea să zâmbești.
Să ai în viață suflet bun!
Cât e pământul să trăiești!
În iunie, de ziua ta
Tot ce-i mai bun îți dăruiesc
Când crești mare, nu uita
Că te ador și te iubesc.
poezie de Dumitru Delcă (22 mai 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.